Page 72 - Drumul_socialismului_1969_09
P. 72
PAG « o DRUMUL SOCIALISMULUI - DUMINICA 21 SEPTEMBRIE 1969
ÎNTÂLNIREA DINTRE TOVARĂŞII NICOLAE CEAUŞESCU
ŞI IOSIP BROZ TITO LA PORŢILE DE FIE R
* 2 _____________________________________________________ % _______________ ____________________ _
prim-viceprcşedinte al Con Tineri iugoslavi oferă buche Broz Tito, cu soţia, împreună
siliului de Miniştri, E te de flori înalţilor oaspeţi ro cu celelalte personalităţi iu
mil Drăgânescu, mem mâni. Sint prezentate apoi o- goslave însoţiţi de tovarăşul Dineu oferit de tovarăşul M ae Ceauşescu
C'olo.inu dc maşini trece n- bru al C.C. al P.C.R., vi ficialitâţile locale venite in Nieolae Ceauşescu, cu soţia, şi
poi ixkIuI dc peste Jm. La in- cepreşedinte al Consiliului întimpinare. Constructorii şi de ceilalţi conducători de
liiiria pe meleagurile melie- de Miniştri, Manea Mănescu, montorii iugoslavi prezenţi pe partid şi de stat români se în
dinicne se află o frumoasă membru al Comitetului Exe şantier intimpinâ cu entuzi dreaptă spre portul Turnu Se
poartă ţărănească, pe frontis cutiv al CC al P C R., vice asm pe cei doi preşedinţi, pe verin. Seara. tovarăşul Nieolae to. preşedintele Republicii So ducători de partid şi de stat navigaţie dc la Porţile de
piciul căreia sînt înscrise u preşedinte al Consiliului de ceilalţi oaspeţi, flutură slcgu- Preşedintele Republicii So Ceauşescu, secretarul general cialiste Federative Iugoslavia, români şi iugoslavi, ai orga Fier şt alte persoane oficiale.
răi ile : Bine aţi venii pe Stat. (Jeorge Macovescu, mem loţc. aclamă îndelung pentru cialiste Federative Iugosla al Partidului Comunist Ro nelor locale din Turnu Seve In timpul dineului, care s-a
meleagurile mchedinţenc. iu bru al CC. al PCR., prim- prietenia frăţească statornici via, losip Broz Tito. împreu mân. preşedintele Consiliului preşedintele Uniunii Comuniş desfăşurat într-o atmosferă
biţi conducători dc partid şi adjuoct al ministrului aface tă între popoarele celor două nă cu preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialis tilor din Iugoslavia, şi a so rin şi Kladovo, reprezentanţi caldă, prietenească, tovarăşii
do stat". „Să ne trâili mulli rilor externe, Vasiie Şandru, ţâri. Din mulţime se scan de Stat al Republicii Socialis te România. împreună cu so ţiei sale, în saloanele hotelu ai întreprinderilor româneşti Nieolae Ceauşescu şi losip
ani tovarăşe Ceauşescu. spre ambasadorul României in dează: „Tilo. Ceauşescu** ; te România, Nieolae Ceauşescu, ţia. a oferit un dineu în onoa lui „Parc" din Turnu Severin şi iugoslave care construiesc Broz Tito au rostit toasturi.
binele şi fericirea poporului1*. R S F Iugoslavia sc aud urări de bun-venit. trec în revistă garda de o rea tovarăşului losip Broz Ti- La dineu au participat con- sistemul hidroenergetic şi de (Agerprcs)
Aici. secretarul general al Tovarăşul losip Broz Tito Re mari pancarte erau înscri noare. In semn de omagiu
partidului şi ceilalţi conducă prezintă secretarului general se în limbile română şi sirbâ: răsună 21 salve de artilerie.
tori dc partid şi dc sfat sint al Partidului Comunist Ro „Trăiască pacea şi prietenia In aplauzele neîntrerupte Toastul preşedintelui
inlimpinnţi de tov. Constantin mân. preşedintele Consiliului intre popoare**. „Trăiască ale mulţimii venite sâ-i con Toastul preşedintelui
de Stat al Republicii Socia
Drăgocscu. prim secretar al liste România, persoanele ofi constructorii români şi iugo- ducă pe înalţii oaspeţi iugo
N
i e o l a e
tovarăşul
slavi.
Comitetului judeţean Mehe ciale iugoslave care-1 însoţesc: slavi“, „Porţile dc Fier, exem Ceauşescu îşi ia un călduros
dinţi al P C R .. preşedintele tovarăşii Milia Ribicici, pre plu dc colaborare între ecîc rămas bun de la tovarăşul Nieolae Ceauşescu losip Broz Tito
Consiliului popular judeţean, şedintele Vecei Executive Fe două ţâri socialiste vecine**. losip Broz Tito.
dc conducători ai organelor derale, membru al Prezidiului Tovarăşii Nieolae Ceauşescu De la bordul navei iugosla
locale de partid şi de stat. ai U.C.I , MialUo Todorovici, şi losip Broz Tito, ceilalţi ve cu care se inapoiază în Dragă tovarăşe Tito. Noi apreciem câ dezvoltarea Dragă tovarăşe Ceauşescu. ceva în dauna altor ţâri şl.
