Page 68 - Drumul_socialismului_1969_09
P. 68
r w u .
w a s m u
O propunere a secretarului general al 0. N. U. Convorbire între Consfătuirea miniştrilor
preşedintele Nixon de finanfe din ţările
Proclamarea unui şi C. Mănescu membre ale C. A. E. R,
NEW YORK 19 (Agerpres). dezvoltării colaborării în do
BUDAPESTA 19 (Agerpres).
„deceniu al dezar- — Cu prilejul vizitei sale la — Intre 16 şi 18 .septembrie a meniul valutar şi de credit al
Naţiunile Unite, unde a rostit
o euvîntare în cadrul dezba
ţârilor membre ale C.A.E.R.,
terilor generale ale actualei avut loc în R.P. Ungară. Con precum şi îndeplinirea hotărî-
sfătuirea miniştrilor de fi
sesiuni a Adunării Generale, nanţe din ţările membre ale rilor sesiunii a XXIII-a (spe
s „ î ! «
marii preşedintele Richard Nixon a C.A.E.R. In cursul discuţiilor cială) a C.A.E.R în legătură
avut întrevederi cu cîţiva şefi
au fost abordate probleme ale
cu aceste probleme.
de delegaţii,
printre care şi
Corneliu Mănescu, ministrul
N EW YORK 13 (Agerpres). fensive pînă ce negocierile în afacerilor externe, şeful de
Secretarul general al O.N.U., această problemă vor marca legaţiei române la sesiunea
V Thant, a propus proclama progrese. Adunării Generale.
rea unui „deceniu al dezarmă Secretarul general al O N U. In cursul convorbirii, pre Congresul Partidului de stînga —
rii", care să se desfăşoare din s-a pronunţat in favoarea în şedintele Statelor Unite şi (mi
1370. paralel cu deceniul Na cheierii unui tratat dc inter nistrul de externe român au comuniştii din Suedia
ţiunilor Unite pentru dezvol zicere a tuturor experienţelor făcut un schimb de păreri a-
tare economică. Propunerea nucleare, pentru ca tonte pu su.pra unor probleme inter
este cuprinsă in introducerea terile nucleare să înceteze ex naţionale aflate în atenţia STOCKHOLM 19 (Ager Partidul Comunist Român es
la raportul anual al seeretaru- perienţele lor, inclusiv expe O N U pres). — Vineri s-a deschis la te reprezentat de o delegaţie
■Jui general asupra activităţii rienţele subterane, pentru ca Seara, ministrul afacerilor Stockholm cel de-al XXII-lea formată din tovarăşii Vasile
Patilineţ, membru supleant al
Congres al Partidului de stin
Organizaţiei Naţiunilor Unite toate ţările să ratifice trata externe al României a parti gă — comuniştii din Suedia. Comitetului Executiv, secretar
document publicat cu prilejul tul de neprolifcrarc a armelor cipat la recepţia oferită de La lucrările congresului iau al CC. al P.C.R., si Virgil Ca-
deschiderii sesiunii Adunării nucleare si pentru încheierea preşedintele . Statelor Unite in parte 250 de delegaţi şi invi zăcu, membru al C.C. al.
Generale şi care in acest an unui tratat de demilitarizare a cinstea şefilor delegaţiilor taţi. Sînt prezenţi, de aseme P.C.R., secretar al Comitetu
este consacrat în special pro teritoriilor submarine. participante la cea d e a R. S. CEHOSLOVACĂ. - Vedere parţiala a standului românesc de maşini agricole, eipu- nea. delegaţi ai unor partide lui municipal Bucureşti al
blemei dezarmării. XXIV-a sesiune a Adunării se de lirma „Autotractor14 la Tlrgul internaţional de la Brno.
