Page 70 - Drumul_socialismului_1969_09

PA O. 2 *.w DRUMUL SOCIALISMULUI - DUMINICA 21 SEPTEMBRIE 1969 ih s b d b m s i

In activitate,» comercială,
reprezintă una din exploată­ Cezbaterea cifrelor de plan pe 1970
Diljo
Exploatarea minieră
T E H N O L O G IE N O U A . C U rile „tinere" ale Văii Jiului vînzarca mobilei are o ponde­
re importantă Cumpârinuu-oi
De la i edesclrdcrea sa eu mobilă, fiecare cetăţean ur­
citiva ani in urmă si pînă in măreşte satisfacerea unor ne­
confort, a
cesităţi dc
unor
prezent, statul nostru a in­ ANGAJAMENTELE gusturi estetice.
E N Ţ A E C O N O M IC A R ID IC A T A vestit la această unitate im­ ţia a două organizaţii comer­
In judeţul nostru, cu excep­
portante sume dc bani care
însă — după cum a reieşit
din darea de seamă prezen­ ciale (O.C L. industrial Hune­
doara şi U.J.C.C. Deva), au
Reducerea risipei de fura­ ta in jgheaburi. Furajarea fâ- a 6 transportoare elt-cokiale apă caldă, furajele sînt con- tată la adunarea generală a TREBUIE MATERI­ fost înregistrate creşteri în­
je, uşurarea muncii îngriji­ cîndu-se in două tainuri, re­ cu diametrul de 200 mm, 'hj.male eu plăcere, alit in salariaţilor dc preşedintele semnate la vînzarea mobilei,
torilor <le animale, creşterea zultă că un îngrijitor trebuie montate în linie şi suspenda­ ■ impui verii cit şi ,pe timp comitetului de direcţie, ing. în special la O.C L. industrial
continuă a productivităţii să care zilm-c cu găleata cel te pe suporţi metalici la 4 m rece, tară -a cauza .îmbolnă­ Emil Muru — nu au putut fi Deva (125.3 la sută) şi O.C.L.
muncii a constituit şi consti­ puţin i2 000 litri furaje ames­ înălţime In fermă se constru­ viri ; fructificate eu eficienţă ridi­ mixt Brad (119,8 la sută).
tuie o preocupare de căpete­ tecate, operaţiune care solici­ ieşte o bucătărie de preparare — se elimină risiipa de fu cată deoarece aici nu s-au ALIZATE IN FAPTE Atunci cind analizăm cau­
nie pentru colectivul între­ tă un mare volum de efort şi a hranei care constă -din 3 raje care in acest caz este de realizat principalii indicatori zele succesului sau insuccesu­
prinderii agricole de stşt din timp. Actualul procedeu pre­ buncâre unde se face primi­ numai 2-3 la sută ; de plan pe anul în curs. Ast­ lui într-o activitate de natură
Orăştie. Pe linia acestei preo­ zintă însă şi alt’c neajunsuri: rea furajelor pe rejete şi din- — numărul muncitorilor ca­ fel. planul de producţie în economică, nu putem să nu
cupări se înscrie şi recenta — furajele nu sint trans­ tr un cîntar semiautomat re deservesc feuma poate fi perioada care a trecut de la ţinem seama de factorii obi­
raţionalizare propusă de către portate la timp in toate lotu­ montat imediat sub buncăre. redus considerabil, un singur inoenutul anului a fost înde­ oare numai de aceste impe­ răspundă că „faptul este con­ ectivi cate influenţează acti­
Un colectiv alcătuit din ingi­ rile. ivindu-se intîrzieri care pe un eşafodaj. De la cîntar, muncitor realizînd o .normă plinit in proporţie dc 94.8 la dimente depinde situaţia în sumat". vitatea. dar si de unii factori
nerii C.eorge Răican, Nicolae duc la înfometarea porcilor ; furajolocad direct în cisternă de 700-750 onpete porci, flata sută reprezentind un minus care se află mina in prezent ? Chiar şi Anton Lupaşcu. se­ mai puţin obiectivi, a căror
Ilinca, Schimth Artur, Marin — nu se respectă orele de In acelaşi loc se mon­ de 290 capete cit reprezintă la extraeliri de cărbune do a­ Care este aportul fiecărei for­ cretarul comitetului de partid înlăturare slâ in puterea
Constantinescu. Romeo Pascu furajare : tează o staţie pentru în­ norma ncluală. De asemenea proape 1G 000 tone Ca o eon- maţii de lucru la creşterea pe mină a rămas pînă acum noastră In cazul de fată tre­
şi Traian Munteanu. econo­ — amestecul nu >este omo­ călzirea apei caic. avind l.a transportul furajelor nu seeintă a nerstei stări de fapt pasiv la asemenea interven­ buie să arătăm că realizările
mistul sef al unităţii. Raţio­ gen şi îndeajuns de corespun­ un bazin de apă caldă, sus­ se mai utilizează acei 2 000 n-au putut fi îndepliniţi nici rentabilităţii producţiei. Ia ţii. Or, înlăturarea provizo­ puteau fi şi mai mari dacă u­
