Page 66 - Drumul_socialismului_1969_09

PAG ? DRUMUL SOCIALISMULUI - SlMBAîA 20 SEPTEMBRIE

s ă d i s c u t ă m I I

d e s p r e

PREGĂTIREA PENTRU

0 problemă dificilă

VIATĂ A TINERETULUI

C i n e o a j u t ă

juge eforturile cu ale celor­ terile interesante erau susţi­
lalţi factori, să contribuie în nute de tineri şi de invitaţi
mod efectiv şi sistematic la mai virstnici. membri de par­
educarea tineretului. Preocu­ tid şi activişti, oameni cu mul­
parea principală a organizaţi­ tă experienţă de viaţă La
gata format pe care să-l lu­ ei U.T.C. se axează pe educa­ şantierele de construcţii au p e B
ăm model, să putem aplica şi rea pentru muncă şi prin fost concretizate unele iniţia­
generaliza la masa de lincri muncă, pe formarea unor tive ale organizaţiilor U.T.C.
practica individuală concepţii sănătoase despre lu- axate pe discutarea in cadrul
Un răspuns lapidar la în­ jne şi viată, concepţii însuşite căminelor a unor probleme
trebarea ce înseamnă a pre­ ■prin studierea sistematică a referitoare la normele elemen­ Jnlr-un sal dc munte din mină acasă cind toţi colegii
găti (pe cineva) sau a te pre­ documentelor elaborate dc tare de convieţuire în comun, judeţul nostru se petrece o ei învaţă, eă învăţind ar
găti pentru viată găseşte la PC.Ri In aceeaşi măsură edu la conduita în societate a ti- drama. O tînără sc află in­ putea să realizeze mai mult
unii formularea : .,eâ ştie să carea estetică şi cetăţenească, nârului societăţii noastre. Ar tr-o situa(ie dificilă. Viata in viaţă, că şcoala gene­
sc descurce în viată". Gă­ educarea fizică, activitatea fi de dorit sâ se dea curs unor ii ridică o problemă grea, rală e obligatorie. N-a reu­
sirea. insă, a acelui mod de cultural-ai tistică sini cîteva iniţiative a comitetului U.T.C. pc care singură nu poate să şit să i convingă cu nimic!
viată care se încadrează in e­ din pîrghiile prin care orga­ din sectorul comerţ care şi-a o rezolve. — Nu te duci nicăieri —
tica socială, in care năzuin­ nizaţiile U.T.C. contribuie la propus organizarea de dezba­ Drama tinerei trece a-
ţele individuale coincid cu ce­ vasta acţiune de educare a ti­ teri periodice cu tinerii din proapc neobservată. Poale i-au răspuns părinţii, A-
le ale vieţii în ansamblu este neretului pentru viaţă. acest sector, dezbateri care să vcm pumint (familia tinerei
scopul educaţiei instituite de Uneori acţiunile întreprin­ aibă ca temă modul de con­ fontii ci colegi, din clasa a se află intr-un sat necoo-
societate La educarea şi for­ se de organizaţiile U.T.C. pai duită şi formare a unui bun Vl-a, bănuiesc ceva ti.J. pcrativizal), avem vaci,
marea tineretului concură mai destul dc minore, astfel că lucrător din comerţul socia­ nu mai este alături dc ei. porci. Trebuie să rămii aca­
mulţi factori, printre care a­ punîndu-ţi întrebarea in ce list. Locul din bancă a rămas să, să lucrezi. Iţi găsim noi
mintim familia, şcoala, orga­ măsură aceste acţiuni contri­ Organizaţiile U.T.C. din liber. Manualele o aşteaptă un bărbat cu care să ic mă­
nizaţiile de masă şi obşteşti, buie la formarea şi educarea şcoli, deşi se pot mfndri cu zadarnic pc pupitru. In ca- riţi.