organizaţiilor de masă şi ob membru al Consiliului Fede conducători dc partid si de patrie, conducătorii de partid Stimată tovarăşă lovanca relaţiilor dintre România şi Stimalâ tovarăşă Elena m.n ales. in dauna ailor ţări
şteşti. Sosirea conducătorilor raţiei. membru al Biroului E stat români si iugoslavi vizi şi de stat iugoslavi răspund Broz. Iugoslavia, colaborarea lor in Ceauşescu. socialiste. Dorim din ţoala
de partid şi de stat la hotarul xecutiv al Prezidiului UC.I., tează şantierul turbinci numă prin semne prieteneşti urări Este pcnlru noi o deosebi domeniul problemelor inter Dragi tovarăşi, inima ca între ţările socialis
judeţului Mehedinţi este măr Marko Nikezici. preşedin rul 1. aflată in curs de mon lor de „Drum bun" ce le sînt tă plăcere să vă avem oaspeţi naţionale sint nu numai in te să existe relaţii cit mai
eaţă dc uralele. ovaţiile pu tele C.C. al Uniunii Co taj l,i centrala electrică de pe adresate. in această seară pe dv., şi pc interesul ţârilor noastre, dar Pci inileţi-mi ca in citcva cu bune. să fie respectate prin
ternice ale locuitorilor comu muniştilor din Serbia, Kr.sle malul iugoslav. Directorul ge ★ ceilalţi tovarăşi iugoslavi. In- si in interesul alit al popoa vinte să răspund la toastul cipiile de care aţi amintit, să
nelor învecinate, veniţi în in Trvenlvovski, membru al Bi neral al întreprinderii con In cursul zilei de ieri, to lilmrea de astăzi a fost prile relor din ţările socialiste, cit pe care l-a rostit tovarăşul nu existe nici un fel de a
tim pi nare. Se oferă oaspeţilor roului Executiv al Pre varăşele Elena Ceauşescu şi juită dc succesul obţinut in şi al tuturor popoarelor din Ceauşescu. înainte de toate, mestec in treburile altora Am
tradiţionala pline şi sare. bu zidiului UC.I.. Mik.ii Tri- structoare iugoslave. Panta lovanca Broz au făcut vizite zăgăzuirea apelor Dunării. De Europa şi din întreaga lume. in numele meu. al tovarăşei discutat, de asemenea, despre
lacovljekici. dă explicaţii
cu
chete de flori Pe întregul palo. membru al Biroului E privire la stadiul desfăşurării in oraşele Kladovo şi Turnu mii de ani, Dunărea a trecut A devenit o praclicâ in ul mele. al colaboratorilor mei. necesitatea dc a se dezvolta
traseu parcurs pină In Turnu xecutiv al Prezidiului U.C.I., lucrărilor, la tehnicile folosite Severin La Kladovo au fost prin Porţile dc Fier şi nimeni ţin să vă mulţumesc pentru relaţii cu toate ţările, indife
Severin, — ia Bulocsti şi Lun Duşan Gligorievici. membru vizi late o veche cetate roma nu a reuşit să o oprească timii ani ca să ne inlilnim a- primirea măreaţă pe care rent de orinduirea lor socia
ca Banului, la Strehaia. Tim- al Vecei Executive Federale, Realizările constructorilor nă. noile cartiere ale oraşului România şi Iugoslavia, două nnaI de citeva ori — in afară ne-a fâcuto populaţia din lă. şi aceasta nu in dauna
ţârilor socialiste, ci în folo
na şi Prunişor — comune cu preşedintele părţii iugoslave iugoslavi ai hidrocentralei sint şi şcoala elemcniară din Kos- ţâri socialiste, două ţâri mici de întilmrile ia diferite nive Turnu Severin sul unei mai bune înţelegeri
gospodari iscusiţi şi vestiţi—, din Comisia mixtă româno- pregnant vizibile. Angajaţi tol-Kladovo La Turnu Seve au realizat in ciţiva ani a- luri care au loc foarte des în Aslăz.i, noi am purtat discu miei naţionale, necesară in
pretutindeni, conducătorii de iugoslavă de colaborare eco într-un impresionant efort de rin au fost vizi tu le Liceul nr. ceastâ operă măreaţă Ea tre reprezentanţii partidelor şi ţii foarte detaliate atit pe ma actuala situaţie foarte compli
partid şi de stat sint intimpi- nomică. Anton Vralu.sa. loc concepţie si execuţie a aces .1 şi castrul roman Drubeta este o dovadă a posibilităţi statelor noastre Noi apreciem lul nostru, cit şi pe malul ro cată din lume Intr-un euvînt
naţi cu aplauze şi înflă ţiitorul secretarului de stat tui îndrăzneţ proiect, construc . Este seara tîrziu. Pe stră lor pc care le au ţările cind câ aceste inlilniri sini o do mâncsc Sint absolut de acord am putea spune că astăzi în-
cu tovarăşul Ceauşescu asu
cărate urări de bunvenil. pentru afacerile externe. Iso torii si montorii iugoslavi nu zile oraşului Turnu Severin isi unesc eforturile pentru a vadă a relaţiilor prieicnesli pra aprecierii pe caic a dn- ti o singură zi, noi am făcut
. Coloana maşinilor se a Niegovan, ambasadorul Iugo demonslrat pnn munca depu se menţine aceeaşi atmosferă dintre partidele si popoarele multe, câ pe lingă cele văzu
propie de Turnu Severin, re slaviei la Bucureşti să pc acest şantier măsura de animaţie entuziastă. Mii realiza lucruri in folosul oa noastre şi totodată o dovadă t-o acestor convorbiri Ele au te în cursul vizitării construc
avut un caracter deosebit dc
menilor. al progresului şi ci