nalizarea se referă ia o nouă zător calităţii ; pendat la cuca 3 m. va ali­ saci din iulâ a căror valoare principalii indicatori finan­ reducerea consumului specific ratelor care sint semnalate în nităţile Ministerului Economi­
tehnologie de furajare a por­ — se face mare risipă de menta cisternele prin căde­ însumează 36 000 lei; ciari Preţul de rost al tonei de materiale şi a costurilor ei Forestiere şi-ar fi îndepli­
cilor in cadrul îngTăşătoriei furaje prin transport şi a d ­ re liberă. In fluxul tehnologic, — se irealizrhzâ un spor L de Tcărbune a fost depăşit eu mari ce se înregistrează In prezent nu se face numai nit ritmic contractele de li­
aparţinătoare unitâtii aminti­ ministrare ; * 11 ap-a va fi introdusă în cister­ mediu zilnic de producţie cu J 8.44 lei iar la beneficii s-a întreţinerea utilajelor ? Cre­ prin soluţionarea diferitelor vrare a mobilei către orga­
te 10 gname mnni mare decît cel in'-ee;^l i-nT n nerealizarr de dem că si aceste asoerte ar probleme administrative, care nizaţiile comerciale Restanţe
Pentru a se putea face o n- planificat ; I 2 193 000 lei. fi meritat să stea în atenţia foarte uşor pot fi rezolvate în livrare înregistrează şi vi­
preciere «cit mai obiectivă a — operaţiunea de încărcat ‘ celor care au luat cuvîntul. din birou. Dar care este a­ nele unităţi ale industriei lo­
tehnologiei propuse, ne vom şi transport este complet în­ Prezcntind toate aceste in­ .S-a discutat în adunare — portul organizaţiilor de par­ cale dinafara judeţului nos­
referi pc scurt la actualul LA I. A. S. ORĂŞTIE lăturată. succese. preşedintele comite­ problemă relevată de ing. tid la micşorarea fluctuaţiei tru. S a simţit îndeosebi lip­
procedeu de furajare şi la Toate acestea conduc la tului de direcţie l.ăsa să se Ton Crueeru. şeful zonei a înregistrate in prezent, a in­ sa unor sortimente de mobilă
neajunsurile lui, la avantajele realizarea unui volum de eco­ înţeleagă in încheierea dării Tî-a — despre posibilităţile disciplinei ? In cuvîntul său. ca „Aslor”, biblioteci „Dana"
şi efi-cienta economică a nou­ nomii în .valchre de 1 224 G10 de seamă că toate problemele reduse de care dispune mina vicepreşedintele comitetului şi „Victoria".
lui procedeu. Ici în timp ce cheltuielile -cu organizatorice — care de alt­ în vederea realizării sarcini­ sindical pe mină. tovarăşul Iată, deci. câ nerespectarea
In prezent furajarea potci- — omogenizarea fiind de­ nă înaintea furajelor, iar in introducerea si aplicarea noii fel sint destule — pot fi re­ lor de plan oe anul 1970. Au Adalbert Schlesinger. s a mul­ disciplinei contractuale de că­
Jor se asigură la I.A.S. Orăştie fectuoasă, iar amestecul fă- timpul introducerii acestora, tehnologii se ridică la mai zolvate printr-un aport mai fost scoase, in acest sens, în ţumit doar să scoată în evi­ tre furnizori are ca urmare
în felul următor : De la Fa­ cindu-se cu apă rete, coefi­ axul cu palete pentru omoge­ puţin dc .130 000 lei Dară a- substanţial al salariaţilor, al evidenţă o serie de deficien­ denţă numai activităţile cul­ nesatisfacerea pietji cu mărfu­
brica de nutreţuri combinate, cientul de asimilare este re­ nizare va fi acţionat conti­ vcm în vedere faptul că lu­ întregului rolectiv al minei şi te de ordin tehnic — de alt­ turale şi de masă întreprinse rile solicitate. îndreptăţit a­
care se găseşte la circa 60-70 dus ; nuu de la priza de putere crările vor fi executate din în acest fel. sarcinile de plan fel cunoscute în întregul co­ dc comitetul .sindical Dar ce vem pretenţia ca pe viilor
m distantă de padocuri, fura­ — consumul de saci pen­ a tractorului. credite pentru mica mecani­ cc revin- exploatării pe anul s-a întreprins pentru buna contractele să nu fie socotite
jele sint transportate în saci tru -transportul furajelor din Remorcile cisternă cu a- zare. rambursabile în trei in curs şi rele din anul viitor lectiv de aici — care ar îm­ desfăşurare a producţiei, pen­ un simbol, ci un izvor de o-