instituţiile de cultură pentru lînărului pentru viaţă e des­ un bilanţ mai bogat de activi­ taloy, la numele 13 J., fie­ $i. astfel, J3.J. este obli­
artă, opinia socială. Ar fi tul de greu să te pronunţi cu tăţi faţă de celelalte catego­ care lecţie înseamnă un „a". gată de părinţi să rămină
greu să facem o delimitare a promptitudine Există insă in rii de organizaţii, pot şi tre­ Dialog între generaţii In numeroase unităţi in­ Absenţele se adună intr-un acasă, să ducă o i'iaţă care
atribuţiilor fiecărui factor a- fiecare acţiune o participă de buie să constituie un factor şir lung, dureros pentru nu corespunde năzuinţelor
mintil în direcţia educării ti­ valoare care Lasă o ampren­ mai dinamic, influenţind bu­ dustriale, in întreprinderi n.J. ei
neretului. tă pozitivă, bineînţeles in ca­ na desfăşurare a activităţii şi instituţii, mii de tineri „Am învăţat foarte bine „Vă rog să mă ajutaţi''
Intrucit tratăm unele pro­ zul cind acţiunea nu este um­ şcolare şi extraşcolare E ne­ îşi însuşesc tainele mese­ şi aş vrea din tot sufletul — este apelul ci, plin dc du­
bleme legate de educarea ti­ brită de superficialitate O cesar să amintim că organiza­ — Ehei... Tinerii din ziua dc azi... Nu mal şill ce sâ crezi. Sini riei, devenind muncitori să continui şcoala, alături rere.
neretului pentru viaţă, este mare parte a tinerilor din or­ ţia U.T.C. trebuie sâ fie mai primii fn munca, primii la toaie. mal câ-ml vine sâ z.lc câ v u ’a dc colegii mei. Îmi place să
normal să procedăm la o sis­ ganizaţia municipală lucrează activă, mai perseverentă in e numai a lor. e lumea lor. Dar nu pot. Cind U vâd in celelalte cu o bună calificare. Ex­ învăţ Şi vreau $m fiu in rînd NOTA REDACŢIEI : So­
tematizare ierarhică, după cri­ pe şantierele de construcţii, combaterea unor fenomene de manlfestflri ale lor. cele extroscolare. exiraproductlve. extrafami- perienţa muncitorilor cu cu cei dc virsta mea. Po­ licităm părerea cititorilor
teriul progresului vîrstei. Ră- în transporturi, în sectorul indisciplină, acţiunile între­ liare, parcâ nu mai slnt el. E curios, totuşi, cum la locul de muncA vechime îndelungată in mi fn mei îmi interzic însă privind siltiaţia în care sc
/mînem de cele mai multe minier, alţii fac parte din ca­ prinse să reflecte şi să aibă e un om slrgulnclos. Iar pe stradâ. Ia cafenea, la restaurant c cu muncă le este un sprijin să rnai merg la şcoală". află B J. Să o ajutăm cu
ori poate surprinşi, alteori ne tegoria tineretului studios, iar finalitate în aplicarea sar­ toiul altul ! Schimbat total In râu. f3J. s-a zbuciumat, i-a daturi, păreri. opinii, a­
amuzăm cind copilaşul ştie un număr deloc neglijabil il cinilor trasate de partid. Este — De ce sâ generalizAm ? Cred câ exagerâm. Şi ir â mir câ şl preţios în însuşirea mese­ rugai pe părinţi s-o înţelea­ dresate atît ei. cil şi părin­
..să ne ducă de nas", spunîn- constituie tinerii din comerţ- vorba în primul rînd de ridi­ dumneata, care nu e.şti preo departe de noi ca vir.sifl. ne condamni... riei şi ridicarea calificării. gă că trebuie să meargă la ţilor. Aşteptăm scrisorile
du-ne nişte lucruri neadevă­ cooperaţie, sectorul sănătate, carea opiniei colective la ran­ — Nu e o condamnare Dezaprobare. E mal corect spus. şcoală, că i-c ruşine să ro-
rate Din dragoste părinteas­ instituţii administrative. Fie­ gul <le judecător intransigent. — Corect. Slnt convins Insă câ la timpul d-lalc la fel al fost... dumneavoastră.
că sîntem in stare sâ-i satis­ care din aceste organizaţii Nu este o preocupare de ha­ dezaprobat, cînd te Incodral In şirul şl rllmul „congâl". Eram mic
facem orice capriciu, orice do­ are cadru propice pentru afir­ zard atunci cînd insistăm ca atunci, şl vâ admiram etnd vA auzeam ctnilnd : „Dimineaţa conga.
rinţă. observînd în consecin­ marea potenţialului lor mobi­ sâ formăm un astfel de colec­ In omlazâ conga. dupA-masA conga" sau £$a cev'a. Eram nerâbdâtor
ţă, că pe măsură ce timpul lizator, pentru intervenţii efi­ tiv (incluzînd toţi elevii, fără sâ cresc ca sâ pot sâ mâ prind şl eu In fascinantul dans. Am crescut,
trece, tentaţiile sînt exagera­ ciente in sensul armonizării excepţie) care să fie capabil dar n-am mal gâstt conga. cl rock-ul, hulla-hop, twist şl ye-ve.
