Page 69 - Drumul_socialismului_1969_09

p r o l e t a r i d i n t o a t e Ţ Ă R IL E , U N I Ţ I - V Ă ! Redacţia
Anul XXI
şi administraţia
Nr. 4578
ziarului

Duminică DEVA, str. Dr. Petru Groza, nr, 35.

telefoane : redactor şef - 1588 ; re*
21 septembrie doctor şef adjunct, secretar de redac­
ţie şi secţia viaţa de partid - 2138 ;
secţiile culturâ-sport şi piobleme cetă­
1969 ţeneşti - 8317 j secţia scrisori, docu­
mentare şi eilerne - 2317 ; secţia in­
dustrie şi administraţia - 1275 ; tele­
fon de serviciu între orele 16-24 -
4 PAGINI, 30 BANI 1585.

iN ilL N I R E A D IN T R E T O V A R Ă Ş II

N IC O L A E C E A U Ş E S C U Ş l E Q S IP B R O Z T IT O

L A P O R Ţ IL E D E F IE R

Sîmbătă dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­
munist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, s-a întilnit,
la Porţile de Fier, în baza înţelegerii stabilite î n comun, cu tovarăşul Iosip Broz Tito, pre­
şedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, preşedintele Republicii Socialiste Federative
Iugoslavia.
In cadrul întîlnirii au fost vizitate obiective ale sistemului hidroenergetic şi de na­
vigaţie de pe ambele maluri ale Dunării. La Kladovo şi Turnu Severin s-au desfăşurat con­
vorbiri oficiale între conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări, care au relevat încă
o dată relaţiile de strinsă colaborare, prietenie trainică statornicită între poporul român şi
popoarele Iugoslaviei, dorinţa comună de a sluji cauza socialismului şi păcii în lume.

Continuindu-şi drumul spre
Porţile de Fier. sîmbâtâ di­ Dejunul oficial oferit de preşedintele Iosip Broz Tito
mineaţa tovarăşul Nicolae
Ceauşescu, cu soţia, Elena Sub „acoperişul” lemnelor din
Ceauşescu, împreună cu tova­
răşul Ion Ghcorghe Maurei*şi Sîmbâtâ la amiază, tovară­ secretarul general al Partidu­ ducători dc partid şi de stat la Porţile de Fier. alte per­
ceilalţi conducători de partid şul Iosip Broz Tito, preşedin­ lui Comunist Român, preşe­ români si iugoslavi, conducă­ soane oficiale române şi iugo­
şi de stat care îl însoţesc, au tele Republicii Socialiste Fe­ dintele Consiliului de Stat al tori ai organelor locale din slave.
părăsit Craiova, îndreptin- derative Iugoslavia, preşedin­ Republicii Socialiste România, Kladovo si Turnu Severin, In timpul dejunului. care
du se spre Turnu Severin. tele Uniunii Comuniştilor din şi a soţiei sale. in saloanele reprezentanţi ai întreprinderi­ s-a desfăşurat într-o atmosfe­ pădure nu se poate ierna!