Rcfcrîndu-se la situaţia din Generale a O N U. comuniste şi muncitoreşti. P.C.R
După ce menţionează că în Orientul Apropiat. U Thant
prezent cheltuielile pentru constată absenţa unui progres
înarmare în lume se ridică la în reglementarea conflictului î n t r e v e d e r e
200 miliarde de dolari pe an, din această zonă. dcclarind : R e u n iu n e a is la m ic ă
secretarul general consideră ..înainte de a putea începe N i x o n - U T h a n t
că in cazul în care în cursul discuţii fructuoase., este in
„deceniului dezarmării**, pro dispensabil de a avea unele la n iv e l în a lt CURIER • CURIER • CURIER
pus dc el, „se va proceda la idei privind amplasarea vii NEW YORK 19 (Agerpres).
un efort concertat şi concen toarelor frontiere. Această Preşedintele Nixon n avut
trat pentru limitarea si redu chestiune este legală în ma joi. la New York. o întrevede Luni urmează să înceapă de altfel şi de ordinea de zi
cerea armamentelor nucleare niera cea mai directă de cea re de o jumătate de oră cu se la Rabat conferinţa islamică deja stabilită Altele, in spe
şi altor arme de distrugere in a încetării ocupaţiei si de mij cretarul genera! al ONU'.. la nivel înalt. Iniţiată de ţări cial cele arabe si-au manifes
masă. pentru reducerea arma loacele garantării acestor fron U Thant. La întrevedere au le Ligii Arabe şi pregătită de tat intenţia de a deplasa dis CONFERINŢA INTERNAŢIONALA A ZIARIŞTILOR DE zofului şi publicistului fran
mentelor clasice şi pentru re tiere Mi se pare că doar un mai participat : Wiiham Ro- o comisie din care au făcut cuţiile spre sfera politică, şi LA PHENIAN cez. Regis Debray. Mesajul
glementarea tuturor proble efort hotârît pentru înlătura gers. secretarul Departamen parte reprezentanţii Iranului, anume spre problemele puse exprimă preocuparea semna
melor legate de dezarmare si rea acestor obstacole funda tului de Stat. Hrnrv Kissin- Malaycziei, Arabici Sauditc. de ocuparea în continuare de La Phenian şi-a început lucrările o conferinţă Interna tarilor faţă de tratamentul
securitate, pînâ la sfirşitu) mentale oferă o speranţă de gor. consilier pentru problemele Nigerului, Pakistanului, So către Israel a unor teritorii ţională consacrată activităţii ziariştilor din lumea întrea aplicat tui Debray şi cere
anilor 70 ar putea fi obţinute a ieşi din actualul impas". de politică externă, si Charles maliei şi Marocului, reuniu arabe şi atitudinea guvernului gă în lupta împotriva agresiunii imperialismului, transmite să i se îmbunătăţească ne-
progrese concrete, măsurabile, Secretarul general sublinia Yosl. reprezentantul perma nea are inscrisc pe ordinea de israelian faţă de rezoluţiile agenţia ACTC. Conferinţa se desfăşoară sub auspiciile Orga întirziat condiţiile de de
spre dezarmarea generală şi ză necesitatea asigurării ca nent al S.U.A. la O N U Pur zi două puncte: incendierea Consiliului dc Securitate in nizaţiei Internaţionale a Ziariştilor. tenţiune. j
La şedinţa de deschidere, Klm Ir Sen. secretar general
completă". El a adresat un racterului universul al Orga tătorul dc cuvint al Organi moscheii Al Aksa din Ierusa problema Ierusalimului. Une al C.C. al Partidului Muncii dîn Coreea, preşedintele Cabi
apel Statelor Unite si U.R.S.S. zaţiei Naţiunilor Unite a pre lim şi viitorul lâcaşelor mu le din ţările islamice s-ar netului de Miniştri al R.P.D. Coreene, a adresat un salut ♦ © ♦
pentru stabilirea unui morato nizaţiei Naţiunilor Unite, pro- cizai că discuţiile purtate eu sulmane din oraşul biblic, pronunţa în favoarea inter participanţilor.