te ; nesatisfacerea lor îl fac activităţii cxtraprofesionale a sA coriieze oricare caz izolat — Vezi, noi aveam un dans. voi. Insă. le schimbaţi tot din doi
mofturos, nemulţumit, dornic colectivului de tineri, al spri­ dc abatere de la disciplină. In doi ani. Noi am fost mal nevinovaţi. S A T A L M EU .
de a avea întotdeauna pe ci­ jinului direct în desfăşurarea E de prisos sâ mai insistăm — Nu ţll scamă de ritmul accelerat al vieţii. $i mai uiţi câ la
neva care să-i rezolve trebu­ optimă a procesului muncii asupra rolului cadrelor didac­ virsta noastră te dădenl In vlnt dupâ modâ la fel ca noi azi. De
inţele, faţă de caic să nu aibă O cunoaştere perfectă a ce­ tice. al diriginţilor în special, fapt. sacourile cadrilate ne-au râm as de la voi. Pantalonii l-am
nici o obligaţie rinţelor. a pretenţiilor ce le in munca de formare comple­
Ne simţim insă dezamăgiţi ridică fiecare categorie de ti­ xă a elevului ...ce porţi în nume/ Sunete­ medicului Baciu. cînd se în­ A fi gospodar la tine acasă, şf!
cind constatăm că. deşi în neri (cerinţe ce se încadrea­ le lacrimei,/ La chemări a- torcea în sal şi stătea de vor­ a participa în acelaşi timp la
pragul maturităţii, copilul ză în posibilităţile de soluţio­ Formarea tineretului pentru clinci de mume/ In cea noapte bă cu oamenii Şi aceştia a- gospodărirea satului sînt do­
nostru nu întruchipează mo­ nare ce le are organizaţia viaţă nu se poate concepe în te-am ales/ Ca prag de lu­ tergau de fiecare dată la el. uă lucruri nedespărţite".
afara sferei de influenţă a so­
delul pe care ni l-am imagi­ U.T.C.) oferă organelor U.T.C. cietăţii, în afara cadrului, al me Curg duioase şi pline dc In special tinerii, veneau să-i Iniţiativa de buni gospodari
nat şi atunci începem să i mijloacele de acţionare în cu­ procesul muncii, in afara prac­ t ACEST TINERET! recunoştinţă gindunle poetu­ ceară sfaturi inlr-o problemă a tinerilor am cunoscut-o şi
desfăşoară
locului unde îşi
căutăm pe „vinovaţi'*. De pu­ noştinţă de cauză, dau acţiu­ lui cînd. la cumpăna vieţii, sau alta ce-i frămînla şi, la din propunerile concrete pe
ţine ori însă ii căutăm pe a- nilor organizate un caracter ticii de construire a socialis­ corzile de argint ale adincu care ei nu găseau răspunsul care le fac : profesorul Vio­
dcvâraţii vinovaţi in propria atractiv, interesant şi, în con­ rilor fiinţei sale au vibrat adecvat rel Manolescu cunoscînd con­
noastră persoană şi. mai ales. secinţă, eficient mului, de îndeplinire a măre­ prelung, scoţind la iveală ceea Am cunoscut un om ce lu­ diţiile existente a cerut lăr­
de puţine ori avem tăria să Apreciem iniţiativa organi­ ţelor sarcini reieşite din docu­ ce pinâ atunci cenzura trans- crează într-un alt domeniu, girea spaţiului de şcolarizate,
mentele Congresului al X-lea
spunem „eu l-am învăţat". zaţiei U.T.C din DS.A.PC şi cedentîilă separase întocmai plecai de pe meleagurile O­ insuficient la ora actuală ; E*
Dacă primei familii, acea în a celei de la spital, care au al P C R schimbat insâ. Şl fustele. Noi am renunţat de tot la manşeiA. pc unei porţi nevăzute omul de i âşlio.jrci de Sus şi care acum manoil Peştereanu a fost in
Societatea este arbitrul exi­
care s a născut şi a cărei n u ­ încercat să ia „pulsul" între­ gent şi imparţial, societatea etnd voi o purtaţi de7-10 cm lăţime Şl vlrsmlcl! vA dezaprobau Fe­ .sentimentul pios al aducerilor locuieşte în Orâştie. Pe mais­ asentimentul tuturor făcînd
