Page 76 - Drumul_socialismului_1969_09
P. 76
PAG « I I DRUMUL SOCIALISMULUI - MARTI 23 SEPTEMBRIE 1969
Vizita preşedintelui
Finlandei în ţara
]. B. Tito a fost oaspetele o- n- u- Dezbateri Q M K
noastră pavilionului României la Tîrgul Congresul Partidului
Luni dupâ-amiazâ, preşedin Preşedintele Consiliului de de politică generală de stînga-comuniştii din
tele Republicii Finlanda, Ur- Stat al Republicii Socialista de la Zagreb Suedia
ho Kekkonen, a făcut o vizită România, Nicolae Ceauşescu,
protocolară preşedintelui Con a oferit luni seara, la Pala NEW YORK 22 (Agerpres). Consiliului de Securitate. A- Intre 19 şi 21 septembrie, la
siliului de Stat al Republicii tul Consiliului de Stat, un di BELGRAD 22. Corespon Republica Socialistă Româ mobilă, textile, încălţămin — In Adunarea Generală a bordind problema rhodesianâ, Stockholm s-au desfăşurat lu
Socialiste România, Nicolae neu oficial în onoarea pre dentul Agerpres. N. Plo- nia a expus o largă ga te etc. Organizaţiei Naţiunilor Unite ministrul de externe britanic crările celui de-al XXII-lea
Ceauşescu. şedintelui Republicii Finlan peanu, transmite : Dumini mă de maşini-unelte, ma Pavilionul Republicii So au continuat luni dezbaterile a declarat câ în opinia gu Congres al Partidului de stin
La sosirea înaltului oaspe da. Au participat Ion Gheor că s-a închis Tîrgul inter şini pentru industria lem-' cialiste România s-a bucu de politică generală. vernului său cel mai bun mij gă — comuniştii din Suedia.
te. la Palatul Consiliului de ghe Maurer, Gheorghe Pană, naţional de toamnă de la nului, generatoare şl mo rat de un frumos succes. Primul a luat cuvântul mi loc de soluţionare constă în A fost adoptat programul de
Stat, o gardă militară a pre Gheorghe Râdulescu, Virgil Zagreb. La cea de-a 77-a toare electrice, tractoare pe Preşedintele R.S F. Iugosla nistrul de externe al Urugua- aplicarea riguroasă a sancţiu activitate al partidului pină
zentat onorul Trofin, Jlie Verdeţ, Maxim ediţie din această toamnă şenile şi pe roţi, camioane, via. Iosip Broz Tito, şi alţi yului, Venancio Fioros, care ;i nilor economice hotârite îm în anul 1972, care cuprinde şi
Intre preşedintele Consiliu Berghianu, Emil Drâgânescu, au participat 1 2G5 între conducători de partid şi de subliniat necesitatea inlânru potriva regimului lui Ian măsurile in vederea alegerilor
lui de Stat, Nicolae Ceauşescu, Janos Fazekas. Petre Lupu, utilaj pentru industria ali stat iugoslavi, care au vi Organizaţiei Naţiunilor Unile Smith. Miehael Stewart s-a parlamentare din 1970.
