Page 73 - Drumul_socialismului_1969_09

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! Redacţia
Anul XXI
şi administraţia
Nr. 4579

ziarului

Mar{l DEVA, slr, Dr. Petru Groza, nr, 35.

telefoane : redactor şei - 1588 ; re­
23 septembrie dactor şef adjunct, secretar de redac­
ţie şi secţia viaţa de partid - 2138 ;
secţiile cultură-sport şi probleme cetă­
1969 ţeneşti - 8317 ; secţia scrisori, docu­
mentare şi externe - 2317 ; secţia in­
dustrie şi administraţia - 1275 ; tele­
fon de serviciu intre orele 16-24 -
4 PAGINI, 30 BANI
1585.

*69 — REALIZĂRI EXEMPLARE

70 — PREGĂTIRI TEMEINICE V iz ita p r e ş e d in te lu i R e p u b lic ii

Deficitul de compe­ F in la n d a , U rh o K e k k o n e n ,

tenţă şi răspundere

fr în e a z ă redresarea î n t a r a n o a s t r ă

Este îmbucurător faptul că volumul suplimentar de pro­ La invitaţia preşedintelui Stat, Nicolae Ceauşescu, şi trec apoi în revistă garda de dreaptă spre reşedinţa rezer­
ducţie înregistrat de mojoritoteo întreprinderilor din ju­ Consiliului de Stat ol Repu­ preşedintelui Urho Kekkonen, onoare. După ce salută drape­ vată oaspeţilor.
deţul nostru s-o obţinut pe seama creşterii productivităţii blicii Socialiste România, precum şi urările : „Bun ve­ lul gărzii. Preşedintele Urho De-a lungul întregului tra­
muncii, lucru ce confirmă că organizaţiile de partid, corni Nicoloe Ceauşescu, luni U a- nit preşedintelui Republicii Kekkonen se opreşte în faţa seu. împodobit cu drapelele
tetele de direcţie din aceste unităţi, acţionează în spiritul miazâ a sosit în Capitală, Finlanda. domnul Urho militarilor rostind în limba celor două ţâri. un niare nu­
indicaţiilor trasate de partid. Cu totul oltlel se petrec lu­ preşedintele Republicii Fin­ Kekkonen", ,.Trăiască priete­ română „Bună ziua oslaşi". măr dc locuitori ai Bucureş-
crurile insă Io întreprinderea „Marmura" Simeno, care şi-a ll landa, Urho Kekkonen, care nia dintre popoarele romăn şi Oaspetelui îi sînt prezentaţi ţiului şi-au manifestat bucu­
realizat productivitatea muncii în primele 8 luni ale anu­ va iiace o vizită oficială in finlandez". apoi şefii misiunilor diploma­ ria de a fi gazde ale distinsu­
La ora 13, avionul oficial,
lui numai în proporţie de 97,9 la sută, din care in luna au­ tara (noastră. escortat de 1a intrarea In spa­ tice. membrii ambasadei Fin­ lui sol al Fi-nlandei.