me l a moştenit, i-au scăpat gului colectiv de tineri din îli impune să-ţi corijezi o tră­ tele noaslre şl-au scurtai fustele. In schimb participă cot la cot cvt aminte Şi cele mai puternice trul electrician Vasile Bâroi, propunerea de construire a u­
clin preocupări anumite Laturi cadrul acestor instituţii, iniţi­ sătură care nu se îmbină a r­ noi la toate treburile vieţii. Voi aveaţi pleptAnâtura aceea In ..creas­ aduceri aminte sînt fără îndo­ oamenii din sat il amintesc cu nui pod pe piloni de beton
ială acelea ale locurilor nata­
ta de cocş“, care a stirnlt tot atltca proteste ca şi
„chicile" noas­
ale educaţiei copilului, reme­ ind un ciclu de acţiuni comu­ monios în normele elice pe drag. E) n-a pregetat o clipă peste nul ce trece prin faţa
dierea poate şi trebuie să se ne in cadrul cărora s au pus care le promovează Mediul tre. ' le sâ ajute. împreună cu tinerii şcolii şi mulle alte asemenea
Iacă in cadrul acelei mari fa­ în discuţie teme ce prezentau în care î|i desfăşori activita­ — Hei. te-al supflrat. de mâ asediczl cu argumente şi contraar- Am aflat mai deunăzi în- din echipa sa, la electrifica­ propuneri care prin grija con­
milii care se numeşte societa­ interes deosebit pentru marea tea i|i imprimă amprenta lui, gumcnle fârâ oprire ? Tot nu-ţ» dau dreptate. Nu m-ai convins. tru n sat dc munte. Orâşiioa- rea comunei „Doream sâ fiu siliului popular comunal ^au
— Sâ ciarlflcâm o problemă. N-al Impresia câ se ultâ pica repe­
tea noastră socialistă. Şcoala majoritate a tinerilor Dezba­ integrîndu-te în el de câ am fost tineri ? De ce condamni noutăţile, moda, comporta­ ra de Sus, ce a cunoscut la părtaş la bucuria foştilor con­ început să prindă viaţă spu
constituie un prim cadru în mentul tineretului ? Subliniez — tineretului, nu ale unor tineri — fel ca şi celelalte localităţi săteni, aceea de a avea lumi­ vor fi înfăptuite in viitor.
care copilul deprinde să mun­ excepţii, ca In toa*e cazurile, care nu sînt generalizatoare. Nu-l este ale patriei acel grad de dez­ nă în sal". Sînt cuvinte por­ „Tinerii, ne spunea directo­
cească singur, în mod ordonat oaie cnrncterisitc. nu este firesc ea tinereţea sA se manifeste cu deo­ voltare materială şi elevare nite dintr-o inimă deschisă, rul căminului cultural, Vasile
şi organizat, aici încep preo­ spirituală specific anilor so­ la fel ca şi cele ale medicu­ Piinliloi. participă nu numai
cupările de formare pentru sebită putere, energie şl personalitate ? Este virsta la care se conso­ cialismului, cuvintele de sim­ lui Baciu la muncă patriotică ci şi la
viaţă. Educarea pentru viaţă, lidează In final caracterul şi personalitatea Individului. patie ale sătenilor lh adresa Asemeni acestor oameni şl activităţile culturale" ; se re­
care nu este altceva decit u — Şi. cu acest argument sâ acceptăm tineri cu manifestări repro­ unor oameni care. plecaţi o- avînd exemplul puternicului marcă Pelrică Luţoi care esf^
educare prin muncă şi pentru babile. care fac dc ruşine societatea noastră ? d.tlâ din comună, au men­ lor ataşament faţă de comu­ şi un priceput solist de mi
— Iarăşi al pronunţat tineri. Dar vorbim despre tineret. Cei la
muncă, se desăvîrşeşte tot în care te referi sînt o parte Infirrâ. Iar manifestările lor le punem pc ţinut permanent legătura cu na natală, tinerii din sat se zică populară Alături de el
şcoală. seama educaţiei nccorcspunzâtoare Aşa trebuie pusA problema! Ca­ aceasta, revenind cu drag în străduiesc sâ contribuie intr-o Ilie Bogdânescu. se străduieş­
Cred că in această direcţie renţele. golurile dc instrucţie, admisibile In Umilele tot mai restrinse mijlocul sătenilor, trăind ală­ cit mai mare măsură la ridi­ te ca echipa de fotbal a co­