din Iută. pe linie decovil. cu moaTă la îngrâşătorie este mestecător sînt construite în ani. reiese că anual cota de vor fi îndeplinite in totalitate. piedica îndeplinirea obiective­ tru crearea celor mai bune bligaln între părţi Aceasta
vagoneti traşi de cai. Apoi ele mare, ceea ce necesită impor­ unitate din t'ublă de 4 imm şi cheltuieli este de numai Dar. planul de măsuri pre­ lor planificate Dar cum au condiţii de muncă — nu s-a depinde de exigenţa cu care
sint transportate de către tante cheltuieli. De asemenea, au o capacitate de 3 000—6 000 17G 000 lei. zentat în acest sens de eătre întîmpinat conducerile minei pomenit nimic. De multe ori comerţul va aplica penalizări­
muncitori, la fiecare padoc şi procedeul, actual impune un litri amestec. In ceea ce pri­ Scăzînd cheltuielile totale Emcrie Kovacs. inginerul şef si Centralei rârbunelui Pe­ la ieşirea din schimb munci­ le prevăzute de legislaţia în
descărcate în nişte bazine [din consum mare de forţă d\? veşte bazinul cilindric, aces­ ce ne lac într-un an. din ve­ al minei nu a fost destul dc troşani noile sarcini care stau torii găsesc hainele reci. une­ vigoare
beton aflate la 7-8 m de linie, muncă şi un număr mare de ta este montat pe o axă cu niturile suplimentare care se edificator. Ho mobilizator în în fpţn colectivului oină la ori chiar umede, iar la ori­
unde sint amestecate cu apă muncitori, deci. implicit, o roţi simple sau duble (in realizează prin aplicarea noii acest sens. Prezintă numeroase «Ursitul actualului cincinal ? zontul dc bază nu a fost in­
rece De aici, amestecul rezul­ normă redusă şi se utilizea­ funcţie de capacitate), avind tehnologii, rezultă un benefi­ scăpări, mai ales în „punctele Tută o întrebare la rare nici trodusă încă apa potabilă. A­
tat este transportat cu îgălea- ză 20 de vagoneti pentru a un ax interior dispus central ciu net anual, în valoare de unul din pnrtieîoantii la dis­
căror reparare 6e cheltuieşte la cisternele de 3 000 1 şi 8G4 685 lei. esenţiale", de care depinde in cuţii n-a putut să dea un răs­ ceste nereguli, ea şi altele Drumul
mult In plus, sporul de «creş­ excentric la cisternele dc nomică impune Comitetului special revirimentul scontai. puns concret Ne aşteptam ea creează greutăţi minerilor, ii
O .asemenea eficientă eco­
in
împiedică să-şi realizeze
Lipsurile
planului au fost
tere în gTeutate este nesatis­
din cuvîntul fiecărui part.îci-
Sub „aco făcător, iar costul pe kilo­ tecului, format din una .parte de partid tle la I A S Orăştie, scoase însă în evidentă de npnt la discuţii să desorindem bune condiţiuni planul.
6 UOO litri, pe care se (mon­
tează paleţii de amestec Eva
gram ridic'at.
Normal era ca adunarea ge­
participanţii la discuţii.
felul cum vn contribui la so­
cuaraa din cisternă a ames­
Consiliului dc
administraţie
Referindu-ne la noua teh­
nerală a salariaţilor să scoa­
luţionarea cît mai urgentă a
Inginerul Ion Popesru. şe­
al acestei unităţi. întregului
nologie. înainte de a scoate
tă mai pregnant în evidenţă
furaje şi 2-2 5 părţi apă se fa­
tehnîrc
în evidenţă eficienţa sa eco­ ce prin spate, pe o gaură cu colectiv de taici sâ depună e­ ful zonei I şi Ion Covaci, 1'turnr deficientelor viitoare întreaga artivitate a comite­
şeful serviciului investiţii, au
c> organizatorice de care vor
forturi sporite pentru ca lu­
nomică, vom face cîteva pre­
perişuS cizări de ordin tehnico-orga- prin manevrarea clapetei de producţie a tehnologiei pro­ surile rare persistă în apro­ Angajamente au fost luate, tehnice din cadrul unităţii,
tului de direcţie, a cadrelor
închizător la -care este mon­
în
crările necesare aplicării
reliefat o parte din neajun­
depinde realizările
u
tat un elastic, iar descărcarea
mizatonc. Furajele destinate
in jgheaburi direct din furtun
să
participanţii la dezbateri
plină
puse. care se află in
vizionarea eu materiale □ lo­
^ar trebuie să ţinem ronţ ră
îngrâşâtoriei. pe cele trei re­
desfăşurare, să fie urgentate
curilor dc muncă şi contribu­
ţete, în funcţie de
necesar,
în chfdere-deschidere.
a cunoscut angajamentele ei.