şedinţa judeţului De pe pan Preşedintele Consiliului de hărniciei si priceperii lor. de severineni au ţinut să-şi ia vilizaţiei. a relaţiilor prieteneşti dintre deschis, prietenesc şi putem ţiei grandioase a hidrocentra
ta de la Balota se deschide în Stat. Nieolae Ceauşescu, îl înfăptuind cu succes sarcinile un fierbinte rămas bun de la Desigur râ noi, fiind comu noi. dintre conducătorii parti spune câ prin aceasta ou fost lei, a barajului şi a celorlal
faţă o frumoasă privelişte, invită pe preşedintele Repu ce le revin în realizarea aces conducătorii de partid şi de nişti. avind răspundere in delor si statelor noastre deosebit de utile In cursul te instalaţii — am obţinut
Socialiste Federative
blicii
îmbogăţită de prezenţa solem Iugoslavia, losip Broz Tito. să tei gigantice construcţii — stat. care in aceeaşi seară au Poale, presa internaţională convorbirilor, care au durat ceea ce se realizează de obi
nă a Dunării şi dominată de treacă în revistă garda de o simbol nl prieteniei cnrc plecat spre capitala ţării, conducerea slutelor noastre, va face tot felul de speculaţii mult. nu a apărut nici un c- cei în şase-şnpte zile de con
imaginea puternică a unor o- noare Se intonează imnurile lcngâ cclr două poponrr ale sâ-l satule pc lovarâşul «im făcut cu arest prilej si un cu privire la ro au discutat lemenl care ar putea tulbura vorbiri internaţionale Iată.
schimb de păreri asupra pro
biectivc industriale ridicate de stat ale Republicii Socia noastre, nl forţei pe m ie o dă Nieolae Ceausescu. soc re blemelor dezvollării in conti Tito si Ceausescu Noi le pu relaţiile noasirc. relaţii caic deci. că aceste convorbiri ale
In oraş in ultimele două de liste România şi Republicii colaborarea dintre ţâri socia tarul general al PCR., tem spune câ discuţiile noas sînt foarte bune noastre au fost foarte utile,
cenii. In dreptul Insulei Şimi- Socialiste Federative Iugo liste. bazată pe înţelegere si pc conducătorul iubit al in- nuare a relaţiilor dinlrc ţările tre au fost discuţii dinlrc oa In legătură cu problemele foarte cordiale si au dat ace
an, conducătorii partidului şi slavia Un grup de pionieri respect reciproc —. muncito Iregului nostru popor. noastre, dinlrc partidele noas meni animaţi de dorinţa de a internaţionale, punctele noas le rezultate pe care ambele
stalului sint salutaţi cu deose oferă buchete de flori înalţi rii si SDrrinlistii iugoslavi. îm Din mulţimea enluz.iaslâ tre. asupra situaţiei interna asigura colaborarea dintre sta tre de vedere sînt absolut noastre părţi Ic aşteptau. Noi
bită căldură de localnici, pre lor oaspeţi preună eu harnicul colectiv răsună urale neîntrerupte : ţionale Ţin să subliniez că te si dintre popoare, de a n- identice In privinţa relaţiilor am discutat, dc asemenea, ca
cum şt de membrii colectivu ★ al şantierului românesc, apro „Să nc trăieşti, iubile tova nouă ne-a produs o satisfacţie sigura dezvoltarea liberă si dintre ţările socialiste. ele împreună sâ facem totul ca
lui dc muncitori şi specialişti Conducătorii de partid şi de pie clipa eind outernim hi răşe Ceauşescu !“, „P C.R — deosebită acest schimb de pă sorialislâ în ţările lor. Con sînt intru totul aceleaşi Şi. de între ţările socialiste sâ exis
care, în apropiere, amenajea stat români şi iugoslavi vizi drocentrală de In Porţile de Ceauşescu", „Trăiască Parti reri şi mai cu seamă faptul câ vorbirile noastre au fost con asemenea, ţin să sublimez că te relaţii cit mai bune, ca ele
ză o ,.insulâ-muzcu“ •— re tează apoi obiective de pe Fier vn smulgn apelor Dună dul Comunist Român’1, „Tră s-a manifestat dorinţa comu vorbiri între doi comunişti am ajuns la o manifestaie de să se inţeleagâ
constituind cu fidelitate ima şantierul românesc. In fala rii milioane de kilowaţi de iască România, patria noastră nă de a dezvolta in continu rare doresr victoria socialis plină a părerilor noastre şi Această marc construcţie
ginea Insulei Ada Kalch. ca turbinei nr. 1 — aflată in lumină si energie. socialistă". are relaţiile de colaborare şi mului si comunismului in lu în legătură cu principiile ca pe care o ridicăm pe Dunăre
re urmează să fie acoperită de curs de montai — a viitoarei Sistemul hidroenergetic si Adrcsindu-se celor prezenţi, cooperare, atît economice cit me — aceasta fiind direcţia re trebuie să stea al baza re va fi nu numai in folosul ţâ
apele Dunării centrale, ministrul energiei c- de navigaţie de la Porţile de lovarâşul Nieolae Ceauşescu şi In alte domenii de activita în care se vor dezvolta si în laţiilor dinlre ţările socialiste, rilor noastre, ci al tuturor sta
Mii şi mii de muncitori si lectrice. Oetavian Groza. dă Fier este un exemplu conrret a mulţumit pentru calda ma te intre Iugoslavia şi Româ viitor relaţiile dintre Româ respectiv principiile respectă telor riverane.