Mii de locuitori ai mu­ Iugoslavia. împreună cu solia, boldului Gerdap din Klado­ lor române si iugoslave care ră caldă, prietenească, tova­
nicipiului Craiova au ie­ răşii Iosip Broz Tito si
şit de-a lungul străzilor a oferit un dejun în onoarea vo. construiesc sistemul hidro­ Micolac Ceausescu nu rostit
să salute pe oaspeţii dragi. tovarăşului Nicolae Ceauşescu, La dejun, au participat con­ energetic şi de navigaţie dc toasturi. Ploile reci care au căzut in respunzătoare in perioada de malelor. Aşa se face că. la
Pretutindeni, conducătorii de ultimele zile, vrînd. nevrînd. stabulaţie — respectiv sâ nu termenul scadent, in dreptul
partid şi de stat sînt în­ avertizează pe crescătorii dc lipsească apa. căldura şi lu­
conjuraţi de populaţia mu­ rubricii construcţii zootehnice
nicipiului Craiova cu căldu­ Toastul tovarăşului Toastul tovarăşului animale câ a sosit vremea mina —, unde să fie respec­ se raportează numai: . în lu­
ră şi prietenie. Mulţimea a­ ca şeptclul sâ fie trecut dc tate regulile de zooîgicnâ im­ cru la fundaţie, la zidărie. Ia
clamă îndelung, ovaţionează, la „adâposlirea" sub cerul li­ puse dc necesitatea obţinerii acoperiş sau. ceea ce este si
scandează „P.C.R—Ceauşescu IOSIP BROZ TITO NICOLAE CEAUŞESCU ber. la cazarea in grajduri si unei eficiente ridicate. mai grav. neînceput construc­
— P.C R. — Ceauşescu". Se saivane. Menţinerea efective­ Pentru gospodarii harnici ţia
întind buchete de flori. Se lor la un nivel de producţie iarna poate să vină chiar Cînd au ţinut adunările ge­
aud urări de sănătate şi pu­ Dragă tovarăşe Tilo, nică. construirea in comuna ridicat, o ştie oricine, este de mîinc. deoarece adăposturile nerale pentru aprobarea pia­
tere de muncă adresate se­ Stimată tovarăşă lovanta unor obiective economice, da­ pentru animale sînt pregătite, nului de producţie si finan­
cretarului general al partidu­ Dragă tovarăşe Ceauşescu. te un exemplu că popoarele Broz. că se face pe baza principii­ ncoonceput fără a avea asi­ curăţate, reparate si revizuite. ciar pe anul IDG9 cooperatorii
lui. Muncitorii, inginerii şi noastre pot colabora împreu­ lor marxism-leninismului, poa­ gurate condiţii de îngrijire co- Cooperatorii din Dobra. Roz. din Bcjan şi Râduleşti s-au
tehnicienii unităţilor indus­ Dragă tovarăşă E l e n a nă şi mai bine, în interesul Doresc în primul rînd sâ te servi atât la dezvoltarea e­ Sîrbî. Burjue si alţii s-au în­ bucurat mult la gîndul câ
triale din zona de vest a Ceauşescu, vă adresez dumneavoastră şi conomică. cît şi la întărirea grijit din timp ca unde con­ voi' putea creşte un număr
Crniovei — pe unde trece co­ ambelor ţări. celorlalţi tovarăşi iugoslavi independenţei şi suveranităţii strucţii zootehnice planificate mai mare de animale, avind
loana oficială — ieşiţi pen- . Relaţiile dintre gele două un călduros salut,-;ia riuroplo. ^.►ţ/udlor ea re -realizează coope­ ! Peste prevede- j — grajduri sau saivane — sâ create condiţii sâ le asigure
iru a saluta pe înalţii oaspeţi, Dragi oâspcţî. ţâri ale noastre au fost bune meu şi al soţiei mele. al to­ ra ră . Eu consider câ hidro­ fie terminate si şâ pnalâ pri­ adâiiosluri corosounzâloare m