ţia foarte redusă a cadrelor
si să nu lase nelămurite unele
sînt depozitate la etajul ma­ cienta noii tehnologii? .In .pri­ De asemenea, trebuie luate 4tehnice în rezolvarea diferi­ fiecare şedinţă de pînă acum fie mai combativi în discuţii cooierţu-
Care sint avantajele şi efi­
măsuri pentru gruparen din
dar situaţia în continuare a
nutreţuri
gaziei fabricii de
probleme
lemnelor combinate. în trei buncăre mul rînd trebuie relevat fap­ pe grajduri, în ;fuincti»? de tică. r'm ns aceeaşi. tuturor propunerilor, a măsu­
vreme a efectivului de uorci
telor probleme puse de prac­
Prin punerea în aplicare a
sau 'compartimente, cu aju-
tul că amestecul de furaje,
Artificierul Anton Derusea-
structura de greutate, astfel
Este lăudabil faptul eă au
lorul unui elevator destinat
în noua tehnologie, este omo­
îneît loturile tsă fie egale c.a
transportului produselor fini­
bateri la modul cum sînt so­
te de la malaxor De la moa­ gen şi în proporţie riguros mărime- pentru a se pute’a fost remarcate unele lipsuri ră si alţii, s-nu referit în dez­ rilor cate trebuie luate, a-
manifestate in aprovizionarea
stabilită, fiind astfel bine asi­
respecta riguros raţiile şi re-
cordînd n mai mare atenţie
ră la îngrâşătorie. transpor­ milat de către porci : ţetel'e ide furaje tchnico-matcrialâ si în asigu­ luţionate cererile oamenilor organizării producţiei şi a
din pădure — umcctarea fă ci n«d u-.se cu V. PANAIT rarea asistenţei tehnice. Dar, muncii din cadrul unităţii. muncii, sînt condiţii ca şi la
tul se face prin intermediu!
Sînt prea dese plimbările pe
această mină să se îndepli­
care trebuie să le facă
un
nească cu succo.» sarcinile de mobilă
muncitor la diferite persoane
plan pe anul 1970
din comitetul de direcţie pen­
tru ca pînă la urmă să li se C. DUMITRU
Dar la alte sortimente de
alta (in 8 luni nu aţi aşezat mobila (fotolii pat, biblioteci
mai nimic), poate peste 5—6 G U L I A „Doina", cuiere „Tisa" şi „Ma­
luni veţi putea ridica si aco­ riana", mese pentru televizor,
perişul. In materie de con­ Nou procedeu de săpare şi befo- birouri, scaune, în special ta-
strucţii zootehnice cooperato­ pi(ule), cererea comerţului nu
rii din Valea Sîngeorgiului — Vul dc mine. muie A. cc — Ce-i I făcu Ortan/a Îngri­ a fost satisfăcută încă de la
hu bătut recordul. După 3 ani lungA-l calea pin-U hoha ' Dc jorată nare a lucrărilor miniere verticale contractare, «iceasta pâstrîn-
co n-au lAcul şi ei saiul mai
grajdul este aproape termi­ aproape de irin lJ-o asemenea — Jmi IntrA. du-şi caracterul său deficitar.
— Ce 7
nat. dar... li s-au epuizat, fon­ câldurâ şl cJota scoaie limba. — Un ghtinpe. Toate aceste rpirjţjsun „nu . a ­
durile — respectiv creditele 2Au aşa. ' ... — Unde ? Inccniiul din acest an, la mii anuale de 8QU 000 tei, coperă şi mei nu înlătură răs­
ZorlncJu-se sA (mâ pasul cu
— In picior.
acordate — şi acum se caută bâi'baiu-său. Orian/n. cu coşul — Cum V lirupuncrca colectivului de pormi( ind totodată reducerea punderea comerţul-bl:,r pentru
noi „resurse" pentru încheie­ plin pc cap tot boscorodeşte — IJC crăpătură. ingineri condus do Ghcnrchc consumului rlc cherestea şi lipsurile proprii, pentru fap­
Înaintea ei, Morin. Işi schimba
rea lucrării. Râmîi decepţio­ cobihta dc pe un unUr po ce­ — Care ? Nicorescu, la Exploatarea lemn. tul câ nu s-a făcut, in special
— Um talpă
nat auzind că în satul Pcşteann, lălalt. luiindu-si pasul ţopâit fie 5i femeia dădu coşul jos de minieră Ghclar s-n aplicat Aplicat în special la lucră­ la O.C.L. Industrial Hunedoa­
animalele cooperatorilor nu olteon şi plin dc i ranspirapc Işi pc cap şl ingetiunciie Ungă b;ir- cu succes u nouă metodă de rile de marc înălţime noul ra şi cooperajie, tot ce se pu
tea face. Nu numai că nu au
baiu-sflu. care se canonea s;l-$i
loveşte >n creştet piilSila de pai
pot intra încă in grajd de­ cu panehcA neagrA pc care o scoată pantoful. săpare şi betomuc a suito­ procedeu dă posibilitatea ob ­ fost aplicate forme noi de im­
boare dc vlnt IncearcA sâ i-o
oarece nu se găsesc meşteri smulgA Apnt scoate de la cin­ — Cine in-o ii pus sA-i leg fi­ rilor şi roslogolurilor. ţinerii unor viteze dc avan­ pulsionare a vînzârilor. dar
care să facă o pardoseală (?). gătoare ceasul îngălbenit şl pri- şa dc* lare... Folostndu-.se colrajelc gli­ sare pc verticală cu 40 Ia su­ nu se aplică la nivelul cerin­
— Vai de mine, Mârine. da
Aşteptăm de 264 de zile să vlndu-l îşi îndeamnă nevasta : rupţi mai sint I sante, la executarea acestor tă mai mari decil cele in- ţelor nici cele cunoscute. La
Mal sinlârâ
hal Ortanzo, hal
— Rupţi, rupţi.