şcoala generală, organizaţia ale educaţiei necorespunzAtoai e. slnt generatoarele unor manifestări turi de ei bucuriile împliniri­ carea edilitar-gospodărească şi munei să se prezinte cit mai
lor Ne-au emoţionat cuvin­
U.T.C. şi cea a pionierilor au reprobabile. Uiţi câ aceşti llneri provin dc obicei din familii dezor­ tele contabilului loan Mano- spirituală a acesteia Aici au bine la competiţiile la care ia
datoria să facă mai mult fost construite noile clădiri parte Lor li se adaugă Cor­
ganizate sau cu concepţii, mm var e drept. învechite, care au exer­ lescu şi ale ţăranilor ce a ­
Numai printr-o observare citat o influenţă nefastă asupra lor. Rolul hoi.ârtlor li are educaţia minteau cu recunoştinţă nu­ ale şcolii, consiliului popular nel Rujoi şi mulţi alţi tineri
comunal, o sală de mese pen­
permanentă a aptitudinilor şi cc se instituie de către societate şl astfel tinerelul, noi, creştem şl mele conf dr Ionel Baciu. tru internat, la care tinerii au dornici de a participa la ridi­
înclinaţiilor fiecărui elev, ne dezvoltam in conformitate cu cerinţele şl perccptele vieţii mo­ care actualmente se află în participat în număr mare, carea comunei Şirul numelor
printr-o muncă de consolida­ ralei socialiste. Societatea, aparent doar. <Je la sine ne câlâuzcşte Cluj : „Nu se intîmplă nicio­ prostind numeroase orc de lor o mare Cu ei se mîndres-
re a acestor aptitudini sc va drumul, pe caic In conformitate cu perccptele cl nt-l corectăm dată ca oamenii de aici din muncă voluntară. „Majorita­ te intr-adevăr întreaga colec­
reuşi ca după terminarea şco­ mereu şi sigur, ajungind la formarea deplină a cetăţeanului demn sat. bolnavi fiind mai grav sâ tivitate. Sînt însă unii, e drept
lii generale fiecare elev să-şi de rolul ce ‘ s-a încredinţat. Şi probabil atunci, la virsta Judecăţii nu plece direct ta Cluj pen­ tea răspund chemărilor adre­ puţini la număr, care cu toate
continue pregătirea în dome­ profunde, n unei glndlri măline, o sâ-l dezaprobăm pe coi ce vin tru a cere sprijinul acestuia". sate de consiliul popular co­ câ convieţuiesc alături de con­
niul in care cu siguranţă va după noi şl mal ales sâ-i condamnăm pe cei ce Ies din comun Ast­ Grija pentru oamenii ce-şi duc munal. ne spunea cu îndrep­ sătenii lor. nu dau dovadă de
da maximum de randa­ fel continuAm un proces de educaţie neîntrerupt. viata aici este materializarea tăţită mîndne primarul comu­ sentimentul generos ce-i ani­
ment Mmca problemă : „ah acest tineret" este 1nir-adevâr o... proble- puternicelor sentimente de ca­ mă pe ceilalţi Nu răspund prin
Acţionînd în tro gamă foar­ mâ cc trebuie. tnsA. bine Înţeleasă pentru a fi eficient rezolvatA. te e animat ,,Nu e un lucru nei. loan Cosmescu". Stînd fapte nici cînd sc apelează
te diversă de condiţii, ţinind — SA zicem câ al dreptate Trebuie sâ mâ conving...- mai de preţ. derit să simţi de vorbă cu eîţiva dintre ei la ei „Parcă n-ar trăi in a*
cont de gradul de pregătire câ i-ai redat sănătatea unui am căutat sâ cunoaştem şi celaşi sat cu noi. ne mărtu­
profesională şi de cultură ge­ Dialog imaginar consemnai de noi ce i-a îndemnat să parti­
nerală. de virsta tinerilor, de N. STANCIU om alături de care ai copilă­ risea cineva cu nemulţumire
mediul în caic îşi desfăşoa­ rit sau pe care 1 ai văzut ri- cipe cu alita entuziasm la a- în glas". E cazul lui Maier
ră activitatea, organizaţia dieîndu-se sub ochii lâi", e­ cestc munci întrebarea le-a Niculae şi Andreşoiu Ioniţâ,