riu asupra lucrărilor legale dc nunţîndu-sc pentru restabili acest prilej s-au referit în aflat în prezent sub ocupaţia naţionalizării statutului Ierusa La conferinţă participă delegaţii din 87 dc ţări. printre Aproximativ 800 de elev
punerea la punct de noi sis rea drepturilor legitime ale specia) la situaţia din Viet israclianâ limului. cat e şi o delegaţie a Uniunii Ziariştilor din România. ai şcolilor medii din Seul
au continuat să demonstre
teme strategice ofensive şi de R.P. Chineze la O N U. nam. Din totalul de 40 de ţâri Avind în vedere posibilita ze. pentru a doua zi consecu
islamice invitate, au răspuns tea ca dezbaterile sâ se,rezu Cu prilejul împlinirii a 90 dc sud. De la 1 ianuarie 1961, tiv. împotriva adoptării d(
pînă în prezent favorabil 20,. me totuşi la cadrul restrîns dc ani de (a stabilirea rela în Vietnamul de sud şi-au către Parlamentul sud-co-
Dineu oferii de ministrul de eilerne dar numai nouă dintre aces anunţat, R.A.U. a propus, du ţiilor diplomatice între pierdut viaţa 38 593 de mili recan a unui amendament la
ziarul
pă cum a informat
tea vor fi reprezentate
de
tari americani.
„Al Ahram", procedarea con
şefii de stat. Este remarcată, ferinţei de o reuniune la nivel România şi Bulgaria, vineri ♦ © ♦ constituţie care permite ac
tualului preşedinte Pak Ci-
ambasadorul
după-amiază,
al Romanici in onoarea şefilor în special, absenţa preşedinte ministerial. Respingerea aces român la Sofia. Nicolae Ble- In faţa unui tribunal mi jan Hi să candideze pentru
lui R.A.U., Nasser. în momen
a treia oară. Poliţia a inter
tul de fală suferind, a şefului tei propuneri a făcut, remar jan, a oferit un cocteil. Au litar din Kio de Janeiro a venit cu brutalitate pentru
luat parte Ivan Popov. ad
că observatorii
din capitala
delegaţiilor (arilor socialiste statului tunisian. Habib Bour- marocană, ca interesul R.A.U. junct al ministrului afaceri început procesul intentat a-i împrăştia pc tinerii de
ghiba. in convalescenţă, şi
a
studentului Claudio
Torres
preşedintelui Turciei. Cevdct faţă de conferinţă sâ scadă, lor externe. Dobre Alexicv, da Silva, acuzat de a fi unul monstranţi. Ca urmare a in
au
cidentelor. autorităţile
adjunct a) ministrului
co
NEW YORK -19 (Agerpres). partea R P. Poloni' — S Je:I- Karoly Csatordav. reprezen Sunay. reţinut la Ankara dc ceea ce sc exprimă si prin ni merţului exterior, funcţio din autorii răpirii ambasa suspendat pe o perioadă ne
velul reprezentării.
La 18 septembrie. Corneliu rychowsky. ministrul afaceri tant permanent la O N U actuala campanie electorală. Este de aşteptat, relevă a nari superiori din Ministe dorului S.U.A. in Brazilia. definită cursurile la o se
Mănescu, ministrul afacerilor lor externe. J. Wmicwkz. ad Din partea delegaţiei româ Remiip-ind caracterul re genţia France Presse. ca dez rul Afacerilor Externe. Mi Hurkc Elbrick. El a fost a ric de licee din Seul.