tehnicieni din întreprinderile explicaţii asupra mersului lu de colaborare între ţâri socia nifestare de dragoste faţă dc nia. In acelaşi timp. aşa cuni nia si Iugoslavia. rii independenţei şi suverani Ridic acest pahar pentru
oraşului Turnu Severin. al crărilor de construcţie şinnon- liste frăţeşti, o contribui ie e- partid. Rcfenndu-se la înlil- era şi natural, in aceste do Propun să ridicăm acest lăţii, al neamestecului in tre constructorii şi pentru tehni
cătuind. în ciuda ploii inter taj, a caracteristicilor tehnice loeventă la dezvoltarea econo nirca care a avut loc cu lova menii. cit şi in cel al proble burile interne cienii care au muncit ca n-
mitente. de-a lungul străzilor, ale utilajelor. Cele şase turbn- mică si socială, la eresterra râşul Tilo. secretarul general melor internaţionale s-au c- pahar pentru victoria socia ccastâ operă să fie încununa
adevărate culoare vii. flutură ncregate ce vor funcţiona aici prosperităţii celor două po al PC R a spus că s-au pur videnţiat puncte de vedere lismului şi comunismului in Tovarăşe Ceauşescu. tă de succes Doresc sâ toas
slcculeţe tricolore şi roşii, a- vor avea o putere instalată poare aflate in plin si dinamic tat convorbiri deosebit dc comune, dorinţa de a acţiona ţările noastre, pentru dezvol Aminteaţi adineauri câ în tez pentru prietenia dintre
rlnmă pe conducătorii parti de I 050 megawaţi Anual. proces de construcţie socia- rodnice, foarte bune. care pentru dezvoltarea relaţiilor tarea tot mai largă a priete presa străină se vor face di ţările noastre şi pentru a fa
dului si statului. scandează Porţile de Fier urmează să I istă. vor contribui la dezvoltarea dc colaborare dintre ţările so niei dintre partidele si popoa ferite speculaţii în legătură ce cit mai mult pentru dez
voltarea relaţiilor dintre sta
„Onusescu şi poporul". furnizeze sistemului nostru e ★ relaţiilor româno iugoslave, cialiste, dintre toate statele rele noastre. cu ceea ce am făcut noi aici tele lumii. în sănătatea tova
..rvC.H — Ceauşescu". Sînt nergetic mai mult. de 5 mi Inrbeind vizita pe şantierul la întărirea unităţii ţărilor lumii, pc baza principiilor c- In sănătatea tovarăşului Este clar că noi nu ne-am în răşului Ceausescu si a soliei
momente dc o deosebită sem liarde kilowaţi'oră. do pe malul iugoslav. con socialiste, a păcii şi înţele galilâţii în drepturi, respectu Tilo si a soţiei sale, in sănăta ţeles aici să facem revoluţii! sale. pentru dumneavoastră,
nificaţie. care oglindesc dra Se face în continuare un ducătorii dr partid si de stat gerii între statele iumii lui reciproc, al suveranităţii tea celorlalţi tovarăşi iugo mondială. Noi nu am avut în toţi, stimaţi tuvurâşi.
gostea nemărginită a poporu scurt popas la porţile ecluzei ni celor două ţări se îndreaptă Tovarăşul Nieolae Ceanses'-n şi independenţei naţionale slavi ! gînd şt nici nu am discutat
lui faţă de conducătorii săi dc pe malul românesc — inau insoliţi de uralele si ovaţiile a transmis calde felicitări
do partid si de stat Tovară gurată recent, unde se asistă relor prezenţi, spre oraşul constructorilor Sistemului hi
şul Nieolae Ceauşescu si lova- la ecluzarea navei fluviale iugoslav Kladovo. aflat faţă droenergetic si dc navigaţie,
răsul fon Gheorghe Maurer. Curpaţi. Oaspeţilor lî se dau în fată eu oraşul Turnu .Se români si iugoslavi, pentru COMUNICATUL COMUN
ceilalţi conducători de partid explicaţii asupra tehnicii de verin realizările obţinute, urîndn-îe
si de stat răspund manifestă funcţionare a ecluzei, sublini- De-a lungul drumului. îm succese în înfăptuirea cit mai
rilor entuziaste ale locuitori indu-.se că darea în exploata podobit eu drapelele celor do repede a acestui mare obiectiv rc s-au desfăşurat înlr-o at In cursul schimburilor de pentru încetarea agresiunii în
lor oraşului re a ecluzelor de pe cele do uă ţări, localnicii salută cu de pc Dunăre De asemenea, mosferă dc prietenie şî depli păreri privind problemele ac Vietnam, pcnlru rezolvarea
uă maluri va permite creşte e o t s e d e s c t
In aplauzele zecilor de mii rea de patru ori a traficului bucurie pc tovarăşii Nieolae preşedintele Consiliului de nă încredere reciprocă, s-a tuale internaţionale, cei doi problemei vietnameze pe baza
de cetăţeni. roloanj oficială anual de mărfuri. Ceausescu şi losip Broz Tito ^tnt al Republicii Socialiste efectuat un schimb de păreri preşedinţi au subliniat, şi de rcspcclării dreptului poporu
din oraşul Tr. Severin se în De cinei ani. ei rea zere mii In centrul oraşului Kladovo. o România a urat locuitorilor privind relaţiile bilaterale şi data aceasta. în mod deosebit lui vietnamez dc a-şi lioliri
dreaptă spre Porţile de Fier. mare mulţime de oameni fa'•o din Turnu Severin. tuturor siliului <lc Miniştri, E- uncie probleme actuale ale liotârirca Republicii Socialis singur soarta, fără nici un a-
unde. in colaborare eu R.S.K. de constructori şi montori — o însufleţită primire oaspeţi celor prezenţi, să obţină noi nul Drăgânescu, membru situaţiei internaţionale şi ale te România şi Republicii So mcslcc dinafară.
