Page 75 - Drumul_socialismului_1969_09

ft FAQ. 3
DRUMUL SOCIALISMULUI - MARJI 23 SEPTEMBRIE 1969

Deficitul de com­ (UIMAItC OIN PAO i) care s-au făcut a fost înscris
pe agenda de lucru a celor
care sînt datori s-o facă, iar
rezolvarea lor nu
trebuie
Intîrziatâ sub nici un motiv,
der că e necesară montarea pentru ca munca din abata­ In fiecare an, între 21-27 diverse mijloace de informa­ O sarcină cu deosebire ob­
petenţă şi răs­ unui funîcular. avînd în ve­ je şi din galerii să aibă toa­ septembrie se organizează re (conferinţe, convorbiri, lec­ ştească este recrutarea de do­
dere şi că distanţa de trans­
te condiţiile necesare unei
natori onorifici de sînge, ,/me-
tură etc.) sînt un sprijin pu­
sâptăimîrta Crucii roşii. Ln a-
Decît aşa cîştig... port a materialului e mare. bune desfăşurări. ceastâ sâptâmînâ, Comisia ju­ ternic în activitatea unităţi­ dkamontul viu" care nu poa­
In al doilea rind vreau să a ­
răt că tuburile de aera) nu Nu peste multă vreme, deţeană de Cruce roşie, comi­ lor sanitare, în activitatea de te fl înlocuit şi care an de an
Cetăţeanca Veronica Ma- sînt corespunzător montate, paralel cu creşterea numă­ siile d'e circumscripţii organi­ prevenire şi combatere a îm­ redă societăţii, familiei nenu­
pundere teş, din Crişcior, s-a gîndit ceea ce ne stînjeneşte în ac­ rului de muncitori, mina Pa- zează acţiuni deosebite meni­ bolnăvirilor In acest scop se sumă mari cantltăti fi* sîn-
măraţi cetăţeni. Spitalele con­
roşeni va avea cel mai ri­
s<5 nu declare toate aparatele
va avea în vedere, cu precă­
te să sublinieze eforturile şi
tivitate".
electrice pe care le foloseş­
In legătură cu activitatea
gratuit tuturor
te, crezind că aşa o să poată maiştrilor, adunarea a criti­ dicat grad de mecanizare aiportul organizaţiei de Crufce dere, informarea sanitară la ge pe care îl administrează
pacienţilor
tineret şi copii, urmărindu-se
din întreaga Vale a Jiului.
roşie la sănătatea şi întraju­
face ceva economii. Dar in torarea oamenilor. formarea de deprinderi igie­ pentru salvarea şi recupera­
loc de economii, a înregis­ Principala sarcina, propa­ nice la vîrstâ cit mai frage­ rea lor. Solidaritatea tovară­
(UBMARf DIN MO. 1) trat... pagube. La un control ganda sanitară, cave se desfă­ dă. De aceea, ponderea efor­ şilor de muncă, a personalu­
efectuat de organele l.H.E. E .M . PAROŞENI şoară permanent, îşi va lăr­ turilor se va deplasa în şcoli lui medical, a membrilor fa­
Deva a fost obligată să plă­ gi sfera în această 6ăptămină şi în alte colectivităţi de co­ miliei cu bolnavul trebuie să
Lipso pieselor de schimb este motivată pe faptul că ele tească despăgubiri şi amen­ prin intensificarea formelor şi pii. constituie un stimulent pan-
nu au putut f! asigurate din import. A fost necesară aceas­ dă in sumă de 1 769 lei. metodelor sale. Acţiuni deosebite se vor or­
tă experien(â tristă — stagnările — pentru a-l convinge pe Difuzarea largă în toate di­ ganiza la toate formaţiile rl* tru donarea voluntară şi ono­
cel în drept că piesele trebuie asigurate ? Numai aşa se Pentru edilii Ascensiune spre recţiile, pe toate căile a cu­ Cruce roşie (posturi, grupe rifică â sîngelui.