Preşedinţii celor două sta­
In întîmpinarea preşedinte­
gust, doar 63.1 Io sută. lui Finlandei, pe aeroportul ţiul aerian al ţârii noastre de landei la Bucureşti, precum şi te au răspuns cu cordialitate
Faptul că ..Mormura" Simerio nu-şî reolizeoză planul Bâneasa se aflau preşedintele avioane cu reacţie ale forţe­ celelalte persoane oficiale ro­ manifestărilor de prietenie,
sortimental de producţie, obligoţiile controctuole faţă de Consiliului de Stat, Nicolae lor armate române, aterizează mâne venite în întînipinare. care îi însoţesc pînâ la reşe­
portenerii interni şi externi, că randamentul pe solariot este Ceauşescu, preşedintele Consi­ pe aeroportul Bâneasa. Cei doi şefi de state iau loc dinţa oficială
mult inferior celui scontat, nu pune intr-o lumină prea ro­ liului de Miniştri, Ion Gheor- La coborirea din avion, pre­ pe podiumul amenajat pe pis­ Vizita preşedintelui Urho
ză activitatea desfăşurată de comitetul de direcţie, ol că­ ghe Maurei, Manea Mănescu şedintele Urho Kekkonen este ta aeroportului Kekkonen tn România se în­
rui preşedinte este tovorăşul Nicoloe Ciubolea. şi Ştefan Peterfi, vicepre­ salutat cordial de preşedinte­ Adresîndu-se preşedintelui scrie în dialogul fructuos pur­
De multă vreme, în octivitoteo întreprinderii şî-au făcut Fabrica „Vidra" din Orâşfie. Controlorul tehnic de calitate şedinţi ai Consiliului de Stat, le Consiliului de Stat, Nicolae Urho Kekkonen. preşedintele tat de cele două ţâri. concre­
loc şi se perpetuează o serie de neojunsuri care, cu toate Romulus Lădar discută cu un grup de muncitoare din secţia Mihai Marinescu şi Ion Pâ Ceauşescu. Consiliului de Stat. Nicolae tizat în contacte între factorii
măsurile preconizate de factorii răspunzători, işi mai pro­ confecţii din blană despre importanţa fazei de finisare pen­ Ul ii. vicepreşedinţi ai Consi­ Înaltul oaspete este însoţit Ceauşescu rosteşte o cuvinta- de răspundere ai României şi
duc efectul şi la ora actuală. Secţia de dale mozoicote, a tru un nou lot de haine din blană. liului de Miniştri, Gecuge Ma- de : Ahti Karjalainen. minis­ re de bun venit Răspunde Finlandei, în convorbiri ofi­
corei restanţă faţă de pion înregistreoză 47 172 mp, pe Foto : V. ONOIU covescu, prim-adjunct al mi­ trul afacerilor externe, Heikki preşedintele Republicii Fin­ ciale şi schimburi de vizite la
lingă faptul că o introt în funcţiune cu întirzîere. nu s-o nistrului 'afacerilor externe, Hannikainen, ministru, şeful landa, Urho Kekkonen Cu- diferite niveluri, acţiuni ce
înscris cu întreaga copocitole in circuitul productiv. Din membri ai Consiliului de Stat Protocolului, Jaakko Lehmus. vîntârile celor doi conducători şi-au adus contribuţia, îndeo­
relatările tovarăşului Ciuboteo. om reţinut că utilajele in­ şi ai guvernului, conducători directorul fabricii ..TyppiOy". de state au fost subliniate de sebi în ultimii ani, la dezvol­
stalate au avut staţionări foorte dese din lipsă de forţă de Cu planul pe Produse de instituţii centrale, oameni baron Benzt Rehbinder direc­ cei prezenţi cu vii şi înde­ tarea relaţiilor bilaterale. Ea
muncă calificată, o pieselor de schimb corespunzătoare şi de ştiinţă şi cultură, generali torul fabricii „A. Ahlstrom lungi aplauze. prilejuieşte o reafirmare a do­
a debitului de apă necesară consumului efectiv impus de 9 luni îndeplinit noi realizate şi ofiţeri superiori, precum şi Oy“. prof liniari Hustich. Preşedintele Republicii Fin rinţei celor două ţâri şi po­
slodiul actuol de dezvoltare o întreprinderii. numeroşi ziarişti romăni şi rectorul Academiei Comercia­ landa şi preşedintele Consiliu­ poare de niai bună cunoaşte­
Nu poate fi negată valabilitatea ocestor afirmaţii. însă se Preocuparea permanentă a de meşteşugari finlandezi. corespondenţi ai le, Paivio Hetemaki, preşedin­ lui de Stat al României, pri­ re. de înţelegere reciprocă.