si preşedintele Urho Kekko Manea Mănescu, Lecmte Râu- prinderi iugoslave şi peste mentară şi pentru agricul zitat pavilionul românesc, ca instrument al păcii şi cola referit, de asemenea, la pro Partidul Comunist Român a
nen, a avut loc o convorbire tu, Gheorghe Stoica. Iosif 5 000 de firme din 47 de tură. instalaţii de forat, pro au apreciat exponatele pre borării între popoare. blemele dezarmării şi Gibral- fost reprezentat la Congres de
cordială. Banc, Petre Blajovici. Ion ţâri duse chimice şi alimentare, zentate. Situaţia din Orientul Apro ta rului. o delegaţie formată din tova
La întrevedere au partici Iliescu, Ion Stânescu, precum piat a constituit principala Ministrul de externe al răşii Vasile Patilineţ, membru
pat Ion Gheorghe Maurer, şi Ştefan Peterfi, vicepreşedin problemă abordată in dis Australiei, Cordon Freeth, supleant al Comitetului Exe
Manea Mănescu. Ştefan Pe- te al Consiliului de Stat. Mi- cursul rostit apoi de ministrul s-a pronunţat pentru regle cutiv, secretar al CC. al
lerli, George Macovescu şi hai Marinescu şi Ion Pătan, de externe al Iordaniei, Ab- mentarea paşnică, politică a P.C.R., şi Virgil Cazacu, mem
Mircea Bâlânescu, ambasado vicepreşedinţi ai Consiliului dcl Moneim El Rifai El a de litigiilor şi conflictelor inter bru al C.C. al P.C.R., secre
rul României la Helsinki. de Miniştri, Constantin Stâ- clarat câ guvernul ţârii sale naţionale. tar al Comitetului municipal
Preşedintele Finlandei a tescu, secretarul Consiliului s-a pronunţat şi se pronun Vr Bucureşti al P.C.R.
fost însoţit de Ahti Karjalai- de Stat. George Macovescu, ţă pentru o cit mai grabnică NEW YORK 22 (Agerpres) « O *
nen şi Kaarlo Veikko Make- prim-adjunct al ministrului a transpunere în viaţă a rezo — Secretarul general al In staţiunea Nisipurile de
Ja, ambasadorul Finlandei la facerilor externe, membri al luţiei Consiliului de Securita O.N.U., U Thant, a sugerat Aur dc pc litoralul Mării Ne
Bucureşti Consiliului de Stat şi ai gu te din 22 noiembrie 1967 si luni ca anul 1971 sâ fie con gre au început lucrările celui
vernului, conducători de insti de al XfV-leo Congres al Fe
După convorbire, preşedin speră că actuala sesiune a A- sacrat luptei împotriva rasis
tele Consiliului de Stat, tuţii centrale. dunârii Generale a ON U. va mului şi discriminării rasiale, deraţiei Internationale a Zia
Nicolae Ceauşescu, a înmânat Au luat parte Ahti Karja- contribui la soluţionarea cri conform unei sugestii a Con riştilor şi Scriitorilor pentru
preşedintelui Urho Kekkonen lainen. ministrul afacerilor zei din Orientul Apropiat in ferinţei internaţionale a drep Turism (F.I.J.E.T.), la care
ordinul „Steaua Republicii So externe, Kaarlo Veikko Ma- Interesul păcii şi securităţii. turilor omului, care a avut participă delegaţi din 30 de
cialiste România" , clasa I. kela. ambasadorul Finlandei Referindu-se la aceeaşi pro loc în luna mai la Teheran. ţări Din România ia parte o
„Permiteţi-<mi — a spus la Bucureşti, Heikki Hannl- blemă, a Orienlului Aoropial. El a propus, de asemenea, ca delegaţie condusă de Tudor
preşedintele Nicolae Ceauşescu kainen, ministru, şeful Proto ministrul dc externe nl Marii tonte statele sâ ratifice con Vornicii, preşedintele Asocia
— să vâ ofer cea mai înaltă colului. Jaakko Lehm.us, dl- Britanii. Miehael Stcwart. a venţia privind eliminarea tu ţiei ziariştilor şi scriitorilor de
distincţie a Republicii Socia reotorul Fabricii „Typpi Oy", apreciat câ orice soluţie a turor formelor dc discrimina turism dc pe lingă' Uniunea
liste România, ca un semn al baron Bengt Rehbinder, di acestei chestiuni trebuie sâ re rasială şi sâ adopte măsu Ziariştilor din România, se
relaţiilor de prietenie dintre rectorul Fabricii „A. Ahlstrom fie durabilă şi conformă rezo rile necesare pentru respecta cretar al F.I.J.E.T.