externe al Republicii Socialis junct al ministrului afacerilor ne au participat Mireca Mn- st rins al agendei, agenţia baterile sâ fie deosebit de a nisterul Comerţului Exterior, restat săptămîna trecută şi
te România, şeful delegaţiei externe. E. Kulaga. reprezen li(a. adjunct al ministrului France Presse evocă o scrie nimate precum şi ai Comitetului dc este pasibil de o pedeapsă ♦ © ♦
române la cca dc-a XXIV-a tant permanent la ONU., afacerilor externe. Gheorghe de declaraţii divergente. fă T. C. prietenie şi relaţii culturale între 12 şi 30 de ani închi
sesiune a Adunării Generale preşedintele Comisiei politi Diaconcscu. ambasador, repre cute de liderii unora dintre cu străinătatea. soare. Grupul parlamentar al
a Organizaţiei Naţiunilor Uni ce speriate : din partea R.S.S. zentant permanent al Româ ţările rare şi-au anunţat par ♦ © ♦ In faţa aceluiaşi tribunal Partidului Socialist Italian
te, a oferit Ja sediul Misiunii Ucrainicnc — D Relokolos, niei la ONU.. Corneliu Bog ticiparea. în legătură cu obiec sînt judecate, de asemenea. al Unităţii Proletaro a de
pcimanente a României pe ministrul afacerilor externe. dan ambasadorul României tul reuniunii. O parte din a- IRLANDĂ DE NORD Preşedintele Republicii A 35.de .persoane, sub acuzaţia pus în Camera deputaţilor
lingă O NU. un dineu in o M Gelmanel. însărcinat eu la Washington. ccslc state nu atribuit de la frica Centrală, generalul de „activităţi subversive". o moţiune care cere guver
noarea şefilor delegaţiilor ţâ afaceri ad-interim la O N U. ; Dineu! s-a desfăşurat înlr-o biin început conferinţei ' un Jean-Bedel liohassa, ■ a pro Nu au fost specificate învi nului să recunoască imediat
rilor socialiste. din partea R P Ungare — atmosferă raldâ. tovărăşească. caracter strict religios, ilustrat cedat la o remaniere a Cabi nuirile aduse fiecăruia din Republica Democrată Viet
Au participat : din partea Situaţia continuă netului de (Miniştri. In urma tre inculpaţi. nam $î să stabilească relaţii
Uniunii Sovietice — A. Gro- acestei măsuri, Nesto Kom- diplomatice cu ca
miko, ministrul afacerilor să se normalizeze bot Magale, care deţinea * © ♦
externe al U.RS.S., I. Malik, portofoliul Ministerului Dez ♦ © ♦
Senatorul republican John
locţiitor al ministrului aface Senatorul Edward Kennedy declară: BELFAST 19 (Agerpres). voltării şi Turismului, a pri Shcrman Cooper. din partea
rilor externe, reprezentant Situaţia din Irlanda de Nord mit portofoliul externelor, Senatul Statelor Unite a a
permanent la ON U., A. Do- continuă sâ sc normalizeze. in timp ce fostul titular. Ma- statului Kenlucky. a cerut probat joi noi alocaţii mili
brinin, ambasadorul U R S S. In prezenţa trupelor britani urice Gouandjia. a fost în instituirea unei comisii dc tare solicitate de Pentagon.
— A Chi- „S.U.ft. trebuie să ia în consideraţie retragerea
la Washington ; din partea ce. la Belfast operaţiunile de sărcinat cu conducerea ser anchetă a Congresului, care Este vorba de uriaşa sumă
R.SS. Bieloruse înlăturare a baricadelor ridi viciilor poştelor şi telecomu să studieze ajutorul militar de 20 miliarde dolari desti
nnovici, ministrul afacerilor cate de catolici sc apropie de nicaţiilor. Ministerul Dez acordat Laosului si Tailan- nată perfecţionării unor noi
zentant permanent la O N U ; totală a trupelor lor din Vietnamul de sud“ Londondci ry. în urma trata zionat cu Ministerul Trans El a declarat că evenimente
externe, V. Smirnov. repre sfirsil Pc dc altă parte, la voltării şi Turismului a fu deî de către Statele Unite. tipuri de arme.