cuvine o sublinia cîteva probleme legate de aceste as­ colectivului Fabricii de con­ piesei străine. tele Uniunii Centrale a Pa­ mesc apoi defilarea gărzii de Vizita se înscrie, totodată, ca
pecte şi onume : Orice obiectiv nou pus in funcţiune nu serve iraţerr pentru aprovi­ Erau prezenţi Kaarlo Veik- tronilor. Veiklco Ahtola, pre­ onoare. o acţiune concreţii menită să
poote da rezultatele preconizate otita timp cît nu i sini zionarea ritmică Cu materii Preocuparea continuă pen- i ko Makela, ambasadorul Fin­ şedintele Sindicalului munci Miile de cetăţeni ai Capita­ contribuie la lărgirea clima­
asigurate condiţiile optime de exploatare. Conducerea în­ prime şi materiale, desfăşu­ tru diversificarea producţiei ) landei la Bucureşti, membri torilor dîn industria hîrtiei, şi lei veniţi pe aeroport aplau­ tului de destindere pe conti­
treprinderii nu a luat măsurile necesore din timp pentru rarea normală a proceselor şi-a găsit la cooperativele j ai ambasadei finlandeze, şefi de alte persoane oficiale dă cu căldură, flutură stegule- nentul european, să influenţe­
o organiza cursuri de calificare, ci de obia după intrarea tehnologice şi utilizarea cu „Drum nou" din Hunedoara, ■ ai misiunilor diplomatice, a­ P r e ş e d i n t e l e Nicolae ţe româneşti şi finlandeze Un ze în niod pozitiv cooperarea
în funcţiune, 40 de muncitor» ou urmat un curs de califi­ randament sporit a potenţia­ „.Moţul" Brad şi „Retezatul" \ taşaţi militari şi alţi membri Ceauşescu prezintă înaltele o­ grup de tinere. în costume internaţională, pacea şi secu­
care la locul de muncă ?! Faptul că la ora octuolă. în lului tehnic şi uman, se con­ din Haţeg concretizarea în ; ai corpului diplomatic. ficialităţi române venite in naţionale, oferă flori Este o ritatea în întreaga lume
condiţii normale de explootare, se pol atir.go poromelrii cretizează în îndeplinirea cu noi produse realizate la un j ; Pavilioanele aeroportului întimpinare caldă manifestare de simpa­ O
nivel calitativ superior.
cantitativi proiectaţi, vine să contrazică unele păreri din co 10 zile înainte de termen a Băneasa erau pavoazate cu Comandantul gărzii de o­ tie. o vie expresie a sentimen­ Festivitatea sosirii la Bucu­
miletul de direcţie după care maşinile or fi de vină. Noul planului de producţie pe pri­ La Hunedoara se excculă i drapelele de stat ale Repu­ noare. aliniată pe aeroport, telor de prietenie şi stiniă ale reşti a preşedintelui Republi­
şef al secţiei de dote, Pavei Ciobo, ne relata : „Oficii or mele trei trimestre ale anu­ în prezent covoare înnodate I blicii Socialiste Roniănia şi prezintă raportul. Fanfara in­ poporului nostru faţă de po­ cii Finlanda. Urho Kekkonen,
la 110 000 noduri, la Brad o- ;
fi un utilaj de automatizat, fără forţă de muncă competen­ lui thectcle de ceramică au primit i Republicii Finlanda Pe fron­ tonează imnurile de stat ale porul finlandez a fost transmisă în direct de
tispiciul clădirii centrale a ae
tă nu merge Nu moşinile sint de vină. ci oamenii care nu In această perioadă, fabri­ forme şi motive decorative roportului se aflau portretele celor două ţâri In senin de Cei doi preşedinţi iau loc posturile noastre de radio şi
ştiu să lucreze cu ele". ca a realizat şi livrat supli­ noi în miinilc meşteşugari­ preşedintelui Consiliului de salut sint trase 21 salve de într-o maşină deschisă, escor­ televiziune. (Agerpres)
A. MOLDOVAN mentar 240 tone de conserve artilerie. Cei doi preşedinţi tată de motociclişli, şi se în­
de legume şi fructe, din CHre lor din Brad, iar In Haţeg
94 tone la export, fapt ce a s-au introdus în lucru, con­
i ■ « . « v t permis depăşirea pianului la form unei noi tehnologii dc
fier-forjat, felinare, oglinz.i şi
producţia marfă vîndută şi Cuvîntarea Cuvînfarea
încasată cu 6,8 la sută. sfeşnice.