ii însoţesc cu urale şi ova­ şi înainte de aceasta. Acum. varăşilor mei care se află în centrala de la Porţile de Fier i rile planului mi ..oaspeţi" încă din pri­ ajutorul creditelor primite
ţii entuziaste. Coloana maşi­ Tovarăşe şi tovarăşi, însă, cînd cele două ţări so­ această vizită. în numele în­ are. în acest sens, şi o însem­ ma lună a toamnei. In multe de la stat. Ne surprinde insă
nilor trece pe lingă întreprin­ tregului nostru popor. nătate internaţională, nu nu­ locuri nu s-a neglijat nici ali­
derea de prefabricate din be­ cialiste ale noastre sînt lega­ Intilnirea noastră de astăzi mai datorită faptului câ uşu­ In perioada care a trecut j mentarea cu apă a fermelor. Taptul că pînâ la începutul
ton. pe lingă şantierul noii Permiteti-mi sâ-mi exprim sa­ te aici şi pe uscat, cînd între are o însemnătate cu adevă­ rează trecerea vapoarelor — din acest an colectivul tur- j Cooperativele agricole r) i n lunii septembrie cooperatorii
fabrici de bere. Sînt lăsate în tisfacţia pentru faptul eâ am noi s-a mai stabilit încă o le­ rat istorică Ea marchează. în- cc aparţin diferitelor state — năioriei de lingotiere. dc la j Brad. Bărbi. Turdnş si Mes­ din Bcjan nu an utilizat deeit
urmă. la ieşirea din Cetatea posibilitatea să vâ salut în gătură, este dc datoria noas­ tr-un anumit (el. succesul ma­ prin această porţiune dificilă U.V. Calau, a produs peste j teacăn sînt doar eiteva din
Bănici, alte două obiective -— rii construcţii elaborate si a Dunării, dar mai ales prin prevederile planului 925 to- j unilăţilo unde adăpatul ani­ ă00n lei din 70 000 cît lî s-a
adevăraţi giganţi ai industriei momentul de faţă pe terito­ tră să acţionăm pentru ca realizate în comun de specia­ aceea câ ca contribuie la afir­ ne piese turnate. Printre mă- i malelor nu mai ridică pro­ aprobat, iar cei din Râduleşti
noastre socialiste — combina­ riul nostru, m numele soţiei prietenia şi colaborarea noas­ liştii iugoslavi şi români, dc marea principiilor ce trebuie şurile care au permis obţi- ; bleme ea în alţi ani. Apelind nu folosit abia 10 000 lei din
ncrea acestui frumos succes i
tul chimic şi centrala electri­ mele. al colaboratorilor şi în tră sâ fie cît mai puternice si oamenii muncii din ţările sâ stea la baza colaborării în­ : sc numără organizarea num- i âf) 000 lei E lesne de înţeles,
că de termoficare, mărturii numele meu personal, pre­ mal trainice. noastre Dc multă vreme Du­ tre ţările care construiesc o* ; cil pe 3 schimburi, folosirea j la credite unde a fost eazul.
expresive ale saltului indus­ nărea a constituit o legătu­ rînd ui rea nouă. socialistă. Ea din fonduri proprii undo s-a cunoscînd aceste cifre, de re
trial realizat în anii dc con­ cum şi în -numele tuturor iu­ Cred că acesta este un e­ ră între poporul român şi po­ demonstrează, de asemenea, : mai hună a suprafeţei de fa- j asigurat disponibil In conturi, grajdurile olanifiente se află
strucţie socialistă în patria goslavilor care se află aici. xemplu elocvent cum se pot poarele iugoslave. Deşi timp că intre solidaritatea şi acti­ i hricaţic (21.8 lonc pe mp), i cu-o mare parte din materia­ numai la fundaţie. Păstrînd
noastră. Consider că astăzi, cînd dezvolta relaţiile multilatera­ dc aproape 2 000 de ani nu a vitatea comună a ţărilor veci­ creşterea greutăţii medii a i lele de construcţii procurate ritmul de pînâ acum. tovarăşe