din partea R P. Bulgaria — tivelor eu ofiţerii britanici, li porturilor si Energiei Elec- le din Laos prezintă „o ase ♦ © ♦
M. Tarabanov. adjunct al mi BOSTON 19 (Agerpres). Se dacă acesta pune in pericol marc in interiorul ţării, ceea derii populaţiei catolice au a Iricc, care este condus de mănare iz.bitoare cu acelea
nistrului afacerilor externe, natorul democrat Eilward putere'.i voastră personală, n- ce ar puica duce la violenţe nunţat că baricadele din at est Ange Patasse. cînd noi am început să fim La Helsinki a căzut vineri
în războiul
din
implicaţi
reprezentant permanent la Kennedy a declarat, in cadrul lunci trebuie sâ luptaţi sin tot mai grave oraş vor fi demolate pină ♦ © ♦ prima zăpadă. Temperatura
O N U. ; din pai tea R S. unei reuniuni organizate la guri in acest război". „Cruda Rcfcrindu-sc la retragerea luni. După cum se subliniază Vietnam". Senatorul a spus a atins valori în jur de ze
Cehoslovace — J. Marko. mi Boston, că Statele Unite tre realii.ite constă in faptul că celor (30 000 dc soldaţi ameri însă in cercurile din Belfast, Direcţia generală a refor că situaţia existentă în a ro grade.
nistrul afacerilor externe, Z. buie să ia in consideraţie re in ciuda alegerilor din I9(>M, cani din Vietnamul de sud dispariţia baricadelor nu ^în mei agrare din Peru a anun ceastă parte a lumii necesită
„audieri şi o discuţie largă
Cernik, reprezentant perma tragerea totală o trupelor lor in ciuda promisiunilor noului pină hi lf> decembrie ac., se seamnă totodată sfîrsitul pro ţat definitivarea planurilor în Senat*4. ♦ O *
nent la O .N.U. ; din partea din Vietnamul de sud chiar preşedinte si a noilor oficia natorul Edward Kennedy a fundei dispute dintre protes în vederea exproprierii a 17
Un avion militar ameri
Republicii Cuba — E. Camcjo- dacă regimul de hi Saigon lităţi. războiul din Vietnam spus că „în momentul cînd ou tanţi si catolici în domeniul ferme in departamentul ♦ O * can de tipul ..C-47“ s-a pră
Argundin, ambasador extraor refuză să accepte o formulă i'âmîne neschimbat", a de loc dezbateri asupra a ceea drepturilor civile. Puno. Un număr dc 10 din
dinar şi plenipotenţiar, Pedro capabilă să pună capăt răz clarat Edward Kennedy. A- cc trebuie făcut pentru pace. aceste ferme aparţin Societă Un grup dc intelectuali buşit la puţin timp dună de
Moralcs Carballo. însărcinat boiului. ..De ce. a afirmai ICd- ceaslă politică, a spus el. nu noi am procedat numai la o ţii agricole din sud. 3 socie dîn diferite ţări a adresat o colarea de Ia baza aeriană
cu afaceri ad-interim la ward Kennedy. generalul poale să ducă la o parc in retragere simbolică dc trupe tăţii „Incopalca" şi 4 unor telegramă preşedintelui Bo- McChord (statul 'VnOiine-
ton). Patru din cele 13 ner-
O.N.U. ; din partea R P. Mon Thicu trebuie sâ dispună dc de pe cîmpul de luptă, ceea familii dc latifundiari din liviei, Luis Adolfo Siles Sa- soane aflate ta hordut apa
gole — L. Toiv, ministrul a- destinele Americii sau sâ dic Asia dc sud-est. Senatorul a re inseamnâ mai mult un e- Declanşarea unor noi această regiune. Săptămîna linas. în care se cerc elibe
faccrilor externe. D Cimid- teze viitorul tinerilor ameri afirmat că dacă arest conflict xereiţiu politic si de improvi trecută, guvernul peruvian a rarea din închisoare a filo ratului au murit, iar cele
dorj, adjunct al ministrului a cani ?". ..A venit timpul, a a- va continua, economia State zaţie, în timp ce nivelul lupte greve în Italia dispus exproprierea a 30 dc lalte sînt grav rănite.