preşedintelui preşedintelui
D e z b a t e r e a c i f r e l o r d e p l a n p e 1 9 7 0 o combină pentru înaintări
şi o maşină de încărcat. Nu
e insă suficient ! Concret, ne
referim la faptul că activi­ Nicolae Ceauşescu Urho Kekkonen
e . m . p a r o ş e n i Ascensiune serios tulburată de deficien­
tatea de producţie este încă
ţe organizatorice care aduc
prejudicii tehnico-economi- Stimate domnule preşedinte, României de azi, hotărîrea sa Domnule preşedinte, nale. Sper că vizita care înce­
ce Spre exemplificare, re­ Este o mare plăcere pentru de a conlucra şi trăi în pace, Dragi prieteni români, pe acum şi convorbirile cu
ţinem cuvintele unor vorbi­ mine ca, întîmpinîndu-vâ pe cooperare şi bună înţelegere Am primit cu plăcere ama­ dumneavoastră, domnule pre­
cu toate ţările lumii, indife­
şedinte, vor promova în con­
tori :
Sandru,
Alexandru
spre maxima capacitate şef de brigadă la sectorul păminfot ţării noastre. în ca­ rent de orînduirea lor socială. bila dumneavoastră invitaţie tinuare contacteLe între ţările
pitala României socialiste, sâ
de a vizita România. Ani ast­
noastre. In zilele noastre con­
Sîntem încredinţaţi, domnu­
II : „Ar trebui să se schim­
be chiblele la suitorul unde vă adresez un călduros salul le preşedinte, că vizita dum­ fel prilejul de a cunoaşte po­ tactele cunosc o puternică
din partea Consiliului de Stat,
lucrez, căci au o capacitate a guvernului şi a întregului neavoastră în România — ca porul şi statul care promovea­ dezvoltare. Mii de concetă­
ză principiile
relaţiilor de
ţeni de ai niei întreprind a­
La cea mai tînârâ exploa­ catorilor planificaţi în 1970 tonă — nu înseamnă prea mică faţă de puterea popor român. In persoana re este prima vizită a unui prietenie între toate naţiuni­ nual călătorii de vară pe li­
tare minieră din Valea Jiu­ constă in mobilizarea activă că n-ar avea şi defi­ motorului de acţionare". dumneavoastră şi a distinşilor şef de slat al Finlandei în le. Aceasta este prima condi­ toralul Mării Negre al Româ­
lui — Paroşeni — producţia şi eficientă încă de acum, a cienţe în activitatea sa ! Dan Grigorescu. şef de bri­ dumneavoastră colaboratori, patria noastră — va reprezen­ ţie pentru politica de pace şi niei şi chiar în timp de iar­
ta un moment important în e­
de cărbune din 1970 va înre­ tuturor factorilor ce concură Deficienţe există, şi ele au gadă la sectorul II arăta că cetăţenii patriei noastre în- de securitate pe care şi gu­ nă finlandezii vin din ţara
gistra cea mai însemnată la buna funcţionare a an­ fost arătate deschis şi amă­ ..Deoarece maistrul nu se o- tîmpină pe reprezentanţii u­ voluţia relaţiilor româno-fin- vernul finlandez o consideră lor înzăpezită pentru a admi­
creştere din întreg bazinul grenajului de producţie, ast­ nunţit în adunare tocmai cupâ suficient de aprovizio­ nui popor care se bucură de landeze, că ea va răspunde ca steaua călăuzitoare a poli ra munţii Carpnli. Bogata ar­
carbonifer — un plus de fel Incit pînă la finele anu­ pentru a fi înlăturate defini­ narea corespunzătoare cu multă stimă şi preţuire în dorinţei ţărilor şi popoarelor licii sale externe. tă populară românească a că­
220 000 tone de cărbune brut. lui curent, deficienţele sem­ tiv. materiale necesare la front România pentru priceperea şi noastre de a dezvolta conti­ Intre Finlanda şi România pătat noi prieteni. Relaţiile e-
Complexul de sarcini care nalate în muncă să fie înlă­ Referitor la lucrările de sînt nevoit sâ-nii las briga­ hărnicia lui, pentru idealurile nuu legăturile reciproce de nu suit probleme politice sau conomiee sînt caracterizate de
se desprinde din această ver­ turate, iar planul pe 1969 să pregătire, trebuie arătat că, da fără supraveghere şi să şi aspiraţiile sale spre pace şi colaborare pe toate planurile, economice greu de rezolvat. un interes reciproc în a di­
în interesul lor, al păcii şi
tiginoasă ascensiune pe tra­ fie integral realizat. ţinind seama de specificul mă ocup eu de aceste pro­ progres. securităţii internaţionale. Vizita <1e anul trecut în Fin­ versifica schimburile comer­
iectoria producţiei de cărbu­ Dacă mina Paroşeni se straturilor subţiri de cărbu­ bleme". In timpul scurtei dumnea- landa a primului ministru, ciale