pieselor turnate dc la 7 la 10 |
Străbălînd judelui Dolj. co­ reprezentanţii celor două le între două târî — politice, existat pod peste fluviu, to­ ne, pe deoparte, şi interesele tone. j pe plan local şi eu sprijinul
naţionale, pe de altă parte, nu
munele şi oraşele sale, împo­ ţâri, ai Iugoslaviei şi Româ­ economice si de altă natură tuşi între popoarele noastre este nici un fel de antago­ Se estimează ca pină la fi- | meseriaşilor localnici unităţile Aurel Maîer. preşedinte al
dobite sărbătoreşte, conducă­ au existat slrînsc relaţii dc nism. ci. dimpotrivă, intre e­ j nelc anului sporul dc pro- | amintite nu mai pun semne C AP. Bcjan. credem că în
torii de partid şi de stal au niei, s-au întilnit pe uscat, — iar aceasta creează o prie­ prietenie Această prietenie le există o strînsă unitate J ducţic, realizat peste preve- j iarna anului următor veţi putea
fost salutat' cu multă bucurie în mijlocul Dunării, este o zi tenie trainică. Am convinge­ s-a dezvoltat de-a lungul dialectică j dcrl, să ajungă Ia 1 300 to- j de întrebare 'a capitolul care ajunge cu construcţia undeva
de locuitorii acestor melea­ mare. Că această întîlnire a rea că acest baraj peste Du­ veacurilor, iar în anii socia­ nc piese turnate. priveşte ndâpostirea animale­
guri. care şi-au exprimat fost posibilă, trebuie să mul­ lismului a cunoscut o înflo­ Iată dc ce consider câ pu­ lor pe timpul iernii. Se cuvi­ pe la acoperiş. Acum .argu­
dragostea neţărmurită fa­ năre va fi întotdeauna o pun­ rire si mai puternică tem să ne felicităm intr-ade­ ne ca acestor gospodari sâ Ic mentaţi" întîrzierea pe scama
tă de secretarul general ţumim specialiştilor, ingineri­ te a prieteniei şi a păcii în­ Construirea acestei giganti­ văr pentru succesele obţinute Perfecţionarea j lipsei forţei de muncă, dar cînd
at partidului, ataşamentul pro­ lor. tehnicienilor şi colective­ tre tarile şi popoarele noas­ ce hidrocentrale este un sim­ pină acum, sâ-i felicităm pe adresăm numai cuvinte de vis-a trimis o echipă dc con­
fund faţă de politica sa mar* lor de muncă de la noi şi de tre. bol al bunelor relaţii dintre muncitorii, inginerii şi tehni­ cunoştinţelor j laudă pentru seriozitatea si
xist-leninîstă promovată cu la dv. care, prin eforturile Acest obiectiv grandios, cu noi, al prieteniei româno-iu- cienii, pe toii aceia care au răspunderea cu care se preo­ structori aţi spus că „ne des­
consecventă de partidul si goslave. Ea demonstrează ce contribuit la proiectarea şi e­ j tehnico-profe- j curcăm pe plan local". Se ve­
slatul nostru, hotărîrea lor de lor creatoare, au desfăşurat o adevărat impresionant chiar pot realiza două popoare ca­ dificarea acestui măreţ obiec­ cupă de pregătirea intrării de treaba câ mai râu v-aţi
a o înfăptui neabătut. muncă grandioasă şi au zăgă­ şi acum cînd nu este încă ga­ re construiesc orînduirea so­ tiv şi sâ le dorim sâ-1 realize­ septclului în perioada de sta­ Încurcat.
ze cît mai repede şi in cele
La ieşirea din judeţ. tov. zuit acest fluviu — veşnic li­ ta. reprezintă o mare operă cialistă, sînt stăpine pe des­ mai bune condiţii. Totodată, sionale j bulaţie.