târile noastre, al dorinţei de Oy", prof. Ilmari Hustich. luţiei din noiembrie 19G7 a rea ci. A O O
a le dezvolta şi 5n viitor, ca o rectorul Academiei Comercia La Majdanek. în Polonia, ne
preţuire a activităţii dv. pen le. Paivio Hetemaki, preşedin teritoriul fostului lagăr de
tru extinderea acestor relaţii, tele Uniunii Centrale a Patro concentrare nazist, a 8""*
pentru securitate şi pace în nilor, Veikko Ahtola, preşedin R .P . C h in e z ă î n fM 'e a J m a loc duminică un miting
Europa". tele Sindicatului muncitorilor prilejul împlinirii a 25 de
„Aş dori să exprim mulţu din industria hîrtiei, şi de al de (a eliberarea lagărului
te persoane oficiale.
mirile mele pentru această a Au fost intonate imnurile s ă r b ă t o r ii n a ţ io n a le către trupele sovietice,
tenţie căreia îi dau o înaltă de stat ale celor două ţâri. miting au participat pest
apreciere, a menţionat în răs In timpul dineului, care s-a PEKIN 22 — Coresponden nualâ de cărbune prevăzută sută de mii dc locuitori e
punsul său preşedintele Fin desfăşurat Intr-o atmosferă tul Agerpres, I. Gălâţeanu. în plan şi s-a angajat să în- rasului Lubtin. precum
landei. Pentru mine, aceasta caldă, cordială, preşedintele R.S.F. IUGOSLAVIA. - Preşedintele Iosip Broz Tito vîzitînd pavilionul României la cea de transmite : In aceste zile din tîmpine cea de-a 20-a ani foşti deţinuţi antifascişti
e o dovadă a preţuirii colabo o 77-a ediţie a Tirgului internaţional de la Zagreb. preajma sărbătorii naţionale versare a republicii cu noi delegaţi de peste hotare.
rării între ţările noastre şi a Consiliului de Stat. Nicolae a R P. Chineze, noi întreprin realizai i.
Ceauşescu. şi preşedintele Fin
politicii noastre îndreptate landei. Urho Kekkonen. au deri raportează îndeplinirea Muncitorii de la uzina de u Gunnar Jarring, repre
spre îmbunătăţirea relaţiilor rostit toasturi. sarcinilor de plan pe întregul tilaj chimic .şi petrolier au tantul personal al secret
internaţionale, o preţuire a an. Astfel, muncitorii de la u depăşit sarcinile de plan pe lui general al O.N.U. in
poporului finlandez iubitor de ★ Primirea echipei de tenis a Raporta! anual zina de utilaj general din Pe întregul an. Totodată, au fost
entul Apropiat, a reîncepi
pace". In seara aceleiaşi zile. pre kin au realizat pînă în pre realizate noi produse care au r- sediul Naţiunilor Unile
In cadrul aceleiaşi solemni şedintele Consiliului de Stat, zent o producţie a cărei va necesitat folosirea unui pro
tăţi. preşedintele Republicii Nicolae Ceauşescu a oferit o al F. M. j. loare este cu 45 la sută mai ces tehnologic complicat. [j sultări în problema crizei
Finlanda, Urho Kekkonen, a recepţie în onoarea preşedin României de către preşedintele ridicată decît cca obţinută în La uzina de utilaj pentru Orientul Apropiat cu min
înmînat preşedintelui Consili telui Finlandei. Urho Kekko 19G0. De asemenea, fată de a oxigen din Han tari. provincia afacerilor externe ai sta
ului de Stat. Nicolae Ceauşescu. nen. nul precedent au fost realiza Hopei, sarcinile de plan pe din această zonă a lumi
ordinul „Marea Cruce a Tran La recepţie, care a avut loc S. U. A. te cu 29 la sută mai multe acest an au fost realizate cu
dafirului Alb", cu colan, spu- In saloanele Consiliului de WASHINGTON 22 (Ager produse. trei luni şi jumătate mai de Violente ciocniri sîi