ne. a constituit punctul de află acum in rindul e­ ne existente la Paroşeni, Iar Constantin Peloiu, voastre vizite, veţi avea oca­ Avem totodată convingerea domnul Maurer, şi a minis­ Vă mulţumesc domnule
convergenţă al dezbaterilor videnţiaţilor Văii Jiului ca sînt necesare a fi aplicate şef de brigadă la sectorul zia sâ cunoaşteţi nemijlocit că în cadrul convorbirilor ce trului de externe Mănescu a preşedinte pentru că aţi dorit
din recenta adunare a sala­ urmare a rezultatelor me­ măsuri menite să asigure ri conchidea : „Pentru a a­ o parte din rezultatele stră­ le voni avea vom putea face un oferit un prilej de a discula să primiţi în vizită pe şeful
riaţilor exploatării Atît din ritorii pe care le-a ob­ sporirea volumului acestora. vea posibilitatea sâ reducem daniilor pe care poporul ro rodnic şi util schimb de pă­ atît despre relaţiile bilatera­ Republicii Finlandeze in acest
conţinutul dării de seamă a ţinut colectivul ei — pe Astfel, în scurtă vreme, gra­ numărul posturilor de regie niân le-a depus. în ultimul reri asupra problemelor de le dintre ţările noastre, cît şi an festiv al României socia­
comitetului de direcţie, pre­ primele 8 luni ale acestui dul de acoperire cu rezerve la locul unde lucrez, consi- sfert de veac, pentru moder interes bilateral şi asupra u­ despic problemele internaţio­ liste (Aplauze).
zentată de ing. Dan Suru- an, la producţie un plus de de cărbune trebuie să ajun­ nizarea economică şi tehnico- nor probleme privind situaţia
lescu. directorul exploatării peste 6 900 tone de cărbune gă In un coeficient de 1,4 PAUL MARGINEANU ştiinţifică a ţării, pentru dez­ internaţională actuală
cît şi din cuvîntul partici­ b r u t; un randament supe­ ani. E foarte utilă şi bine­ Cu dorinţa de a vă simţi
panţilor la discuţii, a reieşit rior celui planificat cu înn venită in acest sens măsura voltarea culturală şi socială, cît mai bine în ţara noastră,
că premisa pentru îndeplini­ kg pe post ; o economie la preconizată ca la începutul pentru continua sa propăşire IN PAGINA A IV-A :
rea cu succes a tuturor indi­ preţul de cost de 8,33 lei pe anului 1970 să se introducă f iT M im a B i materială şi spirituală ; veţi care vă primeşte cu priete­
putea cunoaşte mai îndea­ nie şi ospitalitate, permite- Alte relatări privind vizita in ţara noastră a preşedintelui
v proape viaţa şi preocupările ţi-mi, domnule preşedinte, sâ Republicii Finlanda, Urho Kekkonen.
vă adresez un călduros ,,Bun
venit" în România (Aplauze).
Zilele trecute om plecat pe o dacă cineva de la consiliul - De la domn' Petrescu, şeful Totul o fost in zadar. Cînd ne-o nu se poate mai plastic păre­
rută arhicunoscută : Deva - O- popular municipal s ar supăra. pieţei. Furioşi, plecăm moi de- mai spus că el cunooşte legea rea despre tot ce o văzut.
răştie - Geoagiu-Băi şi retur. (Şi nu or fi rău să se Supere porte. Io altă masă. Acolo, ace­ valorii, ne om „lămurit". Dor să - Cartierul Gojdu face porte
Tot timpul am fost însoţit de ci­ aşa încit să evite în viitor... su­ eaşi situaţie. Şi peste tot oceeoşi. vezi ciudăţenie ! (sou moi bine din Deva ? - ne-a întrebat el. La C. A. P. Deva
neva. părarea). Nimeni nu vindea mai puţin de zis consecinţe !). Ca să scope - Da ! E un cortier nou, con­
La Devo, înainte de plecare, In drum către cartierul Gojdu, o jumătote de kilogram. Domn’ de gura lui Petrescu, mai mulţi struit de numai cîţiva ani. Obser­
am avut un prim dialog, un dia­ ne-am oprit in oioţa de alimen­ Petrescu stătea la o parte şi pri­ cetăţeni părăsesc piaţa, se duc vaţi că se lucrează şi acum la
log in care om abordat, destul te. Acolo om dat cu ochii de vea. Cum prindea pe cineva pe diferite străzi sau în locuri terminarea Iul. Aportul m e c a n iz a to r ilo r la
de neorgonizat, moi multe pro­ - Dar de ce nu are străzi,
bleme. case cu numere, odresă moi pre­
- Locuitorii municipiului nos­ cisă ? Eu umblu de 4 ceasuri pe
tru se pregătesc pentru sârbâ- aici şî nu găsesc un bloc... Adi­
toorea jubileului — spun eu ce­ că blocuri văd eu multe, dor nu
lui care mă însoţea. pe cel care-l caut. Vedeţi şi lucrările agricole este minim
- Ce jubileu ? DE 0 ;i PE TRASEUL dumneovoosUă ce scrie aici.