vedem rum se ridică, sau mai douăzeci de minute şl scâpâm bune. da fetele s lucrări, noua tehnologic asi­ registralc prin folosirea ve­ expoziţii nu se prezintă mode­
exact zis cum nu se ridică trlnw. — Uf, şl ce picioare urlte al. lele cu desfacere mai lentă,
nici măcar cu un cm de la — Da, ducA-se pc pustii. Eu — Astea urlte ? Vrei să spui gură obţinerea unor econo­ chilor metode.
rAmln aici Că nu mai pot. SI cA-s nespălate. Asta-I- nlteova. da necunoscute de publicul cum­
sol. saivanele planificate de Ortan/a se supArA, dar nu siA bagA bine de senmA, nu sînt părător, ci modelele a căror
cooperatorii din Şoimuş. Câm­ locului. urile desfacere este asigurată, fiind
Marin sc roteşte tn loc prefA-
puri şi Sînerai. Vâ gîndili ctndu-sc c-o ceartă : Zici cA nu — Si ciorapii K-au rupt. cunoscute dc public.
— Pâl la mine nu tln ciora­
probabil. tovarăşi preşedinţi mai vii I Pâi cu marfa ce fa­ pii fiindcă am tălpile la pan­ Nerealizatea planului de
ai cooperativelor agricole a­ cem ? Tu ştii cA asta-i marfA tofi rupte, da nu sc vede. Stal. desfacere are uneori drept
de-o 7.1. Mllne. gata. o vindem
mintite, că „nu s-au băgat zi­ cu pierdere stai tncet că mă doare. €eto&ets piticiior cauză şi stocurile peste nece­
Si Marin işi lăsă piciorul în
lele în sac", dar credem că — Da Asta-i «1 doilea trons- poala femeii, care-i şterse tal­ sar. Dar acestea nu se întil-
6ub „acoperişul" lemnelor din poil La cea dc-asearA scoserAm pa cu batista scoasă din inine- nesc numai la O.C L indus­
polul. cA.
pădure nu veţi putea adăpos­ — Şi mal scoatem unu) rincA — Uşor. uşor că mă atinseşi. trial Hunedoara şi coopera­
ti oile proprietate obştească. doi zor. — Alia, stai cA-l văzul. Acum mai bine dc două mii le aduceau apa sfinţită. se ridica pe culmea dealului, Zamolxis şi să fie gata ori- ţie — unităţi care nu şi-au
Privim cu îngrijorare cum — Dau. vezi bine Şl Ortan- fji Ortan/a scoase din talpa dc ani, pc lingă marele tem­ S-a întîmplat că. înlr-una semeaţă ca o regină, şi se cind a aduce apă dacilor din îndeplinit planul de vînzare.
za giAbl pasul sA-.şi ojungA băr­ piciorului un vlrf de mărăcine
in lorul apei, alimentarea batul care-n aştepta, Incetmin- di*, abia putea sA-i ţinâ Intre bu­ plu al dacilor de la Grădiş­ din zile, Zamolxis le-a spus oglindea în apele de argint fluviul cel sfînt. Din şapte Stocuri se înregistrează la
fermelor zootehnice se face dn-l pe-al său ricele degetelor. tea Aluncel ului trăiau nişte acestor pitici câ nu peşte mult ale riului.‘Piticii o ridicaseră in şapte ani. reveneau sâ-si toate organizaţiile comerciale.
— Pentru otita lucru mAI Ma­
cu „indiferentă”. La C A P. Ajunşi Muluri. Marin tnccarcA rine ! II vezi cît c de mic ? pitici harnici din cale-afarâ. timp se va naşte fiica sa. din marmură albă şi cărămi­ vadă cetatea, să vadă dacă Ne ocupăm de acest fenomen
Bejan. Sâliştc, Peşlişu Mare si O-i prindă mijlocul, dar femeia — Mic, mic da Iu ştii cv. doa­ El erau îngrijitorii templului frumoasa zeiţă Bendis... A­ dă roşie, eu turnuri de veghe ploile, grindina sau zăpezile pentru faptul câ el îşi dato­
sc feri şi începu sâ-l certe.