Constantin Băbâlâu, prim-sc- ber — pentru ca energia sa creatoare a oamenilor mun­ tinele lor si holârîte sâ cola­ putem sâ felicităm reciproc Dacă unii cooperatori au re­ Am aflat, tovarăşi coopera­
cretar al Comitetului judeţean să nu meargă nefolositâ mai boreze în toate domeniile de partidele noastre, conducerile I Cursurile de calificare şi | flectat profund şi au luat mă­ tori din Sîncrai şi Streisin-
Dolj al P C R . preşedintele cii de la noi şi de la dum­ activitate Hidrocentrala a- lor. care contribuie la dezvol­ | de perfecţionare a cunoştin- j georgiu. că s-a început şi la
Consiliului popular jude­ departe spre mare. neavoastră. o realizare dc ccarta. digul care leagă cele tarea ’ prieteniei dintre ţările j {clor tehnieo-profcsionale or- 1 suri energice pentru materia­ grajdurile dumneavoastră abia
ţean. mulţumeşte tovară­ Cele două ţâri socialiste. care putem fi cu totii mîndri. două maluri ale Dunării si a- noastre — pe baza principii­ j ganizate, in acest an. de că- j lizarea zicalei ..bunii gospodari
şului Nicolae Ceausescu şi România şi Iugoslavia, au Propun să toaslăm pentru propi? şi mai mult popoare­ lor marxism-leninismului — I tre Direcţia regională C.F.R.- ! îsi fac iarna «-ar si vara sa­ zidăria, dar nu aţi procurat
celorlalţi conducători de determinat acest fluviu să întărirea continuă a relaţiilor le noastre, este într-un anu­ la cauza unităţii ţârilor socia­ S Deva au fost absolvite, pină ; nie". există însă şi cazuri, din inrâ tot lemnul necesar. Pli­
partid si dc stat pentru scurta servească interesele socialis­ multilaterale dintre cele două mit sens o construcţie comu­ liste. la cauza păcii in lume j acum, dc 58! tovarăşi, nind azi o cărămidă, mîine
vizită si le urează ..drum nă ; ea contribuie la întări­ j In lunile ce urmează vor i păcate nu puţine la număr,
bun". mului, să servească interesele ţări ale noastre, pentru victo­ rea economiei fiecăreia din Propun să toastăm pentru lua fiinţă noi clase, iar nu- ; cînd conducerile unor C AP. N. TIRCOB
popoarelor noastre, pentru a rii creatoare în continuare ale ţările noastre, la consolidarea prietenia dintre partidele si J mărul celor ce vor absolvi j de abia acum Ia „strîngcrca
putea ridica şi mai repede ni­ oamenilor muncii din ţările independenţei şi suveranităţii popoarele noastre, pentru în­ ] cursurile pină la sfîrşilul a- \ cu uşa", presate de timp, se
j nului va fi dc peste 630 e- i
(CONTMUAftt M MO. • 4-a) velul de trai al oamenilor noastre, pentru prietenia din­ lor naţionale. Prin aceasta se tărirea colaborării multilate­ I lovi. i gîr]dese eâ .au scăpat din ve­ KONYlNIMIt IN MO. • * ..
rale dintre România şi Iugo­
muncii din ţările noastre. Es­ tre România şi Iugoslavia. dovedeşte că o colaborare rod­ slavia. dere" problema iernării ani­

[j Are fiecare oraş ora sa de re. câ întreaga marfă se a­
[jţ cosnitâ. oră Iii cure gospodi- duce cu camioane, eâ furnizo­
r| nele asaltează piaţa, maga- BELŞUGUL TOAMNEI SĂ FIE PREZENT rii ne solicită delegaţi pentru
B zinele. unităţile de legume si a-şi dezice răspunderea pen­
Secretarul general al Parti­ dc reuşită între cele două fructe. Intr-una din zile. tru calitate :
dului Comunist Român, pre­ ţâri socialiste, care reprezin­ nc-am transpus în postura — Nu contestă nimeni aces­
şedintele Consiliului dc Stat tă un exemplu dc relaţii prie­ cumpărătorului şi am pornii te eforturi. Dimpotrivă. Dar
al Republicii Socialiste Româ­ teneşti dc bună vecinătate şi in căutarea legumelor şi fruc­ Şl iN UNITĂŢILE DE LEGUME Şl FRUCTE
nia. Nicolae Ceauşescu. şi pre­ o afirmare a principiilor co­ telor proaspete. Ce-am... cum­ deficienţele legate de pre­
şedintele Republicii Socialiste laborării internaţionale pc ba­ părat ? Tot ee ne-au „vîndut" zentare si desfacere, de gos­
Federative Iugoslavia, pre­ za egalităţii in drepturi. gestionarii şi vînzâtorii unită­ podărirea fondului de marfă
şedintele Uniunii Comunişti­ Muncitorii, tehnicienii, in­ ţilor Centrului de legume si treaba că „cele două feţe ale stăm de vorbă pentru simplul după ee se închide depozitul sînt locale şi nu mai pot fi
lor din Iugoslavia. Iosip Broz ginerii şi cetăţenii din Turnu fructe Brad. sufletului comerţului" despre Să fie toamna motiv câ erau plecaţi după si descarcă la el. eâ doar n-o trecute în scama furnizorilor.