explică de ce în planul de aprovizionare pentru anul viitor noştinţelor, a culturii sanita­ sanitare) şl se vor referi la Sâptămîna Crucii rOşll con­
au putut fi cuprinse aceste piese. Dor pentru pierderile din Devei re care sint la îndemîna uni­ mobilizarea acestora pen'jru stituie pentru toţi activiştii
anul ocesto cine deschide ,,punga ?", Ar fi de dorit ca nu tăţilor de ocrotire a sănătă­ sprijinirea acţiunilor şi .pro­
stolul, ci aceia care se fac vinovaţi de asemenea negli­ Aceste rlnduri sint adre­ ţii, -a activiştilor voluntari de gramelor elaborate şi organi­ voluntari, cadrele medico-sa-
tea se străduiesc să facă maxima capacitate
jenţe. sate celor care ziua şi noap­ Cruce roşie constituie o sar­ zate de unităţile sanitare. nitare prilej de afirmare a
Şeful secţiei confirma că stognările nu se înregistrează cină esenţială In această sâp- Marile acţiuni de depistare abnegaţiei, de potenţare a tu­
numai din cauza lipsei pieselor de schimb, ci şi a debitu­ toaleta străzilor şi a tro­ t&mînă se vor desfăşura con­ a maladiilor şi combaterea turor acţiunilor întreprinse pe
lui de apă foarte scăzut. Zilnic utilaje de mare productivi­ tuarelor. Vrem să le facem cursuri „Sanitarii pricepuţi", teritoriul judeţului.
tate ,,şomează" cîte 3-4 ore pe schimb deoarece proiec­ cunoscut pe unul care la cat aspru faptul că Gheor- Aşa cum relata In adunare seri de întrebări şi răspun­ lor în masă nu pot fi duse la Se vor mobiliza toate forţe­
tul cu lucrările de aprovizionare cu apă din Mureş a fost creează „front de lucru\ ghe Ionică şi Voicu Lebădă, ing. Dumitru Popeanăş, di­ suri, conferinţe şi expuneri bun sfîrşit fără participarea
admis de către comitetul de direcţie pentru o capacitate Este posesorul autoturismu­ -Tiberiu Guia şi I.. Maxim, rector tehnic la Centrala pe teme actuale, necesare in­ şl concursul larg al populaţi­ le. toate energiile pentru rea­
de 80 mc de opă pe oră, cînd necesarul actual al produc­ lui 1—HD—1618. Dumnea­ nu se achită cu simţ de răs­ cărbunelui Petroşani, mînui- formării populaţiei, la care ei, Informată în prealabil lizarea sarcinilor majore ale
ţiei reclamă 120 mc pe oră. Pe lingă lipsa de previziune a lui arunca, foarte senin şl pundere de atribuţiile şi în­ rea. întreţinerea şi grija fa­ îşi vor >da concursul cadre despre necesitatea eforturilor Comisiei judeţene de Cruce
comitetului de direcţie, şi-o făcut loc însă şi dezinteresul. împăcat cu sine, ieri la ora datoririle ce le au. tă de utilajele din dotare se mevdlcale de prestigiu, cu roşie.
Necesarul de apă nu este acoperit de la începutul anului, ÎS,45 pe strada Gh. Bari- Preocuparea colectivului impune să se situeze la un înaltă calificare profesională. sale cît şi asupra rezultatelor Săptămîna Crucii roşii tre­
dor pentru achiziţionarea unor pompe care să mărească tiu resturi din maşină. O fi E M. Paroşeni de a lichida grad maxim de competenţă Asemenea acţiuni vor avea ce vor fi obţinute. Mobili­
debitul de opă de abia acum s-a întreprins ceva concret. confundînd strada cu co­ unele lacune apărute în ac­ şi responsabilitate. Pentru loc la toate comisiile locale zarea la acţiunile de imuni­ buie să constituie nu numai
In acest concurs de împrejurări, rezultatele nu puteou fi şul de. gunoi ? Nu ştim. Poa­ tivitatea ce o desfăşoară, că principalul factor în rea­ de Cruce roşie. zări active (vaccinări, revacci- un moment intens în activita­
altele ..Mormuro" Simerio dispune de un însemnat nu­ te află alţii. cum ar fi întărirea discipli­ lizarea sporului de producţie Civnoştintele sanitare pe ca­ nâri) contribuie La preveni­ tea curentă, ci această acti­
măr de specialişti. îngîneri, tehnicieni, maiştri, economişti. nei, permanentizarea cadre­ din anii viitori îl va consti­ re populaţia le va obţine prin rea specifică a principalelor vitate trebuie să se desfâ$oa-
După cum s-ou desfăşurat lucrurile, reiese că ei nu s-au Adio, tîrg ! lor, transportul în comun al tui folosirea cit mai raţio­ re permanent cu aceeaşi in­
angajat cu tootă dăruirea şi răspunderea pentru o rezol­ Zilele trecute, Constantin muncitorilor pînâ la mină, nală şi mai efecintă a forţei r boli transmisibile sau cu râs-
va problemele mojore ale producţiei. S-au mărginit doar Pară şi soţia sa Ioana au insuficienta dotare a atelie­ de muncă şi utilajelor din pîndire în roasă. Depistările tensitate.