Boşorod. eind sursa de apă — Fugi de-f'. Ziua i.i amiaza re I şi pentru slujba şi meritele nu-i produseseră vreo strică­ rează existenţa unor factori
— $1 te vAilaşi de credeam...
trebuia să fie asigurată, se marc iţi arde dc prostii. — Ei iasă, lasă. lor. Zamolxis — zeul şi stă- ciune. înrudiţi cu orientarea în ra­
portul cerere-ofertă. Dacă la
— Ori a U7.0, nu mA face că
mai fac săpături. Rezultatele mă lipsesc dc pol. Şi Marin se simţea vinovat pinitorul împărăţiei morţilor — Asa se petreceau lucrurile, sfîrşitul anului trecut şi în­
sînt aşteptate cu multă Îngri­ — Cc-\i vent omule ?! că ghimpele era prea mic. După îi făcuse nemuritori. cînd, intr-o bună zi. tocmai ceputul acestui an se înregis­
un timp de tăcere işi reveni.
— Cum cc-mi veni ? Tu nu
jorare. avînd în vedere că a sui că cu nu suporte/.... — Ştii ce Ortanzo ! Dă-t dra­ Multe lucruri si fapte bune cînd sc împlinise sorocul şi tra o creştere substanţială a
făceau aceşti pitici, caic nu
sosit vremea ca animalele să — Ştiu Marine, cum nu. situ. cului dc pol. I! ciştlgăm noi erau mai mari (lent o pană WiraDELE f ETATII piticii veniră cu toţii la ce­ desfacerilor, la sfîrşitul semes­
nu mai fie plimbate pe la di­ Da vcv.l şl tu. acum sintetn In mime Vind guliile cu supra- tatea lor, văzură porţile larg trului I al acestui an situaţia
pret şl nc scoatem ptrleala.
ferite nuri în căutarea apei. graba mare ..Trenul a oprit în haltă şi a dc glscâ ! Spune legenda că deschise iar lacătele si lanţu­ s-a înrăutăţit, inregistrîndu-sc
— Cine, atunci pc deseară.
Restantele în asigurarea a — Deseară, da plecat mai departe, fluierindu-şi ei erau aceia care le aduceau rile de la porţi sfârîmate. o creştere abia de 5 la sută,
dâposturilor pentru animale şi Marin sc linişti Şt începu prezenta in vacarmul siirnit de oştenilor daci apă din marele In mijlocul cetăţii sc gă­ cu o viteză medie de circula­
venirea lut...
sint evidente. Concluziile a­ să fredoneze un cinice scornit fluviu Donatîs. ccl care stră­ sea o dumbravă din caic iz­ ţie de 50-GG zile.
anume pentru preocupările lut:
La umbra snleîmllor doi ol­
supra măsurilor urgente ce Dovlecei şi pAstaloare teni lăsară iarba lAvAlitâ şi ple­ juia ţara dacilor In miazâ-zi. tunci, piticii s-au gîndit sâ-i şi porţi de stejar, ferecate cu vora susurînd un izvor cu Acest lucru îşi găseşte ex­
trebuie întreprinse pentru ie­ Cui am sA Ic vlnd eu 03re ? cară spre scară, veseli, ea cîn- Că era obiceiul ca alunei cind facă zeiţei — care încă nu lanţuri grele şi lacăte din apă limpede. Cind piticii se plicaţia în mai mulţi factori.
şîrea din impas se impun de Asemenea trufandale tfnd .şi rl fluiertnd o melodic, dacii porneau la război. să se născuse — un dar. Au a­ bronz Era într-ndevâr un apropiarâ. din mijlocul dum Analiza stocurilor In structu­
FA bine. ja şi matale !
la sine în faţa consiliilor dc Si-Şi legăna cobill'a In ritmul simplă, pe care o u!U dupA ce-o bea — după un anumit ritual les un deal înalt din apropie demn lăcaş pentru viitoarea brâvii apăru un balaur uriaş. ră ne permite să ne dâm sca­
cinti şi pc care cind o repep
conducere ale C A P şi a tova­ cintoenlui şi se grăbea pe dru­ iţi parc mereu alta. — apă din Donaris, ca pc un rea riului Mariş si in virful fiică a marelui zeu. Zamol­ Ochii îi aruncau scînteî : a- ma câ unele sortimente dc
răşilor din cadrul U J.C A.P. mul dc tar A plin dc oraf. ţan­ Din clnd In cind din veselia vin sfinţit si să jure că nu se acestui deal au început a con­ xis. veo şapte capete, iar fiecare mobilă (dormitoare, sufrage
ţoş. cu fain brobonită de su­ lor răzbatea o strigAturA :
care răspund de acest impor­ doare. In urma lui. Ortan/a se — Ta cutia să-mi fac planul, vor întoarce la eâminele lor strui o cetate. După ce terminară cu con­ gură cîte trei rinduri dc dinţi iii, mobilier pentru copii) sc
tant sector de activitate Fap­ îndemna lutindu-şl pasul dă-tc n» neamule ! decit după ce au învins pe Au lucr.it la ca mult timp... struirea cetăţii, au botezat-o ascuţiţi şi veninoşi Pe cn- stochează, rliminuînd realiză­
Deodată Mm In sc chirci la
tele vor dovedi dacă neajun­ pftmînt, molfAl o inJurAturA şl duşman. Dar cînd duşmanii n- Tină la urmă au reuşit să „Deva”, ceea ce în limba lor netc i se mişcau creste de rile totale, în timp ce ponde­
surile „mărunte" (cam multe scoase din rărunchi un „MV! ION MOVILA tacau pc neaşteptate. (Iacii ridice cca mai frumoasă ce­ însemna „fecioara". Apoi s-au rea unor sortimente ca stu­