- Deva 700. Şi ne orotă un plic, cu adre­
- Adică ? sa expeditorului, pe core se mai S tadiul total nesatlsfâcAtor a) fi recoltat, cc v -a îm piedicat to- pe m otiv cA „lucrarea — respec­
- Sărbătorim împlinirea o 700 puteou distinge door literele lnsAm iu(Arilor dc toamnA la C A P. varAşI cooperatori din Deva sA nu tiv discu ite» p e rpendicular pe a-
În ­
scosul
de ani de la atestarea docu­ A.B. De oici om desprins con Deva oglindeşte ne aju nsurile e- terminat! stringerea sfeclei, sA sau i'AturA — iui c rentabilA ? •
cartofilor
cepeţi
x ls ic n lc in organizarea m u ncii şi
De calitatea IncrArilor ce sA mai
mentară a oraşului. DEVA cluzia că e vorbo de A.B.-uri. s l a l*i>I interes din partea mocani sA efectuat! mAcar coasa trifo iu ­ vorbim ! O parte din arAfuri au
- Felicitări I Aceasta înseam­ Am şi pornit în direcţia în care zaţurilor pentru executarea lucrA- lui rlc .sAmiu(A ? t s l c nevoie sA fost refuzate la recepţie, ia r m a ş i­
VA ream intim oare ca după c u l­
lilo r agricole dc toamnA In p e ri­
nă că factorii de conducere ai bănuiam că sînt omplosote. Şi oada optimă, şi la un nivel ag ro ­ turile respective J(i Stabilit sA nile dc scm A nai nici nu au intrat
bine in lucru cA au şi inceput sâ
municipiului au preocupări ma­ credeţi că le-om nimerit ? Nu tehnic superior. InsA m lnţarca a losAm(nţa(l cereale de toamnA V aparA defecţiunile. .Mecanicul P a n -
H evenlm tnsA la
pAcatcIc m e­
jore ; se fac pregătiri... Am dat de blocuri ,,A“ simplu, m im a i :m de hectare cu serarA canizaturilor. I ii lipsa şefului sec­ fii O la rii nu m ai dc rem edierea lor
din Mii planificate, ceea Ce se poaie
nu sc ocupA. Aşa se cxplicA de
- Nici nu se poate altfel. E „A 1", „A 2", C, B. am văzut realiza in cel mult .1 z i­ ţiei Nicolae Cristea, rare co n su ­ cc in ziua de 2fl septembrie a.e,
ceva firesc. un mercurial din care nu arh în­ că nu-i respectă dispoziţia, cum mai aglomerate, întind marfa jos opoi şi AB, AB 2 , AB 12, 16 le de la h u r ii. de nelneeperca, pl ma o mare parte din tim p ul a ­ a trecut indiferent pe U n g i o se-
septembrie
data
cam p aniei cu naveta la
22
plnA
fectat
inAnAtoare care, in loc sA lu c re ­
- M-am convins şi eu... ţeles nimic. Aprovizionarea o il „ardea". Dintr-o discuţie cu şi o vind cum vor Aşo om văzul din nou „C-uri", apoi ,.B“-uri şi a.e„ a InsAminţArii « r / u liii pc OrAstie, treburile secţiei sint c o n ­ ze, stAtca dcfcciA tn elmp.