Io consemnarea în hîrlii a proceselor economice, aşa cum poposit in comuna Dobra, relor exploatării, aprovizio­ dotare. active prin mlcro-radlo-foto-
şi-ou urmat cursul, fără a le influenţa mersul pe calea im­ deghizaţi in tirgoveţi. Sosiţi narea necorespunzătoare cu Atmosfera de lucru şi răs­ grafie medicală, examinări TEODOR BADAU
pusă de cerinţele octuale puse în faţa economiei nooslre. in Dobra s-au amestecat cabluri electrice şl piese de pundere, în care au decurs directorul Direcţiei
Ba chiar de multe ori nici acest lucru nu I au făcut. Este printre oameni pentru a schimb, respectarea norme­ dezbaterile din adunarea sa­ calposcopl'ce, clinice, serologi- sanitare a judeţului
vorba între altele de evidenţa rebuturilor. Tovarăşul direc­ „cumpăra" cîte ceva din bu­ lor de tehnica securităţii lariaţilor Exploatării minie­ | | g ! ce, nu vor putea fi realizate Hunedoara
tor Nicolae Ciubotea ne-o declarat că secţia de dale se în­ zunarele clienţilor. Pe cinci muncii, s-a reliefat pregnant re Paroşeni, a reliefat cu fără concursul larg al cetăţe­ preşedintele Comisiei
cadrează în norma de 10 Io sută rebuturi stabilite. Or, pe dintre cetăţeni i-au „uşurat“ în cuvintele vorbitorilor Gh. putere hotărîrea minerilor ■ M nilor. judeţene de Cruce roşie
teren s-o constatat că la această secţie nici nu se eviden­ de marfă (a se citi bani). Marchlş, Costache Zaharia, de la această tînâră exploa­
ţiază rebuturile. Ele nu cunosc limite admise şi neadmise. Cînd s<5 „cumpere" şi de la Constantin Vîlceanu, ing. tare de a-şi fructifica stră­
După aprecierile muncitorilor dîn secţie, ele depăşesc cu al 6-lea au fost prinşi de or­ Zoltan Scroban, ing. Vasile daniile în realizări situate la
mult cota de 10 la sută. De unde se informează directorul ganele de miliţie. Goanţă, Karol Domner, ing. un nivel superior indicatori­
şef Grigore Păturică.
despre situaţia rebuturilor? Probabil îi „povesteşte" cineva Conţinutul propunerilor lor planificaţi ce le revin în 17.30 Buletin de «Uri ; nul trecut ta Marlenbad
(„Republica") ; LUPENI î Via­
după proprio inspiraţie, aşa de fapt cum ne-o „povestit" Rubrică realizată de anul curent şi în cel viitor. 17,35 Lumea copiilor ; CINEMA ta ln doi („Muncitoresc") ; O­
şi dînsul nouă. N. PALTIN 17.50 Pentru pionieri şl şcolari; mul momentului („Cultural") ;
LONCA: Heldl („Minerul") ; PE-
Specialiştii de Io „Mormuro" Simerio se mărginesc la 18,15 Criterii — Gong ; DEVA : Cavalerii aerului (Ci­ TfULA : Răutăciosul adolescent
(„Muncitoresc") : VULCAN: A-
ojutorul şi indicaţiile organului tutelar fără a-şi impune cu (emisiune pentru pionieri) ; rietăţi muzicale ; 10,20 Odă lim­ 13,40 Din lumea ştiinţei ; nematograful „Patria") ; Top- legerc de asasini („Muncito­
6,25 Simfonia
primăverii de
curaj şi competenţă punctul de vedere propriu, în rezol­ R AD IO Marţian Negrea ; 0,00 Solişti $1 bii române. Situaţia gramaticii 19,10 Din clnteecle şl dansurile kapy („Arta") ; SIMBRIA : Co­ resc") ; ORAş t IE : Pe plajele