acumulate pinâ acum !) vor fi nu mai aveau timp să ajungă tate din cîte se pomenise pc întors înapoi la templul lor CAROl DROZD diouri, camere combinate, bu
înlăturate măcar în a‘ 12-lea Ia fluviu, si atunci piticii a pămînt Nici un muritor nu din munţii Orâştiei. ca sâ-l câtării, biblioteci inregistrea
ceas. lcrgau cu iuţeala vînlului si mai văzuse asa ceva ! Cetatea slujească mai departe pe (Va urmo) ză o desfacere rapidă. De a ­
ceea, dacă la contractare în
ansamblu s-a lucrat accep­
tabil. în structură au fost co­
Eficientă econo- \ mise erori, care. uneori, por­
In anul 19G7, mina Paroşeni fost mai mare eu 54 0 la sută tone an, respectiv capacitatea s-a dovedit a fi organizarea sar să introducem pe scară faptul eâ omul s-a obişnuit cu nesc chiar din serviciile de
specialitate ale ministerului
proiectată. Pînă alunei, spo­
mică prin îmbu- j a păşit, cum s-ar zice, în via­ fată de 19G8 rurile de la un an la altul vor unor cursuri de calificai e pen­ mai largă mecanizarea tăie­ maşina, au devenit prieteni. şi se însuşesc cu uşurinţă de
nătăţirea trans- j trial al Văii Jiului. Actul de vansare au sporit în abataje fi substanţiale, în jur de neri Cînd c*ci aproape 100 de abataje şî încărcarea mecani­ stituie minerul sef de briga­ lucrătorii din comerţul jude
Un exemplu elocvent il con­
tru mineri şi ajutori de mi­
rii şi încărcării cărbunelui in
Ca urmare, vitezele de a­
ţă, îmbogăţind peisajul indus
ţului nostru. De ce ? Pentru
200 000 tone; în mare parte
dă Costaclve Zahinria, care lu­
cursanţi vor fi absolvenţi, si­
că In galerii. Cred insă că
cu 19.0 la sută. iar in galerii
naştere a fost semnat de cele
11 000 tone de cărbune care, cu G.4 la sută. Toate acestea ele vor fi realizate pe seama tuaţia va fi alta Abia atunci sîr.tern pe drumul cel bun. crează cu o combină Şi astfel câ nici pînă în momentul dc
în
încetăţenit
faţă nu s-a
izvodnd din adincuriie minei, cu condus la sporirea salariu­ creşterii productivităţii mun­ vom putea vorbi de nran"cni- Dacă în 19G7 au fost tăiate de exemple avem din ce în munca curentă o analiză eco­
portului intern au văzut lumina zilei, revăr- lui mediu, faţă de aceeaşi pe­ cii. ,zarea tuturor brigăzilor. de mecanic in abataje 5 202 tone ee mai multe nomică la toate verigile, pe
sindu-se în uriaşul fluviu de rioadă o anului trecut, cu — Cum veţi acţiona pîrghia organizarea la nivelul cerinţe­ de cărbune, in 19G8 acest in­ La dotarea pe care o avem baza cunoaşterii cererii popu­
diamante negre al Văii Jiu peste 14 la sută. creşterii productivităţii mun­ lor a fiecărei faze tehnologi dicator a crescut de patru ori, in prezent, sc vor adăuga in laţiei, corectată în funcţie dc
Zilele trecute în cadrul lui. Si lotuşi, realizările de pînă cii ? ce şi bineînţeles d^ rezultate iar în 19G9 ţi-ntîm ca peste 40 la viitor încă 1 000 bucăţi stiipi statistici şi studii sociologice
Fabricii „Vîscoza** Lupeni a Aşa a început o nouă tra­ acum nu mulţumesc nici pe — Acest indicator este de­ pe măsura posibilităţilor noas­ sută din producţia abatajelor metalici hidraulici pentru sus­ eficace, care dezvăluie ten
avut loc dezbaterea studiu­ diţie minerească, a noii ..fa­ ţinerea abatajelor, două com­ dinţele actuale şi viitoare ale
lui „Mecanizarea transpor­ milii" dc mineri, tradiţia Pa- bine necesare în stratul 15, gustului populaţiei. In mo­
tului în compartimentele de roşenilor Anul 19G8 n fost două transportoare blindate mentul dc faţă problema sc
producţie ale fabricii**. Apro­ mai rodnic in ce priveşte TR-3. «citeva perforatoare gre­ reduce la metoda „lăutăreas­
bat in unanimitate dc comi­ cantitatea de cărbune extrasă, FAM ILIA" PARO SENILO R le susţinute pe coloane. Cam că" : plimbarea mărfurilor
tetul de direcţie, unul proce­ cele peste 147 000 tone fiind osta în ce priveşte utilajele. dintr-un judeţ în altul, de la
deu dc transport aduce o se­ ■cea mai sigură mărturie, dar In privinţa oamenilor, a un O.C.L. la altul, reduceri
ric dc îmbunătăţiri faţă de rez.ultalele de valoare — pro­ priceperii lor, a dorinţei lor de preţ şi necontractare de
vechile sisteme folosite, fi­ ductivitate. viteze de avansare de a stâpîni aceste utilaje de mărfuri noi pentru anul vii­
ind posibil de obţinut eco­ ctc. — întîrziind să-şi facă mare productivitate n-am nici tor.