nînd : Miniştri, au luat parte Ion pres). — In raportul său a Colectivul de muncă de la vreme. In anul curent au fost roase în India
,.Vâ rog să primiţi din par Gheorghe Maurer. preşedin WASHINGTON 22. — Cores cca a Statelor Unite pentru nual, Fondul Monetar Inter mina cu exploatare la zi din introduse in producţie 165 de
naţional (F.M.I.) apreciază câ
tea poporului finlandez cea tele Consiliului dc Miniştri, spectaculoasa luptă sportivă Fusin a depăşit producţia a- inovaţii
mai înaltă distincţie a Finlan vicepreşedinţi ai Consiliului pondentul Agerpres, C. Ale- evoluţia economiei ţârilor ca Aproape 100 de pers
dei, ca /un simbol al aprecie de Stat. ai Consiliului de Mi xandroaie, transmite : Luni desfăşurată în cele trei zile pitaliste va depinde în urmă şi-au pierdut viaţa în ti:
rii activităţii, depuse <îe dv. niştri şi Marii Adunări Na dimineaţa, preşedintele State ale finalei din Clevelnnd Fe- torii ani, în mod hotârîtor, de violentelor ciocniri ce au
pentru dezvoltarea şi întărirea ţionale. membri ai Consiliu lor Unite, Richard Nixon, a licitînd România pentru că a eficienţa eforturilor Marii Bri Expoziţie „Zilele festive tinuat să se desfăşoare la
relaţiilor dintre popoarele şi lui de Stat, şi ai guvernului, primit la Casa Albă echipa do reuşit să-şi formeze o aseme tanii, Franţei, Canadei şi Sta medabnd. capitala statuii
telor Unite de a pune sub
ţările noastre". conducători de instituţii cen tenis a Republicii Socialiste nea echipă, care atinge în pre control procesul inflaţionist. românească ale Berlinului" rlian Gujerat-’ .între corni
Mulţumind. preşedintele trale. academicieni şi alţi oa România. finalistă a Cupei zent culmi ale tenisului mon ţile hindusă v musulmar
Raportul califică drept o „de
Consiliului de Stat Nicolae meni dc cultură şi artă. gene Davis. împreună cu cca a ţâ dial, Richard Nixon a subli cepţie majoră" a anului 1968 RERLTN 22 (Agerpres). — cartierul rezidenţial a e
Ceauşescu. a subliniat : „A rii gazdă, deţinătoarea trofeu niat totodată importanţa unor la Havana La Berlin au început du dat o bombă, care, de as»
ceastă apreciere reprezintă un rali. şefi ai cultelor din Româ lui. astfel dc competiţii sportive, ineficienta măsurilor antiin- minică .Zilele festive ale nea. s-a soldat cu moart
act simbolic al adevăratei nia. ziarişti români şi străini. Au participat Corneliu Mâ- care contribuie la apropierea flaţioniste luate în S.U.A., HAVANA 22. — Cores Berlinului" — manifestare numeroase I1;.U:
prietenii şi al dorinţei de a Au participat Ahtî Karja- nescu. ministrul afacerilor ex Intre popoare şî la crearea u- ceea ce a dus la scăderea pondentul Agerpres. V. Sla- artistică consacrată celei ale armatei, aduşe în sj
substanţială a
excedentului
dezvolta în viitor relaţiile lainen. ministrul afacerilor terne al Republicii Socialiste mii climat de pace în lume. balanţei comerciale a acestei mate, transmite : nul poliţiei, au1 deschis i
noastre. în folosul ambelor externe, şi celelalte persoane România. Corncliu Bogdan, Oaspeţii au luat parte apoi Sub auspiciile Consiliu dc a 20-a aniversări a creă în repetate rînduri în
oficiale finlandeze. la un cocteil oferit în cinstea ţări. rii Republicii Democrate multe cartiere ale oraşu!