Ansamblul
medianţii — seriile I-II („Mure­
popourelor :
varea favorabilă a unor probleme de producţie. In loc să formalii de muzică populară ; ln concursurile de admitere ; slovac „Zcmplin" din Mi- şul"); HUNEDOARA: Pe teren himtl („Patria") j Prinţesa tris­
19,50 Noapte bună, copii ; 19,55
desfăşoare o amplă muncă de concepţie, oducindu-şi o PROGRAMUL I : 6,03-0,30 Mu­ 0,30 Clntece de Radu Paladi ; Compozitorii cîntâ : Edmond chalovce — Cehoslovacia ; ' propriu („Construclorul") ; Ba­ tă („Flacăra") ; GKOAGIU-
nAl: Superauiomatul; HAŢEG:
lada pentru MârSuea („Flacăra");
Film realizat cu prilejul
contribuţie substanţială la rezolvarea cu maximum de efi­ n c i si actualităţi ; 9,3u Atlas 9,45 Fragmente din opera „Ml- Deda. Ion Cristinoiu, Florin Bo- Festivalului şt Concursului Ultima tură („Sldcmrglstul") ; Apoi 6-a născut legenda („Roptt-
rcille1' de Gounod ; 10,30 Cine
gardo, Alaln
Borrlăre şl Don
cienţă a problemelor econo mice, ei se dovedesc foarte abili în cultural ; iy,0i> vahetâ(l muzica­ Ştie ctştlgâ (reluare) : 11.00 Val­ Backy; 20,20 Cronica muzicală; Internaţional de Folclor — CALAN: Nuatâ la Mallnovlca fnr") : BRAD : O chestiune de
le : 12,uo Ane şi scenă din o­
onoare („Steaua roşie-) ; GU-
FeUl-
(„11 Iunie") ; TELIUC S
a prezenta orgumente. Nerealizoreo productivităţii muncii, pera „Anna BoJcna" de Doni- suri vieneze ; 11,25 Saeculum ; 20,35 Prezent şl viitor ln ştiin­ România '69 ; marcşala („Minerul") ; GHE* RABARZA: Dragoste la Las
n,50 Ani din operele interpre­
zetti ; 12.25 Moment ştiinţific ;
directorul Nicoloe Ciubotea şi Octavian Moconu, şeful 12.30 Intilnire cu melodia popu­ tate de Valeria Rfidulescu; 12,03 ţa agricolă. Centrul de greutate 19.30 Telejurnalul de scară. LAn: Planeta maimuţelor („Mi­ Vegas („Minerul*) ; ILIA : A­
al cercetări! zootehnice in fer­
serviciului plan, nu or trebui să o „impute" sarcinilor de lara şi interpretul preferat ; Avanpremieră cotidiană ; 12,15 mele dc producţie ; 21,20 Muzi­ Buletin meteorologic j nerul") ; PETROŞANI : Cre­ cest pdinlnt c al meu („Lumi­
ola,
ard
ca
publicul.
ca
Interpreţii
creştere date de organul tutelar, chipurile, peste posibili­ 13.00 Radiojurnal ; 13,10 Mic Piese Instrumentale ; 12,30 Emi­ noştri şi despre creaţia muzi­ 20.00 Scară dc leairu : „Mada- | căra ochll-ţl Noiembrie") ; fla­ na'*).
siune muzicală de Ia Moscova ;
A-
me S.ins-Gcne" de Victo- 1
(„7
tăţi, ci dimpotrivă, să-i coute rădăcinile in deficienţele se­ magazin muzical ; H,iu Tot Îna­ 13,00 Concert de prinz ; 13,30 cală românească ; 21,35 Re­ ricn Sardou şl E. Mareau.
inte (eilUle pentru pionierii din
rioase care se manifestă în cadrul întreprinderii. clasele a lli-a şi a IV-a) ; 14.30 Radiomagazinul femeilor ; i4,03 cital Dorina Drăghici ; 21,45 Interpretează colectivul !
teatrului
Portrete muzicale ; 14,30 Cvar­
din !