Iugoslavia, ţară socialistă ve mulţi dintre ei participanţi la lor Răsună urări si ovaţii la succese în activitatea lor. al Comitetului Executiv al mişcării muncitoreşti interna cialisto Federative Iugoslavia Exprimindu-şi îngrijorarea
cină şi prietenă, se constru construcţia marilor obiective adresa celor doi preşedinţi multă sănătate si fericire. C.C. al P.C.R., vicepre ţionale, precum şi o informa dc a depune in continuare c- faţă dc creşterea continuă a
ieşte importantul sistem, hi energetice durate în ţara La hotelul „Oerdap** din In văzduh continuă să în şedinte al Consiliului dc Mi re reciprocă despre construc forturi in scopul îmbunătăţirii încordării în Oricnlul Apro
droenergetic şi dc navigaţie. noastră in anii dc edificare Kladovo au începui apoi con florească în constelaţii im niştri, Manca Măncscu, mem ţia socialistă in cele două ţări. atmosferei în relaţiile inter piat. cele două părţi s-au pro
a socialismului — se află an vorbirile oficiale dintre to bru al Comitetului Executiv Cei doi preşedinţi au con naţionale, al dezvoltării unei nunţat din nou pentru inten
★ gajaţi înlr-o aprigă bătălie eu varăşii Nieolae Ceauşescu şi presionante focurile de arli- al C.C. al P.C.R., vicepre largi colaborări internaţiona sificarea eforturilor în vede
Ora 10 Conducătorii parti apele fluviului, eu munţii, losip Broz Tito. la care au f'cii. Este încă un semn a! şedinte al Consiliului de Stat. statat cil satisfacţie câ colabo le şi al întăririi păcii, dc a rea rezolvării acestei crize
rarea dintre Republica Socia
dului şi stalului nostru sosesc pentru a smulge lumină si participat conducători de cinstirii pr care populaţia o- Gcorgc Macovescu, membru listă România şi Republica dezvolta cea mai largă cola prin aplicarea ncînlirziaU de
in incint.i şantierului, in a- putere din curgerea năvalnică partid şi dc stat din cele două rasului line să o aducă con al C.C. al P.C.R.. priin-adjunct Socialistă Federativă Iugosla borare cu toate sUtcic. pe ba către loule părţile interesau»
plau/.ele puternice ale con fi apelor Dunării Cu fiecare |ări prietene ducătorilor de partid si dc al ministrului afacerilor ex via, dintre Tartidul Comunist za respectării principiilor in a rezoluţiei Consiliului dc
structorilor şi monlorilor. Co 21. cu fiecare lună scursă de In dupâ-niniaza zilei. dc stal. Minute în sir. mulţimea terne. Vasilc Şandru, amba Român şi Uniunea Comuniş dependenţei. suveranităţii, de Securitate dîn noiembrie
loana maşinilor oficiale stră la începutul lui septembrie la Kladovo. după ce trec continuă să aplaude, să ova sadorul României în R.S.F. Iu tilor din Iugoslavia sc dezvol plinei egalităţi în drepturi şi 1%*?.
bate podul (.nălţat deasupra e î%4 — cînd au început lu in revistă garda de onoare a- ţioneze pentru partid, pentru goslavia. tă cu succes in toate domenii neamestecului în treburile in Preşedintele Ceauşescu şi
cluzei şi viitoarei centrale e- crările pe şantier —. Sistemul linialâ în port, tovarăşii conducătorul său încercat, Din partea iugoslavi: Ml- le şi au exprimat liotârirca terne. Ei au exprimat dorinţa preşedintele Tito s-au pronun
lecli icc şî înaintează incet pe hidroenergetic si de navigaţie Nieolae Ceauşescu şt losip ■'•■nini tovarăşul Nieolae tia Ribicici. preşedintele Vc- lor pentru extinderea conti color două ţări dc a acorda ţai cu hotărîrc şi dc dala n-
digul care a zăgăzuit cu o lu de la Porţile de Fier a căpă Broz Tito se îmbarcă împreu Ceausescu. cel mai iuhit fiu cei Executive Federale, mem nuă a colaborării politice, e- sprijin deplin iniţiativelor în ccasla pentru rezolvarea pro
nă in urmă apele Dunării tat si capătă contururi tot mai nă cu celelalte persoane ofi al ponorului nostru Sute dc bru al Prezidiului U.C.I., conomicc, Lehnico-ştiinţificc şi dreptate în această direcţie, blemelor litigioase in relaţiile
Şantierul este împodobit cu precise. ciale române şi iugoslave pc glasuri rostesc urarea:,.Drum Mialko Todorovici. membru a) in alte domenii, pentru folo convinşi că astfel vor con internaţionale în mod paşnic
drapelele celor două ţări ve Aici, la Porţile dc Fier. pe motonava ..Carpaţi", îndrep- hun. iubiţi conducători*1. Consiliului Federaţiei, mem sirea unor forme şi metode tribui în modul ccl mai efica pc oal*ca tratativelor.