popoare, al cauzei păcii şi Erau prezenţi ambasadorul ambasadorul României la Raportul F M I. descrie evo lui naţional al culturii şi Germane Pină la 12 oc A Q #
securităţii in lume". Finlandei. K a a rlo Veikko Ma- Washington, conf. dr. Emil lor intr-unui din saloanele re luţia din 1968 a balanţei de .Ambasadei României în Cu tombrie vor fi prezentate pc Ralph Squirc, un tînfi
şedinţei prezidenţiale.
ba. la Havana s-a deschis
kela şi alţi şefi de misiuni Ghibu. vicepreşedinte al Con plăţi a principalelor ţâri ca scenele borlinczc 271 spec morican care a fost eoni
siliului pentru educaţie fizică sîmhătă expoziţia de tapi
diplomatice acreditaţi în şi sport, iar din partea ameri pitaliste dezvoltate ca fiind serii moderne româneşti. An tacole teatrale, concerte şl nat (a trei ani închisoari
România. cană dr. Henry Kissinger, con sub nivelul previziunilor ml- fost prezenţi Miguel Col- alte manifestări artistice, oarece a refuzat s,1 se
zinte pentru a fi recruţi
Dupâ-amiaza, preşedintele Au fost intonate imnurile de silier special pentru probleme niorganelor financiare din ţă lazo, dircelorul expoziţiilor susţinute atit dc colective forţele armate, a dec
Republicii Finlanda. Urho stat ale Finlandei şi Româ le securităţii naţionale. E rile respective. In acest sens, din Consiliul naţional al din Republica Democrată greva foamei — anunţă c
Kekkonen. şi persoanele ofi Swank, adjunct al asistentu IT A L IA G r e v e l e culturii, oameni dc ar(;T şi
ciale finlandeze au depus o niei. lui secretarului de stat pentru majorarea taxei de scont, în cultură, precum şi Vasîlo Germană, cit şi dc ansam pondontul agenţiei UPI
coroană de flori la Monumen Recepţia s-a desfăşurat în- Europa, funcţionari superiori special in 1968 şi la începutul Muşat, ambasadorul Româ bluri"'şi artişti de peste ho Ashland (Kcntucky). O
formă dc manifestare a
tul eroilor luptei pentru liber tr-o atmosferă cordială, priete ni Casei Albe. o a m e n i l o r anului 1969 în mai multe sta niei la Havana, şi alţi mem tare. In cadrul acestei ma testului tinerilor american
tatea poporului şi a patriei, nească. Preşedintele R Nixon a fe te membre ale F.M.I., consti bri ai corpului diplomatic. nifestări culturale, teatrul potriva războiului din
Cuvîntul dc deschidere a
pentru socialism. (Agerpres) licitat echipa română şi pc m u n c i i c o n t i n u ă tuie, potrivit raportului, o re fost rostit dc pictorul Con de păpuşi „Ţăndăriră" din nam.
flectare directă a condiţiilor stantin Piliută, comisarul Bucureşti va prezenta o ♦ O *
ROMA 22. Corespondentul inflaţioniste. expoziţiei. serie de spectacole. Potrivit angajamentul
Conferinţa Islamica la nivel înalt transmite : Luni a început în ccptat săptămînâ tr<
Agerpres,
Giorgîo Pastore,
pentru apă
.Asociaţia
Italia onouă săptămînâ de gre cetăţenilor" din London
ve. Muncitorii constructori au a trecut luni la înlăturare
RABAT 22 (Agerpres). — trimită participanţi la confe incendiului survenit la mos proclamat o grevă de trei zi
Regele Marocului, Hassan rinţă. în cursul zilei de luni cheea El Aksa din Ierusalim. le, la care vor participa Afacerea Golfului Tonkin — rlcadelor din cartierul
al Il-lea. a deschis luni sea Siria a declarat că refuză sâ Agenţia MEN relatează câ 900 000 de persoane, iar lu lic nogside. .Această ho
ra la Rabat lucrările Confe participe la conferinţă. Intru- delegaţiile participante au ex crătorii din sectorul mecanic fl survenit in urma ordi
rinţei islamice la nivel înalt, cîţ nu întreţine relaţii diplo primat opinii divergente în şl metalurgic, în număr de de demontare a harief
convocată la iniţiativa miniş matice cu Marocul, ţara orga privinţa problemelor înscrise 1 300 000, au subliniat intr-un într-o noua lumină dat dc generalul Ian Fre
trilor de externe din ţările nizatoare, iar Irakul a făcut pe ordinea de zi şi a sarcini comunicat comun „necesitatea comandantul forţelor bl
membre ale Ligii Arabe. Din cunoscut că nu va fi prezent lor conferinţei. Unele state de a continua acţiunile reven re *tatinna!e în Irlands
cele 30 de ţâri invitate la la reuniunea islamică, deoa şi-au exprimat dorinţa ca dez dicative". Noi greve — la ca NEW YORK 22 (Agerpres). a escalada războiul din Viet Press a adunat o listă de da 5 Nord.