dramatic
Dotarea întreprinderii cu 12 maşini de mare productivi­ Selecliunl clin operete ; 14,55 tetul nr. 1 op. 21 In Sol major Din Înregistrările unei ti­ Braşov ; |
nere formaţii româneşti. Forma­
Piese pentru fanfară de Gheorghe
tate presupune în mod firesc şi o creştere corespunzătoa­ Slrghte; 15,20 Radio publicitate ; de Constantin Dlmitrescu ; 15.00 ţia „Concertino" ; 22,20 Cadran; 21.50 Film documentar flnlan- j
re a productivităţii muncii. Dar în situaţia în core în medie 15.30 Compozitorul sâptâminli. Moment ştiinţific ; 15,05 Sulta 22,40 Romanţe de Ionel Ferme ; <lez „Oamenii gheţurilor"; i
„Păsările" de Ottorlno Rcspighi;
pentru violoncel
23,05 Sonata
trei din aceste maşini nu ou produs nimic în anul acesta, Johann Sebasttan fiach ; 16,00 15.30 Muzică uşoară de Vaslle V. şl pian de Tudor Ciortea, lie­ 22.00 rrlm plan. j
meteo-ru-
Radiojurnal. Buletin
Acad. AI. Rosettl ;
şi în cazul în care se angajează muncitori auxiliari fără a tier ; 16,20 Melodii de Constan­ Vasilache, Andrei Proşteanu şi duri dc Pascal Bentolu, Sulta 22,20 Telejurnalul de noapte şl j
Robert Flavjan ; 16,00 Radiojur­
pentru cor de copil, suflători
se ţine cont de nevoile reale, este cert că productivitotea tin Alexandru ; 16,30 Ce e nou nal. Buletin meteo-rutter ; 16,20 şi percuţie de LIviu Glodeanu; buletinul meteorologic ; j întreprinderea minieră Barza
In Judeţul nostru. Salu Mare —
muncii nu poate cunoaşte alte valori. septembrie 1963 ; 16.S0 Clntece Pagini din opera „Năpasta" de 24,00—1,00 Concertul nr. 1 tn re 22,45 Sclecţunl din Feallvalul de J
Pentru o se recupera o porte dm restonţele pionului patriotice ; 17,05 Antena tinere­ Sabin Drăgol ; 16.55 Sfatul me­ minor op. 15 pentru plan şl or­ muzică uşoară dc la Spllt I
dicului ; 17,00 Piese vocale
şl
de producţie, s-au angajat 150 de muncitori peste numărul tului. Radio-cnciclopedie ; 17.30 orchestrale de estradă ; 17,35 chestră de Johannes Brahm9. (Iugoslavia). din oraşul Brad
(Van Cllbttrn şl Orchestra sim­
Muzică populară interpretată de
mediu admis, lucrîndu-se în trei schimburi. Ce folos insă Valeria Colojoară, Mflna Hai­ Miine. in emisiunile muzicale ; fonică din Boston, dirijor Erlch
că oceostă forţa de muncă nu este folosită lo adevărotele duc. Grigore Prican Şi Ion Li­ 17,40 Radio publicitate; 18,00 Va­ Leinsdorf).
ei potente. Dacă s-ar realiza productivitotea muncii plani­ pan ; 16,30 O melodie pe adresa
Gazeta
dumneavoastră ; 19,00
ficate lo un asemenea efectiv, restonţele s-or recupero. In radio ; 19.20 La ordinea zilet In
condiţiile în core se lucrează la ora actuală, directorul mo- agricultură ; 10.30 Sâptămîna
Tableta
unui meloman : 20,OS
nifesto rezerve în privinţa realizării planului la dale mo- de seară de Nlcolac Ncstorcs- Angajează
zoicDtg'/imblicit a exportului. De ce oceste lomentări anti­ cu ; 20,10 Interpreţi vestiti de
ci SHfu epuizat oare toate posibilităţile de a ieşi din muzici populară : toniia Bădi­
ţă din Gâvana — Argeş ; 20.25
acest impas ? Evident că nu. Pentru aceasta este necesară Eminesciana. „Noi amîndo! a­
Insă mai multă preocupare, mai multă răspundere pentru vem acelaşi dascăl1' ; 20.30 Ze­
ce melodii preferate : 21.00 Lu­
sarcinile încredinţate. Printr-o mobilizare totală o întregului mea de or.t. ion Biberi In dia­
potenţial material şl uman la odevăratele lui valenţe, pio­ log cu regizorul Llvlu Ciulei ;
21.30
21.20 Revista şlagărelor ;
nul Io dale poate şi trebuie îndeplinit. Deficientele mani­ Sport ; 21.40 Revista şlagărelor;
festate in octivitoteo întreprinderii nu sini de nelichidat. 22.00 Radiojurnal. Buletin me­
Acţiunile de redresare începute cu timiditate în primăvară teorologic; 22.20 Concert de sea­
ră ; 22,55 Moment poetic : 23.no
trebuie finalizate şi completate cu noi măsuri, ce se im­ Concert de seară ; 0.03—5,00 Es­
* pun pe parcurs. Realizareo prevederilor de plan la toţi in­ trada nocturnă.