facerilor externe. B. Deşt- dâugat el. sâ spunem guver lor Unite va avea de suferit, ferme din departamentele
seren, însărcinat cu afaceri nului de la Saigon : dacă nu va avea loc o dezbinare si mai lor şi pierderilor continuă să ROM A. 19 (Agerpres). — Vi Seranos şi Cuzco. SCHIMBĂRI IN CONDUCEREA ARMATEI R.A.U.
ad-înterim la O N.U ; din acceptaţi un compromis chiar crească". neri au fost declanşate în Ita ♦ © ♦
lia noi greve ale oamenilor Agenţia MEN anunţi câ preşedintele R.A.U., Nasser, a
După cum anunţă coman.
muncii. Au intrat în grevă damonlu) forţelor S.U.A. de numit pc generalul Mohamcd Ahmed Sadek în funcţia de
ARGENTINA Situaţia din Rosario muncitorii uzinelor construc la Saigon. 143 dc militari şef a! statului major al forţelor armato egiptene. Pînă în
toare de maşini din
Torino.
prezent, această funcţie a fost deţinută dc generalul Ahmed
Genova şi Sondrio. Sînt afec americani au fost ucişi şi Ismail Aly, care fusese numit în martie anul acesta şef al
continuă să fie încordată tate îndeosebi uzinele „Fiat", 1 343 răniţi in cursul lupte statului major. Dc asemenea, preşedintele Nasser a numit
lor care au avut Ioc săptă
la care au fost luna aceasta
pe generalul Mahmud Fahmy Abdel Rahman în funcţia de
patru greve. Tot vineri a în mîna trecută în Vietnamul comandant al forţelor navale egiptene.
BUENOS AIRES 19 (Ager Măsurile represive ale a r ceput o grevă de două zile a
pres) — Situaţia din Rosario, matei au fost determinate de 55 000 de muncitori din indus
cel de-al doilea oraş indus declanşarea unei greve de 48 tria materialelor de construc
trial din Argentina, continuă de ore a muncitorilor de la ţii. La Florenţa si Salerno au
sâ rămînu încordată, ea urma căile ferate în sprijinul ce fost declarate greve generale
re a.-pcupârii localităţii de u- rerilor de majorare a salarii de protest împotriva chiriilor CURIER • CURIER . CURIER
nitâţi, şi instituirii stării de lor, de eliberare a liderilor mari.
asediu Un comunicat al ge sindicali şi de îmbunătăţirea
neralului Herberto Antonio condiţiilor de muncă. Deşi
Robinson. comandantul celui greva a încetat, patrule mili
de-al doilea corp dc armată, tare continuă să patruleze pe
arată că unităţile militare dis străzile oraşului. Numeroase fa 2,65 dolari. Miza acestei
locate în Sorrento. localitate „Le Jour" despre egalizări a preţurilor se ri
situată la 7 lem de Rosario, magazine au fost închise, jar dică de pe acum la 125 mili
„au deschis focul $i au îm transportul este parţial para oane dolari pe an venituri
situaţia economică din Libia Libia ar fi chemată sâ op
prăştiat elemente turbulente". lizat. suplimentare.