- In ce direcţie ? fost satisfăcătoare. Ne-am oprit el, am aflat că dispoziţia a fost la outogoră, staţia C.F.R. şi cor- aşa ne om încurcat in ele pînă 110 hectare şi a g riu lu i pe ZTU duse dc m ecanicul tic întreţinere. Fa(A de. pretenţiile (ju stifica te :)
- In dîrecţio preocupărilor. in faţa unei mese cu roşii şi go- dală de către comisia judeţeană tierul Gojdu. de hectare constituie expresia Panfil Olarii. Cit dc bine sini ale conducerii C .A .P . dc a efec­
cea mm grAitnnre a gravelor de­
„conduse- ne-o spun dc a k fc! şi
tua lu cră ri de calitate co re sp u n ­
Mai curios din fire. omul mi-a goşori. Am rugat vînzotoru! să ne de preţuri şi de oceeo-i „sfînto" Ei, iotă ne în Gojdu. frumosul către seară. Bătrînelul care-şi ficiente re se manlfestA tn p r i­ ieall?Arl|e de. p|nâ acum . I.a De zătoare. m ecanizatorii râm I ii In d i­
vinţa asigurA rll unei baze cit de
propus să vizităm cîtevo străzi dea (contra cost, desigur) 2 go- Numoi oşo se poote pune copoi nostru cortier. Aici, parcă nu căuto feciorul o iros o înjurătu­ cit m ulţum itoare recoltei anului va lucru l începe nu m al devreme ferenţi. ea de altfel şi conducerea
de ora 9 şl se tcrm inA „ tind vor
din municipiu — oşo ca să-mi goşarl. anomaliilor de pe piaţa neorgo- se văd semne de pregătiri pen­ ră şi o spus, părăsindu ne. pur ut ntAtor. mecanizatorii". DacA şeful secţiei I.IU.A. OrAştlc. Colrtc peste pupA-
z:l. am aflat că ieri noapte m e c a ­
Desigur cA nu se poate „pasa"
dovedească faptul că s-o con­ - Nu vînd cu bucata, numai nizolă. - . tru jubileu. Aspecte sînt multe. şi simplu ; „Apoi drogn mei. da întreaga v i n i nu m ai pe seama e „navetist" de ce nu ar fi şl m e­ nizatorii au spart şi geamul de
canizatorii care deservesc coopc
vins de ceea ce-mi spunea. Am cu kilogramul, ne-o spus omul. Am incercal noi să-i vorbim Cel moi mult reţine otenţio con co mi intilniţi copilul să-i spuneţi mecanizatorilor, tnvoclnd (pentru ratlvcle agricole din A rh ia şi P li­ la hiicAtAria C .A .P . Aşadar, „co ­
rigentele14 m ecanizatorilor la d is-
acceptat şi am văzut multe lu­ - Dor nu ne trebuie un kilo de preţuri, de faptul că omul cepţia privitoare la adresele lo­ că l-om căutat dar nu l-am go a cita oarA !) lipsa for|ei de m un neşti, rare zilnic hat d rum ul plnA ciptlnA se rAzbunA cu v lrf şi În ­
mi
conducerea
cooperativei
rft.
cruri interesante, despre unele gram... poote şi ore dreptul să cumpe catorilor. S. IONA5CU S-a în g rijit de eliberarea la timp la D eva „om nrind" tim p ul liber desat asupra m ersulu i tnsÂinln-
(zic ei !) şi consum ind carburanţi,
s-o scris la timp. nu mai ore rost - Nu v-o fi trebuind, dor eu re cît vrea, ce vreo, că sint si­ Un om mai în vîrstă, venit a luturor suprafeţelor destinate piese de schim b ele ? In ziua dc i Arilor dc toamnA. Sc pune InsA
întrebarea : plnA cînd va mat to­
să le repetăm. Cîtevo însă nu am dispoziţie. tuaţii cînd cumpăiătorul dispu­ dintr-un sot la băiatul său, ingi­ Ins Amilii Arilor de toamnA. Dar;1 1.1 septembrie, a c . tractoriştii au lera ro nd urerea r..1T.A. OrAstie ea
refuzat sA respecte dispoziţia dc
se pot trece cu vederea, chior - De la cine ? ne de mal puţini boni etc. etc. ner constructor, ne o redot cum motivat! <A pnritmhnl nu a ajuns lucru d a t l de conducerea C .A .P . mecanizatorii sA lucreze fln d şi
cum vor ?
tneA tu faza de coacere pentru a