PROGRAMUL I! ; G.10 Varie­
dicatorii este o sarcina încredinţată de partid. De la aces­ tăţi matinale : 7 00 Radiojurnal,
te sarcini şi cerinţe nu se poote abote nici un colectiv de sumarul presei Buletin meteo- urgentă
muncă, nici un saloriat şi cu atît mai mult organul do rutier ; 7.in Varietăţi matinale
conducere al întreprinderii, (continuare) ; 6,10 Tot înainte
MUNCITORI
Jurnal de © zi pe traseu
pentru subteran
D eva-O râstie-G eo aq fc Se asigură salarizarea din reţeaua
core numele familiei Jeleo pre­ Pentru ducerea lo îndeplinire minieră, cazare în blocuri pentru
domina, se ouzea Io fiecare pos. a celor sesizate, se însărcinează
Reolîtateo este că nu om intîlnit tov. Boleta loon şi Morcu loan. KviVxXiii nefamilişti, locuinţe pentru familişti
siţ. Dacă vreo să mă vodă, să nici pe responsabil, nici pe res­ Asto-i totul şi... cu asta om
vină acasă, in sol la noi, pe ponsabilă. Nu-i cunoaştem nici plecot şi noi. la Devo, unde am La căminul cultural din Boz, comuna Brânişca, sătenii desluşesc din tainele ştiinţei, artei şi masa la cantină contra cost.
strodo Burgăului nr. 13. De alt­ ocum. Ni-i imoginăm însă co ajuns în jurul orei 21,00, In cen­ şi culturii. Foto : I. DUBEŞTEANU
fel ştie el unde s-o născut. Sou pe doi administratori oi unei trul municipiului, om întîlmt un
dacă dumneovoostră puteţi, fa­ moşii ce nu le aparţine, dor pe grup de pletoşi gălăgioşi, care-şi
ceţi ordine în ocest cartier, core, core se văd stăpîni, nederan­ închipuiau (după părerea
după cum spuneţi, face porte jaţi de nimeni. De ce această noostră) că totul e ol lor. „Cin-
din Devo. Rămineţi cu bine". situaţie ? Sau se intenţionează tou", ţipau, rideau fără rost, o­ vr em ea !
o profilare pe meserii şi fami­ braznic, fără co cineva să-i
Nu om dat bătrînuluî nicî o a­
sigurare Ne-om gîndit doar să lii ? Cine ştie. să spună. deranjeze. Dc fapt nu e cevo PENTRU 24 ORE
aducem cele întîmplote lo cu­ Ei, dor cu Oroştia nu om ter­ nou. Deseori, pe anumite străzi, Vremea ae încălzeşte uşor. ce-i
noştinţa consiliului populor mu­ minat. La întoarcere, pentru co asemenea ,,rarităţi" pot fi văzu­ rul va fl temporar noros. vin-i întreprinderea prefabricate
totuşi să nu rămînem nemîncoţi,
nicipal. Poate... te. tul va sufla potrivit din nord-i
Dm Deva om plecat lo Orăş- am intrat la cabana „Poieniţa", loto cîteva aspecte culese vest Temperatura va fl cuprin-i
să ziua Intre 10 şl 21 grade, lor j
tie. Aici. în centrul oraşului, un unde, cîndvo, se maî găsea cile într-o zi. Am văzut şi lucruri fru­ noaptea Intre 6 şl 10 grade.
more şantier. Se sapa şanţuri, cevo. Noi insă om plecot omăgiţî moase, Interesante, plăcute, PENTRU URMĂTOARELE j Vind Moskvici 407 alb. j
se montează conducte, se nive­ şi de aici, deşi tovorăşul Morcu, demne de toată loudo. Alături 2 ZILE stare excepţională. Deva, j din beton Deva-Cristur
lează... Se lucrează Intens, Insă gestionarul localului, ne-o Intim* Vreme schimbătoare, cu cerul: sir. Eminescu 34 — telefon 1
corn de mult. Cit despre circula­ pinot cu zîmbelul şi asigurările de ele am pune şi pe cele inse­ temporar ooros. Temperatura Ini 2086. !
creştere uşoara.
ce*l corocterizeoză.