cine şi prietene, cu portretele lîno’u-se spic Turnu Severin. •Ar bru al Biroului Executiv al noi, în primul rînd a coope ce la întărirea proceselor şi Cele două părţi au expri
tovarăşilor Nieolae Ceauşescu malul românesc al Dunării, In semn de omagiu răsună Inlilnirea şi convorbirile o- Prezidiului U.C.I., Marko Nl- rării în producţia industrială, tendinţelor pozitive în rela mat din nou liotârirca Re
şi losip Broz Tilo Pe mari înalţilor oaspeţi români si salve de artilerie ficiide dinue tovarăşii Nieolae keziei, preşedintele C.C. al U in scopul punerii mai largi in ţiile internaţionale. Acţionînd publicii Socialiste România şi
le sînt prezentate
iugoslavi
niunii Comuniştilor din Ser
pancarte erau înscrise în lim- grandioasele construcţii arhi Locuitorii din Kladovo îşi CcjflL?scu şi losip Broz Tito, bia, ICrsIc Ţrvcnkovski, mem valoare a posibilităţilor eco în acest spirit şi f4>ns(atind că Republicii Socialiste Federa
lîile română şi sîrbâ urări a- tectonice. drumurile spectacu iau un călduros şi prietenesc d e ^ ^ u ra te în spiritul relaţii bru al Biroului Executiv al nomice ale celor două ţări. aceste idei se bucură dc ade tive Iugoslavia, a Partidului
dresatc prieteniei frăţeşti si rămas bun de la conducătorii lor Tle bună-vecinâlalc şi prie Prezidiului U.C.I., Mika Tri- In legătură eu aceasta, s-a ziunea tot mai largă a stalc- Comunist Român şî a Uniunii
colaborării rodnice dintre po- los înălţate în pieptul mun partidului si statului nostru, tenie care leagă popoarele palo. membru al Biroului E- convenit ca preşedinţii guver lor şi popoarelor continentu Comuniştilor din Iugoslavia
lui nostru, cei doi preşedinţi
ţilor. noul drum
de cale fe
l>orul român şi popoarele Iu rată eu viaducte si poduri cărora le-au fost gazde ospi noasirc. au prilejuit o puterni xacutîv al Prezidiului U.C.I., nelor celor două ţări să sc in- s-au pronunţat pentru organi de a dezvolta in continuare
goslave. lucrate eu ordini de mari taliere în această zi Sc flutu că mani testare a senumenle Duşan Gligorievici. membru tilnească in vederea concreti zarea unei conferinţe a state relaţiile de prietenie şi cola
Tovarăşul Nieolae Ceauşescu. ră steguteţe. buchete de flori, lor de aprobare a popoare al Vccci Executive Federale, zării acestei colaborări. Tot lor europene, precum şi pen borare egală in drepturi cu
cu soţia. Elena Ceauşescu şi meşteri Intre stîncâ si apă. sc fac semne prieteneşti. Dc lor celor două ţâri faţă preşedintele părţii iugoslave odată, ci au subliniat impor tru alte acţiuni şi propuneri toate ţările socialiste. cu
ceilalţi conducători de partid statura de beton si otel a ba 1?. bordul navei, presed-ntelc de publica dusa de partide din Comisia mixtă româno-iu- tanţa contactelor, a schimbu care pol să contribuie la în partidele comuniste şi munci
si de stat ai ţării noastre se rajului. lucrările complexe pe Consiliului dc Stat al Repu le şi guvernele lor pentru goslnvă dc colaborare econo rilor de păreri şi experienţă tărirea colaborării şi securită toreşti. cu forţele şi mişcări
îndreaptă spre frontiera din- rare le-a adus cu sine oferă blicii Socialiste România îcî dezvoltarea relaţiilor de prie mică. Anton Vratuşa, locţiito la (oale nivelurile intre repre le revoluţionare, democratice
bun
ia un prietenesc rămas
Ire cele două ţări. aflată la peisajului frumuseţi de nedo- de la locuitorii areslei pi tenie şi colaborare, bazate pe rul secretarului de stat pen zentanţii celor două ţări, ca ţii in Europa. şi progresiste, aducindu-şi ast
mijlocul digului, pe firul Du scris. o imagine tonică ro toreşti aşezări de oe malul încredere, stimă şi înţelegere tru afacerile- externe, Iso o expresie a eforturilor conti Cele două părţi au reafir fel contribuţia lor la lupta
nării. bustă. a energici şi forţei de reciprocă. ,pe holărircn comu Niegovan, ambasadorul Iugo nue pentru o colaborare cil mat solidaritatea şl sprijinul
creaţie a omului, constructor Dunării. Motonava, pe catar nă de a construi societatea mai efioace şi mai cuprinză lor luptei eroîcc a poporului pentru pace, progres social şi
In acelaşi timp, de pe ma gul căreia flutură drapelele slaviei la Bucureşti.