U.T.C. este chemată să-şi con­ rau de fiecare dală cuvintele părut nefirească tinerilor Pe- Ion Stur2a lui Petru. Aliones-
Iricâ Luţoi. Ilie Bogdânescu, cu Nistor şi Filipescu Ion, ca­
Viorel Manolescu. care ne-au re refuză de fiecare dată sâ
mărturisit câ doresc cu tot participe la muncile de goU-
(n biroul de onchete pentru ţiuni" indică o inteligenţă vie I lucrat". Citeodatâ se amuză de E delicvent minor recidivist Pen­ lui. Pe Popa Gh. Virgil. o fa­ Mutriuc Vasile. elevi la şcolile dinadinsul să şi vadă comuna
minori ol Miliţiei municipiului O inteligenţă coje se iroseşte, naivîtotea şi neglijenţa celor fu­ tru o l îndrepte, societateo l-a milie la Început dezorganizată şi generale nr. 2 Hunedoara şi podârire a comunei Cu aceşti
Hunedoara domneşte tăcerea. dezorientată, in acte antisociale. raţi. ajutat. A fost internat în insti­ apoi moartea părinţilor, tutela Teliuc ou comis furturi repetole „la nivelul celorlalte comune oameni, ce trăiesc rupţi de
Pe cele două mese. cu tăbliile - Pentru ce furai ? - Introm cu toţii în magazin, tutul de reeducare de la Gă­ ineficace, aceiaşi prieteni. Şi, în dauna avutului obştesc, fiind­ fruntaşe şi pentru aceasta fac cei mulţi, trebuie isă se mun­
lustruite in loc negru, se re­ - Mîneore, băutură, ţigări, să vedem dacă e rost de furat. ieşti, unde a învâţol lăcătuşe- ceilalţi din grup (ancheta se că Dittrich Friederich şi Radu lotul". cească mai mult din partea
flectă două siluete — ancheta­ haine... Apoi ne împărţeam. Unii pin- rio. Cu cîteva luni înainte de oflă în desfăşurare) işi vor fi Tomovici. din clasa a V a a Şco­ Această mobilizare a tine­ organizaţiilor comunale de
torul, căpitanul Oclovion Stoic, - Ce-ţi lipsea acasă ? deou olarâ, alţii înăuntru, il terminarea internării, a fugit dîn ovînd determinările lor, care lii generale nr. 4 Hunedoora, rilor i-a îndemnat şi pe cei­
foţă în foţă cu Groza I. Adrian, - Nimic. Dar de-acaso am acopereau pe cel ce se întin­ institut, s-a întors la Hunedoa­ nu î scutesc de răspundere şî ou furot în varo aceasta 5 bi­ partid şi U.T.C., de către con­
delicventul minor, cum t se spu­ fugit. dea peste tejghea şi deschidea ra şi a intrat în grupul amintit. nici nu le diminuează vina, dor ciclete, fiindcă Pleşca Vîcenhu lalţi cetăţeni sâ dea o mină siliul popular comunal şi de
ne în limbajul obişnuit al aces­ - Te-a alungat cinevo ? sertarul cu bani. Alegeam ma­ A participat, ca autor sau com­ core există realmente şi nu pol (clasa a VII-o). Pleşca Eduord de ajutor la înfrumuseţarea către toti sătenii pentru o cit
tor cercetări. Din cînd în cînd, - Nu. Dar prietenii... gazine cu moi multe raioane plice, Io majoritatea furturilor. fi ignorate. (clasa o IV-a B) şi Aparaschivei comunei : „Pe strada mea, mai urgentă reîncadrare a
tăcerea este subliniată de foş­ - Aveai prieteni ? şi o singură vinzătoare. împăr­ Decloroţio lui coincide cu ceo o Am amintit in grupul acestor Gheorghe (clasa o V-o) toţi de m-am înţeles cu vecinii să ţoi în viaţa nouă a comu­
netul hîrtiilor pregătite de an­ - Cu ei furam. ţeam banii între noi. lui Groza Adrian. Deci omîndoi minori numele „Bombon". Du­ Io Şcoala generală nr. 8, au construim un canal pentru
chetator pentru consemnarea de­ pă frecvenţa cu care o revenit comis furturi calificate. Acestea .scurgerea apei şi un tro­ nei
claraţiei învinuitului. Domneşte in declaraţiile individuale ale nu sînt singurele exemple iar M. BODEA
o atmosferă aproape stranie celor doi anchetaţi, cit şi cu din rindul factorilor răspunză­ tuar. ne spunea Trlfu Rujoi.