ţie, să nu moi vorbim. — Dorim un cotlet la grătar. rate aici.
Fără să observăm ceosul se - Să vedeţi, chior azi l-am STRADA SINTUHALM NR. I TELEFON 3128
făcuse 17,30. terminat... Ce ghinion.,.
Intrăm în localul de alimen­ — Un muşchi de vită, tot lo
taţie publică „Dacia" Un ospă­ grătar. ANGAJEAZA
tar, într-o ţinută reprobabilă, ne - Altceva, dacă doriţi. Am ter­
înlîmpino cu cunoscuto întreba­ minat şi muşchiul Avem insă
re : „Ce doriţi ?", măsline, brînzâ topită, solam şi — §ef birou contabilitate (1 post) — salariu 2 300—2 950 lei. Condiţii angajare;
- O listă de bucale. alte preporote (?!). studii superioare — 8 ani vechime funcţii economice.
- Nu avem, e oro 5.30, m-n- - Mititei lo grătar ? — Contabili principali (4 posturi) salariu 1 480—2 000 lei. Condiţii : studii me­
carea coldă se serveşte pino la — Nu ! Mă refeream la pre­ Iureşul spre adîncuri nului Pacific şl core ar putea ocoperl secole dii — 5 ani vechime ln funcţii economice
era 5. De băut, dacă vreţi, vă parate reci... de-o rîndul nevoile omenirii, 99 la sută din
servesc. Avem bere, vin, rom.,, - Mulţumim. O cofea ? Argironetu! care urmează să fie reali- bromul consumat în lume, alimentele care se — Calculatori salarii (L post) salariu — 1 050—1 280 lei. Condiţii: şcoala medie.
Lo o masă. de-alături, un ce­ — Cu plăcere, dar n-ovem bu­ iot în 1971, odică cu mai puţin de zece pot extrage din peştele pescuit şi crescut în — §ef serviciu aprovizionare — salariu 2 550—3 250 Iei. Condiţii : studii superi­
tăţean servea ciorbă Aştepta şi fe­ telie. Chior 4 mod ştiinţific, precum şi din alge şi planc­ oare — 8 ani vechime funcţii economice.
ani după „Dîogene", prima casă sub
ton, cele 60 milioane tone de fosfaţi de pe
lul doi. Pe mosă om observat - Pregătiţi-o pe grătar... apă a „Ptecontlnent !", este un vehicul-cosă coastele Californiei, cromul, magneziu! (1 200 — Şef birou serviciu desfacere — salariu 2 300—2 950 lei. Condiţii: studii
şi o listă, l-am cerut-o şi om pri­ - Nu avem cărbuni. submarin, conceput special pentru această g/lono de apă distilată), sodiul (10 kg/tona superioare.
mit-o. Am constatat însă că, în azi... nouă foză o unei cuceriri pe core nu o fa­ — Merceolog principal — salariu 1 480—2 000 lei. Studii medii $i 5 ani vechime
ziua aceea, in local se găseau - S au terminot ? cem singuri. Toate marile puteri, şi în special de opă), clorul (19 kg/tona de opă) etc. funcţii economice.
doar două sorturi de preparate - Da S.U.A. şî U R.S.S., lucrează la ea. In 20 sou 30 de om, cînd vom ajunge Io — Şef serviciu C.T.C. — Condiţii: inginer constructor — 8 ani vechime funcţii
proprii, nici un soi de vin Io bu­ — Doţi-ne o butelie de vin. Dar pentru aceasta sînt necesare cheltuieli „Precontinent 23 sau 24", oamenii vor pleca tehnice.
telie. Era doar o bere caldă, — Avem numai vinul cosei, la foorte mari. Numai industria hidrocarburilor la lucru cu autobuzul submarin. Puţul de — Şef serviciu tehnic — inginer constructor cu 8 ani vechime în funcţii tehnice.