lul vecin al Dunării se în al socialismului. Construcţia de stat ale celor două ţări. a socialistă. In cursul convorbirilor, ca- toare. vietnamez, s-au pronunţat socialism.
dreaptă. spre acelaşi loc. to noilor trasee dc circulaţie fe fost escortată de nave ale flo Vizita pe care cei doi şefi
varăşul losip Broz Tito. cu so roviară si rutieră a dat peisa telor militare fluviale române de state au făcut-o la Siste
ţia. lovanca Broz. ceilalţi con jului dc aici o frumuseţe şi iugoslave. mul hidroenergetic şi de navi
ducători dc partid şi de stat deosebită Numite pe drent In portul Turnu Severin. a- gaţie de la Porţile de Fier,
iugoslavi. ..lucrări de artă“. aceste con eccaş» atmosferă entuziastă, obiectiv in a cărui edificare
con
s-au relevai calităţile
Inttlnindii-.se. t o v a r ă ş u l strucţii sint unice în ţara înalţii oaspeţi au fost întîm- — ^ m m m
Nieolae Ceauşescu. secretarul noastră si pot fi comparate pinaţi de o mare mulţime de structive ale oamenilor mun
cii din cele două ţâri, hărni
general al P C R preşedinte eu rele mai dificile lucrări oameni, care au ţinut sA-şi cia şi priceperea lor, dovadă lui biafrez şî-au pierdut via
le Consiliului dc Stat. şi losip pe plan mondial Calea fera mărturisească şi astfel satis elocventă a roadelor unei co Ministrul afacerilor exter Agenda cuprinde 104 punc politica fiscală a autorităţi ta.
Broz Tito. preşedintele Uniu tă si drumul naţional trec facţia şi acordul total eu po laborări la baza căreia se află ne al Uniunii Sovietice, An te. dintre care se detaşează lor centrale, care a luat în
nii Comuniştilor din Iugo peste de poduri si viaduc litica de consecventă dezvol respectarea principiilor de e- drei Gromîko. a adresai n cele referitoare la probleme ultima vreme aspectul unei ♦ O #
slavia. preşedintele Republi te. 100 de podele, prin 0 lu tare a prieteniei si colaboră galitale si avantaj reciproc, scrisoare secretarului gene le păcii şi securităţii inter împotriviri armate. Adolf von Tliadden. lide
cii Socialiste Federative Iu nete si sînt susţinute de mai rii dintre cele două ţâri. con va râmine întipărită în me ral al O.N.U., U Thant. in naţionale, la lichidarea colo ♦ O * rul Partidului naţional de
goslavia. îşi st ring prieteneşte bine de 20 km ziduri de spri vingerea lor că în acest fel moria miilor de constructori numele delegaţiilor R.S.S. nialismului. apartheidului, Secretarul general al Par mocrat. de orientare neona
mîinile, se îmbrăţişează căl jin. partidele si popoarele noastre români şi iugoslavi, care au Bieloruse, Republicii Popu la reducerea decalajului din tidului Eliberării şi Socia zistă, din R FC., a fost din
duros. In tot timpul vizitei pe ma îşi aduc o contribuţie activă avut cinstea de a primi in lare Bulgaria. Republicii tre ţările în curs de dezvol lismului din Maroc. Aii Vata. nou împiedicai vineri seara
Garda de onoare aliniată pe lul românesc a conducători la întărirea frăţiei dintre tă mijlocul lor pe înalţii oaspeţi Populare Ungare. Republicii tare şi ccic avansate din a fost condamnat dc tribu sâ vorbească la o reuniune
dig prezintă onorul. In mo lor de partid si de stat ai ce vile socialiste, a unităţii miş Prin căldura şi entuziasmul Populare Mongole, Republi punct de vedere economic nalul regional din Rabat la electorală organizată în o-
mentul întl lui rit celor doi lor două ţâri. miile de con cării comuniste şi muncito puternic cu care l-au înlim- cii Socialiste România. Uniu 10 luni închisoare — trans rasul Mannhcim După cum
preşedinţi, pe ambele maluri structori si montori aclamă reşti. la slujirea cauzei păcii pinat pe lovarâşul Nieolae nii Republicilor Socialiste mite agenţia France Prcsse. informează agenţia Reuter.