nomii dc 16 lei )□ tona de simţită prezenţa. Cînd străda­ departe harnicul colectiv al terminat de doi factori prin­ tre Obţinerea unor sporuri s-o extragem mecanic, ceea ce o îndoială Sint sigur că rea­ In felul acesta s-a ajuns pe
cărbune transportat. lizările noastre viitoare vor
niile întregului colecliv s-au acestei mine. cea mai tînărâ cipali : nivelul pregătirii pro­ substanţiale privind producti­ reprezintă o creştere, faţă de întreg judeţul la existenţa u­
Cu acelaşi prilej a fost unit într-o singură dorinţă, ca din Valea Jiului fesionale a personalului teh­ vitatea muncii va influenţa 1968, de peste şa.pte ori. In ce însemna încă multe succese, nor mărfuri soldabile. la 30
discutat şi studiul prezentat mina Paroşeni să-şi ocupe lo­ nic şi muncitoresc şi gradul pozitiv şi cîştigul mediu al priveşte mecanizarea încărcă­ răspunzînd astfel grijii parti­ iunie I9G9, în valoare de
Intr-o discuţie avută cu in­
dc ine. Augustin Ardelean cul între fruntaşele Văii Jiu­ ginerul Dan Surulescu. direc­ de mecanizare a operaţiunilor fiecărui salariat, fapt ce va rii în galerii şi aici am făcut dului. contribuind din toate 11 493 000 lei, O.C.L industrial
privind experimentarea unui lui. roadele au început să se cu volum mare de muncă — conduce cu siguranţă la sta­ salturi semnificative. Cele puterile la sporirea producţiei Hunedoara bătînd recordul
torul minei, am aflat o serie
nou procedeu dc transport al vadă In 10G0 toate recorduri­ de probleme pe care colecti­ tăierea. încărcarea şi trans bilizarea oamenilor cinci maşini de încărcat pc de cărbune a ţării prevâz.utâ (4 441 000 Iei).
celulozei în fluxul tehnolo­ le minei au căzut. In opt luni vul dc aici le are în vedere portul în galerii şi abataje. — In acest context, care es­ care le avem în dotare ne-nu în documentele celui dc a! Din cifre se desprinde câ
gic, care asigură o alim en­ s-nu extras în plus fată de te rolul mecanizării, al extin­ ajutat să obţinem in galerii X-lea Congres al partidului. situaţia nu este de natură să
— In cc priveşte pregăti
tare uniformă a procesului plan peste G 000 tone de căr­ pentru creşterea continuă a rea profesională ? , derii progresului tehnic V viteze dc peste 80 ml lună, cu M-am despărţit de tînărul ne liniştească, şi în special pe
de prelucrare, introducerea bune — jumătnle din produc­ productivităţii muncii, a efi­ 25 la sulă mai mari ca în director al celei mai tinere cei oare răspund de această
cientei economice
raportul
— Pînă in prezent la EM
—
Deocamdată
in fabricaţie a sortului dc ţia anului 19G7 — productivi­ — Care sînt perspeelivelo dintre calificaţi şi necnlificuţi Paroşeni introducerea meca­ 1968. productivitatea crescînd mine din Valea Jiului purtînd activitate. Ar fi ponte utilă a ­
celuloză dorit precum Şi o tatea muncii in abataje şi privind creşterea producţiei eslc nerorespunzător Annli- nizării s-n făcut sporadic Dar de la 1.847 mc.post, la 2,511 în minte imaginea viitoarelor naliza mai atentă a situa'mi
pregătiri a crescut cu 17,6 la succese, a tradiţiei acestei noi actuale înainte de contracta­
mărire a gradului dc m eca­ de cărbune ? iînd această situaţie am în­ cum creşterea productivităţii inc/post.
sută şi. respectiv cu 36 la su familii de mineri, „familia" rea fondului de marfă pe a­
nizare cu 40 la sută. tă. iar în abatajele cu tăiere — In 1974 mina Paroşeni treprins o sene de măsuri muncii nu este numai in func- Lucrul cel mai însemnat pe raroşenilor nul 1970.
mecanică acest indicator a va trebui să atingă 1 200 000 printre care cea mai eficace ţte de factorul om, este neee- care l-am obţinut constă In RADU SELEJAN EUGEN SIAVU