prin lamiliorismul ei. Cei doi ! D E C E ? D E C E ? O E ^ C E ? C f ? D E prilejul confruntării, acest nume tori de oceste devieri morole ale
se cunosc destul de bine. Gro­ a jucat un rol important în tinerilor şcoala nu poale fî ex­
zo Adrian se află pentru o treia „activitatea" lor. La „Bombon" clusă.
oară în foţo organelor de on- IU A N C H E T A (pe numele adevărat Mihai Şi- O
chelă ale miliţiei. De dota o- mo) au fost ei găzduiţi, intr-o Zilele trec. fn birou) anche-
ceosta faptele sînt foarte gra­ D E C E ? P E C E ? Q E j t Q K D C magazie din curte, unde era o taiorului vor întră, unul cîle Din viaja
ve - furturi calificate în dauna dormeză. Cei doi plăteau „chi­ unul, toţi cei vinovaţi. Tineri
avutului obştesc, realizate îm­ rie" din banii furaţi împreună de care societatea ore nevoie.
preună cu alţi minori recidlvişli. - Ai fost internat la Pîclişa ? Totul este povestit cu srmplî- spun adevărul. cu fiul gazdei. Minorii au decla­ Are nevoie nu pentru „libertate
Valooreo furturilor săvîrşite de - Am fugit de-ocoto. tole şi degajare, de parcă ar - Nu o fost bine Io Găieşti ? rat că gazda ştia că ei fură suprovegheotă", „internare" sau
acest grup depăşeşte, după un - Te-oî bucurat de libertate fi vorba de un joc Şi poate că. - Acum îmi pore rău c-om Dacă ancheta va dovedi că o- „condamnare", ci pentru mun­
calcul estimativ, suma de 25 000 supravegheată Ai vrut s-o într-o anumită măsură, aceşti fugit I şa stau lucrurile, înseamnă că că, creaţie, afirmarea personali­ organizaţiilor U.T.C.
lei. pierzi ? copii se jucou. - Ai familie ? apucaturile acestor tineri erau tăţii.
Cine este, de lapt. Groza t. - Nu. - In ce clasă eşti ? - Nu. Părinţii ou murii Tuto­ întreţinute de un climot infracţio­ Rîndurile de foţă nu-şi propun
Adrian ? In faţa anchetatorului, - Cum furai ? - Am terminat a Vl-a. rii, de trei săptămîni de cînd nal creat de maturî. Şi chiar şi nici nu pot să dea soluţii. Q In aceste zile de toamnă, cind pe ogoare sint con­
într o atitudine resemnată. stă Din nou. Grozo Adrion ne oferă - Colegii tăi învaţă şi tu eşti sini aici, n-ou venit nici măcor dacă nu or li oşo, simpla „găz­ Vor doar ca »n faţa realităţii — centrate toate forţele la strîngerea recoltei, elevi de la li-
de lapt un copil - brunei, ochi prilejul să-i admirăm inteligenţa. la miliţie. Iţi place ? să-mi aducă schimburi. duire" o unor copii fugiţi, mi­ minori în anchetă — să ridice j ccele „Aurel Vlaieu" Orâştie şi „Decedai" Deva participă
frumoşi, mic dar armonios dez­ „Tehnica" fiecărui furt, modul - Dacă mă dă iar Io Pîclişa. - Poate se gîndesc că nu nori. fără servicii, dar cu bani un mare semn de întrebare : de
1
voltat. Nu pare intimidat sau în core „act»onou" cei din gru­ foc acolo clasa o V|[-o. De Io meriţi. şt ceasuri de mină la discreţie, ce ? Şi dacă ocest semn de în­ I la această intensă acţiune alături dc muncitorii din 1 AS.