teze pentru o politică mai
Iji urţm atacurilor^ cu bombe Comcntînd siluatia econo creştere anuală de 41 Ia su Noul regim va avea de re selectivă in alegerea compa
mică din Libia şi importan tă. eu venituri eare au tota zolvat probleme economice niilor străine care urmăresc
ţa recentelor descoperiri de lizat anul trecut 770 milioane care riscă sâ pună in discu exploatarea petrolului din a-
M ari desfăşurări evenimentelor politice din a- dolari la o populaţie de ţie şi harta petrolieră a lu ccastâ ţară. O epurare fn a
petrol în contextul evoluţiei
se dovedeşte
rest domeniu
mii arabe si interesele celor
ceastâ tară publicaţia liba 1 777 000 de locuitori. Impor 44 de companii concesionare indispensabilă mai ales fn
o
tanţa acestui gigantism
de forţe în Chile neză „Le jour" subliniază : vom putea înţelege mai bi care operează în Libia. Pri condiţiile unor societăţi fic
tive care revînd concesiunii®
„Generatoarele de bogăţii
incomensurabile, valorifica ne dacă se compară, de e- ma încercare de forţă care lor. Se parc că societatea na
CIUDAD DE M^XICO 19 fost înregistrate însemnate rea petrolului din Libia nu trebuie sâ aibă loc între ţională Lipetco — Lib.yan
(Agerpres) — Autorităţile pagube materiale Ultimele a- putea sâ se acomodeze mult Libia revoluţionară şi trus Petroleum Company — nu se
mexicane au anulat toate laeuri eu bombe au fost în Din presa străină turile care o exploatează, a- va mai mulţumi eu simple
permisiile militarilor şi poli dreptate împotriva revistei o timp eu structurile arhaice preeiazâ ..Le Jour", va fi a-
ţiştilor din capitala ţârii că poziţioniste ..Por Que?" şi ale regatului sanusizilor. xatâ pe „preţurile de expe contracte dc asociere şi va ac
rora Ii s-a ordonat sâ instale ziarului de mare tiraj „Excel- Libia, al cărui subsol con xemplu. Libia eu Algeria, a diţie" ale petrolului său. ţiona în direcţia dezvoltă
ze puncte de pază in apropie sior". ţine rezerve de circa 30 mi cărei producţie a început în subevaluate în raport cucele rii activităţilor proprii dc
rea diferitelor obiective im liarde barili, trebuia prin 1958 şi care, eu zece ani mai practicate în celelalte por prospectare, producţie, trans
portante ca urmare a unui Aulontâtile cercetează mo forţa împrejurărilor sâ facă turi ale Mediteranei răsări port. rafinare sî comerciali
număr de explozii înregistra bilul acestor atentate şi pro explozie sub greutatea pro tîrziu, datorită unei politici tene. Tn timp ce preţul unui zare.
te în clădiri guvernamentale cedează la o masivă desfăşu priei sale producţii ; 125 mi eficiente realizate de specia baril încărcat la Tripoli. Acestea sînt numai eîteva
şi redacţii ale ziarelor S-a a rare de forţe. Un număr de lioane tone in 1960. faţă de lişti de mare valoare, a pu Benghazi, Tobruk. Dierna şi probleme care stau în faţa
nunţat că începînd din noap numai 800 000 in anul 1961, tut atinge 43 milioane tone. Misrata se situează între 2,10 Libiei, care doreşte sâ se
tea de miercuri spre joi şi pî 13 000 poliţişti, precum şi uni an în care aurul negru înce La ritmul aciuai, producţia
SUEDIA: Veritabilă „Veneţie a Nordului” cum este adesea numit, nâ vineri dimineaţa s-au pro tăţi militare au preluat paza libianâ dc petrol ar fi de or si 2,21 dolari, preţul petro desprindă din strînsoarca
Stockholmul este deopotrivă vestit prin pitorescul tradiţiilor arhi dus şapte asemenea explozii, staţiilor de cale ferată, oficiilor pea sâ fie exploatat in can dinul a 200 milioane de to lului în alte ţâri ale bazinu trusturilor, conchide ziarul
tecturale şi ineditul piesagistic- In fotografie : Vedere de pe o guvernamentale, staţiilor de tităţi comerciale Adică o ne in numai 24 de luni. lui mediteranean este fixat libanez ..Le Jour".
stradă din capitala suedeză. în urma cărora mai multe
persoane au fost rănite, si au benzină eto.
TIPARUL t întreprinderea poligrafi că Deva 44 065