Tito, s-au întilnit la Porţile Severin şi Kladovo au întîm- care s-a sens în zi,irul nostru marfă In... Pecica, Arad. Ora­ să-l scoale din somn pe alt — Ca sâ facem aprovizio­
de Fier, la 20 septembrie pinat şi au salutat cu deose­ nu de mult s-au schimbat în de vină? dea sau in altă parte în pos­ gestionar sâ împartă. Aşa fa­ narea avem nevoie de recep-
1969. bită căldură pc înalţii oaspeţi. Prima impresie bine. tura dc recepţioncrî sau mer­ tîoncri. de care nu dispunem
Cei doi preşedinţi, împreu­ In timpul întâlnirii au avut n Se spune câ prima jmpre- ce fiecare. şi trimitem gestionarii. Aceş­
nă cu soţiile şi cu înalţi con­ Ioc convorbiri între preşedin­ || sie e cea mai puternică. Afir- Căutăm răspuns la Alecu ceologi. Ne-au furnizat însă Ar mai trebui adăugat la tia descarcă marfa direct în
ducători de partid şi dc stat tele Ceauşescu şi preşedintele I matia nu este lipsită de ade- Supărată? De ce? Motorga — responsabilul uni­ detalii vinzătorii i explicaţia procedeului „fieca­ magazin. Dacă fârîmîţâm can­
din cele două ţâri, au vizitat Tito. la care au participat : tăţii nr. 2. — Cum se explică faptul re pentru el" — spusele ges­ tităţile, nu satisfacem cerinţe­
Şantierul hidroenergetic şi dc Din partea română : Ion I vâr. O demonstrează atit ges- In piaţă oprim o cumpără­ — Este si toamna, câ furni­ că la dumneavoastră se gă­ tionarului Alecu Motorga : le cumpărătorilor unui maga­
I tionarii, cit si vinzătorii. Vi-
navigaţie pe partea română Ghcorghe Maurer, membru al jj trincle din piaţă, frumos aran- toare (ne-a rugat sâ nu-i fa­ zorii nu respectă contractele sesc roşii, ba aveţi şi stoc în — Noi sîntem plătiţi în re­ zin. Aşa câ...
şi partea iugoslavă a Dunării. Comitetului Executiv, al Pre­ I jate. prezintă produse carc-ti cem cuposcut numele „că şi Dar avem gogosari. ceapă, magazia de mină si la toate miză şi ne străduim sâ vin­ .Se acceptă tacit principiul
Ei au dat o iaaltă apreciere zidiului Permanent al C.C. al I fură ochii; Ţi se oferă ceapă mîine şi poimiine tot de la A- cartofi. Am avut roşii, castra­ celelalte unităţi din oraş lip­ dem cît mai mult. (Referirea
constructorilor pentru rezul­ veciori, chiar şi vinete S-au sesc ? ora făcută la adresa strădaniei „fiecare pentru el", cumpă­
tatele pc care le-au realizat P.C.R., preşedintele Consiliu­ I prcambalatâ in sacose, cartofi. prnzur — denumire veche, în­ terminat. Am maşina afară, — Păi Ic-a adus şeful dirc~t ne care lucrâlorii din subor- rătorii sînt purtaţi pe dru­
lui (le Miniştri, Paul Nicules-
pină acum, îndeosebi pentru cu-Mizil, membru al Comite­ morcovi „de toată frumuse­ cetăţenită — cumpără şi...") plec după marfă la Pccica dc la Arad. ne răspunde dinea sa o depun pentru a muri în căutarea unui kilo­
închiderea eficace a Dunării, tului Executiv, al Prezidiului ţea". cum spunea o gospodi­ Era supărată foc. — N-am avut de două zi­ Ghcorghe Floroiu. Şeful plea­ servi cît mai repede si mai gram de ardei, iar gestiona­