servită de acel ospătar, cu ochii sticlă de un litru. cheltuieşte peste 10 miliarde franci anual pen­ petrol, mina de materiale rare, cîmpurile a ­
cir piti, ieşiţi din orbită ca după — Singurul soi de vin ? tru locolizareo şi exploatarea petrolului sou gricole uriaşe în core se vor reproduce peştii,
3 zile de nesomn. - Do ! Moi avem palincă, ra­ zăcămintelor de gaze „ofl-shore’v (dispre tot otit de intensiv ca şl „puii pe bazo hor­ — MUNCITORI CALIFICAŢI ;
monilor", toate acestea vor foce parte din
L-am rugat să ne facă cunoş­ chiu şi alte băuturi spirtoose. ţărm). Lo rîndul său, statul american acordă noile servicii. — LĂCĂTUŞI ;
tinţă cu gestionarul localului. — Bine, un vin la gheaţă. cercetărilor oceanografice credite atingînd 2 După muncă, fiecare se va întoarce lo „o­
Cu un „nu-i aici" o crezut că — Nu pun vinul lo gheoţă de- miliarde franci pe on. raşul său - lumină" scufundot, sau lo pavi­ — SUDORI ;
ne dă goto La insistenţă, ne-a oorece am preo multă bere ne- Orice ţară care nu este conştientă de im­ lionul său din suburbie, lo grădina sa de co­
spus că nu ou gestionar, ci ges- consumotă. Am pus-o lo gheaţă portanţa acestei mize se va autoeondomna <a rali, la lotul său de onemone şi va fi de o- — INSTALATORI ;
tionoră - doomna Jeleo - ol şi aştept să se consume. Apoi... epuizarea bogăţiilor solului şi subsolului său. juns să întindă mina ca să aibă peşte ultra- ' — ELECTRICIENI ;
cărei soţ e tot gestionor la lo­ A moi urmat ceva Am dat După ce ou cumpărat ţări întregi, marii pe­ proaspât. In ziare se vor putea citi astfel de
calul de Io Geoogiu-Boi şi că e peste o notă de eonstatore din trolişti îşi smulg ocum, lo preturi fabuloase, anunţuri ; „Fermier-scufundător caută două — FIERARI BETONIŞTI :
dusă la soţ să -1 vodă şi să -1 moi core om extras cite cevo. In terenurile de pe coaste şi ocest „al şaselea camere şi bucătărie la 25 m adincime, cu
ajute in muncă. La Geoogiu - principal, că oprovizîonareo se continent", ale cărui bogăţii nu pot fi evo- vedere spre un cimp de alge". Sîmbotâ seo- — DULGHERI ;
punctul terminus ol rutei noas­ foce de către ICOMCOOP Devo luote deocamdată decit aproximativ Io : cele ra, tineri şi tinere se vor duce cu scutere sub­ — STRUNGARI ;
tre - ne-om convins de cele spu­ cu diferite sorturi de vin, ţigăn 5 milioane tone de our ascunse in mare, pe­ marine Io „bolul sirenelor”. După ce o „în­
se de ospătar. Responsabila era ş.o. Am mai reţinut că gestio­ trolul din golfurile Gosconieî şi Californiei, tins o mînă spre cer", omul o va întinde — FREZORI ;
acolo. Nu vedeam insă lo ce il narul trebuie să schimbe de ur­ din Morea Cospică şi din Morea Nordului, „spre străfundul oceanelor", spre această
ojută ; localul, pe core cu „o­ genţă prosopul de lo grupul odică 200 milioane tone pe on. fierul din gol­ lume nonă fără soare, dor foarte promiţă­
noare" îl conducea Jeleo - soţul sanitar, să ia măsuri de dotarea iţii Tokio, minereurjle de stoniu de pe coastele toare pentru bunăstoreo lui. dc muncă. — Muncitori necalifieati : cu perspectivă de calificare imediată la locul
- era în aceeaşi situoţie deplo­ pichetului de incendiu, de repa­ indoneziene, diamantele core zoc în largul
rabilă. rare o căsuţelor din poieniţă, Africii de sud-vest, cărbunele din Terra-Novo, JEAN-CIAUDE MORANCAIS Informaţii suplimentare se pol lua dc la sediul mlreprindcrii. Telefon 2128.
Am plecat spre Deva cu un o frigiderului (?!), opoi să se ex­ oxidul de mogneziu presărat pe fundul Ocea­ (Sfîrşit)
regret profund pentru tot ce am pună vederile Io locuri accesi­
văzut în cele două localuri, in bile etc.