ale Dunării se trag cite 21 pe înalţii oaspeţi ai şantieru şi progresului în lume. . Ceauşescu si pe ceilalţi con Sovietice. R.S.S. Uerainienc In apropierea capitalelor Un alt membru al condu circa 2 000 de tineri din Man
de salve de artilerie, în semh lui. scandează : ..Oauscsru- Din port coloana maşinilor ducători de partid şi de stat şi Republicii Socialiste Ceho prefecturilor Largcau. Fada cerii acestui partid. Clioucib nhcim au participat la o de
dc .salut. Tilo,‘. ..Trăiască prietenia ro- se îndreaptă spre Palatul de-a lungul întregului traseu slovace la cea de-a XXIV-a şi Zouar au avut loc lupte Kifîi. a fost condamnat la monstraţie de nrotest împo
Tovarăşul Nieolae Ceauşescu mâno-îugoslnvă“. ..Trăiască Culturii din Turnu Severin, străbătut in drum spre Por sesiune a Adunării Gene între trupele guvernului Cia opt luni dc închisoare, sen triva prezentei Iui von Thad-
prezintă preşedintelui Repu nrietenia si colaborarea din unde vor continua convorbiri ţile de Fier. zeci. şi zeci de rale a O.N.U., în caic cere dului şi grupe dc insurgenţi tinţă fără drept de apel. den în oraşul lor.
blicii Socialiste Federative tre tarile socialiste !“. le oficiale dintre tovarăşii mii de oameni ai muncii şi-au înscrierea pe ordinea dc zi a — anunţă A.F.P.. rcluînd Concomitent cu aceste con ♦ O *
Iugoslavia persoanele oficiale Tovarăşul Tosip Rroz Tito Nieolae Ceauşescu şi losip exprimat încă o dală devota sesiunii, ca punct important surse militare oficiale. La a damnări. tribunalul a dizol Preşedintele Adunării Na
romane cnre-l însoţesc : tova si soţia îi invită pe tovarăşul Broz Tito. mentul neţărmurit fată de şi urgent, a problemei „în ceste operaţii au luai parte, vat rarlidul Eliberării şi tio n a l a Corceî de sud.
răşii Ion Gheorghe Maurei, Nieolae Ceauscsrn. pe soţia Sosirea în centrul oraşului partid faţă de politica sa in cheierii unei convenţii pli la cererea autorităţilor din Socialismului. Ilvo-Sang, şi-a prezentat
membru al Comitetului Exe sa. pe ceilalţi conducători dc Turnu Severin prilejuieşte o ternă şi externă, hotărîrea de vind interzicerea proiectă Ciad, în baza unui acord e
cutiv. al Prezidiului Perma , partid şi dc stat să viziteze nouă si puternică manifestare a şi mobiliza întreaga energie rii. producerii şi depozitării xistent. şi unităţi franceze. ♦ O # sîmbătă demisia, asumîn-
nent al CC al PCR., pre a prieteniei remâno-iugoslave şi pricepere pentru îndeplini de arme chimice şi bacte Autorităţile afirmă că au fosl du-si responsabilitatea mo
şedintele Consiliului de Miniş şantierul de pe malul iugo Ovaţii si urale puternice îi rea obiectivelor stabilite de riologice (biologice) şi distru scoşi din luptă 71 de adver Forţele aeriene ale guver rală pentru adoptarea nmon-
tri. Paul Nicutescu-Mizil. slav. însoţesc pe conducătorii de Congresul al X-lea a\ P C.R., gerea Ior“. sari, printre care doi condu nului federal nigerian au do (tamcnlului ta constituia
membru al Comitetului Exe La punctul de frontieră, o partid şi de stal din cele două pentru făurirea societăţii so cători ai insurgenţilor. un bori! un alt avion biafrez sud-corecană. în virtutea că
cutiv. al Prezidiului Perma romonnie militară iugoslavă ♦ări de-a lungul întrenulu» cialiste. pentru înflorirea şi mare număr s-au predat, care decolase de pe aerodro reia actualul sef aî regimu
nent. secretaral CC.nl PCR.. nrezinlâ onorul ÎMonoază traseu nareurs Se scandează prosperitatea patriei noastre Adunarea Generală a Or fiind totodată capturată o mul Uli lltiala. amenajat dc lui de la Seul. Pak Ciîan
Gheorghe Pană. membru al imnurile de slut ale Renubîi- „Ceauşescu-Tito'V — Republica Socialistă Româ ganizaţiei Naţiunilor Unite cantitate însemnată de echi biafrezi în inima junglei — Iii. îsi poate prezenta a tre
Comitetului Executiv, al Pre cîi Sosiri1 iste România si Rc- Seara lîrziu. mii de Po nia. a aprobat sîmbătă ordinea pament militar. La baza a- afirmă un comunicat ofi ia oară consecutiv candida
zidiului Permanent, secretar nublicii Socialiste Federative cnitori aî oraşului Turnu Se Reportaj realizat de : ANDREI de zi a lucrărilor actualei sa eestor incidente stă nemul cial difuzat la Lagos. Toţi tura "onlru funrfîa de ore-
ol CC. n! PCR., lhe Verdrţ, Iugoslavia. Tovarăşul Nieolae verin s-au sirius în eenh »•! o- VELA, MIRCEA lONESCU. Nl- le sesiuni, a XXIV-a. şedinţe al regimului sud
membru al Comitetului E- Ceausescu. îmoreună eu tova rasului, pentru a-i saluta încă COLAF. DRAGOŞ, MIRCEA S. ţumirea unor triburi faţă dc membrii echipajului avionu coreean.
xeculiv. al Prezidiului Per răşul Tosip Broz Tito. trece o dată ne conducătorii celor IONcSCU
manent al CC. al PC R ., în revistă garda de onoare două ţări Tovarăşul Tosip
TIPARUL: Întreprinderea po ligrafică Deva 44 n<>5>