speriat, ci door resemnat. Cu­ pul din care făcea porte, de­ Şcoola generolă nr. 4 am fu­ - Poate, dar atunci să-i obli­ depăşeşte naivitatea celei moi trebare va rămîne mereu treaz Orâştie şi ţăranii cooperatori din municipiul Deva. Roadele
vintele. pe care le rosteşte cu monstra o gîndire subtilă. Şi, git. Dar la Pîclişo învăţ, am no­ ge cineva să vină. Măcar pen­ generoase şi moi bune de cre­ în conştiinţa noastră, a tuturor muncii lor vor fi materializate în cantităţile sporite de le­
deosebită doritele, cu corecti­ ostiei, ceasuri din vitrinele cu te foarte bune. Aici. la Hune- tru schimburi. dinţă gazde cu putinţă — orgonizoţii de partid, pă­ gume livrate C.L.F., în depozitarea cît mai grabnică a re­
tudine şi cu o emoţie nedisi- sticlă ale magazinelor de biju­ doota, nu pol să învăţ. Mă în- Se intuieşte in glasul minoru­ Şi în ultimul rînd. dor nu co rinţi. prieteni, şcoală, loc de coltelor de cartofi şi porumb
mulotâ. dezvăluie o fire totuşi terii. bani din sertarele viola­ tilnesc cu prietenii şî nu mai lui disperorea amestecată cu importanţa, ne întrebăm core muncă, organizaţii de tineret —
sensibilă. toarelor neglijente de Io moga- (ac nimic. Adică nimic bun. un soi de revoltă pe sine. Este 0 fost rolul educativ preventiv vom elimina din peisajul vieţii 0 Tinerii din raza Direcţiei regionale C.F R. Deva par­
întrebările, rostite calm. pe un zinele alimentare din Devo şi Hu­ Grozo Adrian e anchetat odus, pentru confruntare, Adrion 01 şcolilor în core au învăţat a ­ noastre această realitate dure- ticipă la .Olimpiada tinerilor ceferişti" Acţiunea este me­
ton totuşi plin de bunăvoinţă şi nedoara, de Io agenţia Loto- primul, dar îi vor urma la rînd Grozo. Cei doi se privesc, işi ceşti tineri. Mojoritoteo lor ou roosă.
înţelegere, primesc răspunsuri prono (a cărei vînzâtoare stătea „prietenii" : Popa Gh. Virgil, Şi- zîmbesc, vor să fie veseli, dor început să devină delicvenţi în Iar anchetatorul de minori nu nită să ducă la ridicarea gradului dc cunoştinţe profesio­
precise, fără ezitări. Deşi s-o Io taifas în stradă, în timp ce mo Mihai (zis Petre Mihai sau zîmbetul 11 -e amar. Privindu-i. timp ce mai purlau servieta cu va mai prîmî în biroul său ti­ nale, la o cît mai temeinică pregătire în meseria aleasă.
apreciat că tinârul suferă de înăuntru, pe masă, uitase tean­ „Bombon"), Constantin Gheorghe, nu poţi să nu fi încercat de cărţi. Colegii din clasele lor, neri (uneori adevăraţi copii) cu
„diminuarea spiritului de dis- cul cu boncnote) sau de la alte Zurghi (încă neidentificol). Mor milă Cine, ce î-a adus o ic i ? dinginţii, detaşamentele de pio­ sufletul traumatizat, ci s-ar de­ O Peste puţin timp vor avea loc plenarele activelor
cernămînt", modul minuţios in magazine din Lugoj şi Timişoa cu Edmond. Pe Adrian Groza lipso de nieri, organizaţiile de partid ale dica exclusiv muncii educotive U.T.C. din şcoli, prilej de analiză temeinică a activităţii des- j
care descrie fiecare furt, preci­ ro, devin obiectul „atenţiei" mi­ Acum, în birou! anchetatoru­ supraveghere suficientă din p a r ­ cadrelor didactice, nu aveau un de prevenire, pe care avem o- fâşuralc de eomiletcle U.T.C. împreună cu elevii şi stabili- j
zia detaliilor, evocarea mote- norilor. lui se află Popa Gh Virgil. A tea familiei, „prietenii binevoi­ rol de jucat ? Atragem atenţia bligoţîo să o desfăşurăm perma­ rea sarcinilor ce trebuie înfăptuite în decursul noului i
mofică o fiecărui gest, planurile Groza Adrion spune tot. li fost elev la şcolile generale nr. tori" care i-ou ieşit in cale şi asupra acestui fapt fiindcă Vaş nent cu toţii. an şcolar. |
bine gîndite ale fiecărei „ac­ ploce să povestească cum „ou 1 şi 5 Hunedoara, dor o fugit l-au ademenit pe calea furtu­ Grigore, Bobilco Mihoi şi loan, T. ISTRATE