ccca cc reprezintă un succes P.C.R., Ghcorghe Pană. mem­I nă. Vînzâtoru) se străduia — Ce v-a necăjit aşa ? le ardei gras. vinete. roşii că si-si aduce marfă asoi laiâ rul... scapă de sub control şi
Permajicnt, secretar al C.C. .il
tehnic dc scamă in faza fina­ din răsputeri să se întreacă — Am închis copilul in ca­ Struguri, nici vorbă — ni se pentru unitatea lui. Moior- hine. Dar mai explică si sosi­ aduce „ceea ce trece" şi are
lă a construcţiei acestui obiec­ bru al Comitetului Executiv, pe sine în a servi cumpără­ să şi am coborît la parterul destăinuic Nicolae Dincâ, cc ga a adus vinete si castrave­ rea in Brad după orele de lu­ valoare mare. Numai aşa se
tiv dc marc importanţă pen­ al Prezidiului Permanent, se­ torii care formaseră „coadă" blocului sâ cumpăr ce-mi tine locul resoonsahilului ir ciori. Toată marfa a vîndut-o cru ale depozitului — n. i ). explică dc ce în plin sezon si
tru economiile celor două cretar al C.C. al P.C.R.. Ilic în timp ce in magazia de mi­ trebuie pentru cratiţâ. Am a­ înlr-o zonă bogată în fructe,
ţări şi marchează un moment nă se desfăşura, tot febril, o juns in piaţă. La noi. în ora­ nitâţîi din piaţă Nu este la el. n-a dat la nimeni.
hotâritor in eliminarea difi­ Verdcţ. membru al Comitetu­ I muncă pe care gospodinele şul nou. am găsit roşii — se marfă în depozit... Deci. fiecarc-şi aduce si Explicaţii... în ziua raidului, unităţile de
cultăţilor din calea navigaţi­ lui Executiv, al Prezidiului n-o văd. do sortare, de aşe­ explică femeia — ardei am Am căutat răspuns sl Ir o vinde. Dc ce nu sc repartizea­ legume si fructe au pus în
ei internaţionale in această Permanent al C.C. al P.C.R., cumpărat dc la Alecu, din altă întrebare generată de ză uniform marfa ? Constatările au fost aduse vînzarc numai un singur sor­
zonă a Dunării. Preşedintele prim-vicepreşcdinle al Con- centru. Am auzit că în'piaţă supărarea gospodinei : dr ce — Păi nu mai trece pe la la cunoştinţa şefului Centru­ timent de mere şi unul de
Ceauşescu şi preşedintele Ti- zare ,i produselor in lăzi sînt vinete. Am dat fuga. dar... a fost nevoită sâ bată tot ora pere. a căror caI itale era în­
lo au constatat cu satisfacţie Treabă migăloasă, care cere Pînâ Ia urmă le-am cumpă­ şui pentru a-şi cumpăra ccîc depozit. Face şeful în asa fol lui do legume si fructe Brad. doielnică şi nu se vindeau. Sâ
ca în cursul desfăşurării dc (CONIINUaSK IN FAQ. • 4 ei timp. Aceeaşi curăţenie si rat cu 0 lei kilogramul. r.â necesare de la diferite uni­ — nc-a răspuns un alt vinzâ- Virgil Bolcu. fie oare bine aşa ?
pină acum a lucrărilor s-a grijă pentru cumpărători la Ap rozarul n-avea. Parcă nu-i tăţi cu acelaşi profil ? Cu tor într-un moment dc since­ — Sâ ştiţi câ se depun efor­
realizat o colaborare deosebit unitatea din oraşul nou. Ia toamnă. gestionarii n-a fost posibil sâ ritate — ca sâ ajungă in Brad turi mari pentru aproviziona­ . S, POP
numărul 2. la numărul 3. Vi­
trinele te îndeamnă. Se vede
\