Conferinţă de către comitetul rece organizatorii nu au fost baterile sâ se limiteze la un re participă 200 000 de persoa — Sub titlul „Adevărul este nam. Autorul căiţii, Joseph te noi cu privire la acest eve
de pregătire, la deschiderea In măsură sâ asigure. între cadru strict religios. în timp ne — au fost declanşate şi în prima victimă : afacerea Gol C. Goulden, care a fost mulţi niment, care... au dezvăluit Demonstraţii împotriva
lucrărilor au participat dele altele, garanţii că Organizaţia ce altele opinîazâ ca în cadrul industria chimică. Tot în a fului Tonkin — iluzie şi rea ani corespondent diplomatic cîteva fapte neclare ce nu fu manevrelor N.A.T.O.
seseră date publicităţii". Ele
litate" in Statele Unite a apă
gaţii din 25 de state reprezen pentru Eliberarea Palestinei reuniunii să fie convocată şî rut o carte, care prezintă în- la Washington, subliniază în includeau existenţa unui servi
tate la diferite niveluri. Ini va putea sâ-şi prezinte pro examinată situaţia în ansam ceastă săptămînâ vor înceta tr-o nouă lumină „incidentul" baza unei ample anchete în ciu special dc spionaj la bor Sute de manifestanţi, veniţi
ţial, un număr de opt state — gramul său în faţa participan blu din Orientul Apropiat si lucrul muncitorii întreprinde naval de la 4 august 1964, ce treprinse de el. câ „inciden dul lui „Maddox", precum şi în mod special din capitala
tul" flin Golful Tonkin.
în
Camerun. Cambia, Ghana. ţilor posibilităţile de soluţionare n rilor municipale de gaz, cei a fost folosit de Administra versiunea prezentată de gu faptul că în noaptea respecti daneză, au demonstrat dumi
După cum au anunţat orga din fabricile de ciment şi al
Coasta de Fildeş. Insulele Mal- acestuia. ţia Johnson pentru a declan vernul S.U.A. „este un ames vă nu fuseseră văzute, in rea nică pe străzile oraşului
nizatorii. reuniunea islamică Lundby împotriva manevrelor
dive. Nigeria, Sierra Leone şl de la Rabat îşi propunea ini Lucrările conferinţei durea te categorii de oameni ai şa primele bombardamente a tec de dezinformări, contra litate nici un fel dc ţinte ina militare N.A.T.O., care se
Tanzania — au refuzat sâ-şi ţial să examineze implicaţiile ză trei zile. muncii. eriene asupra R.D. Vietnam şi dicţii şi adevăruri spuse pc mice pc ecranele radar. Dez desfăşoară în împrejurimile
jumătate". „Realitatea este ci văluirile au decla/nşat deschi
administraţia a acţionat pri derea unor audieri în comisia acestei localităţi sub denumi
pit, pe baza unor informaţii pentru afacerile externe a Se rea de ,,Green Express". O
incomplete şî a unor dezin parte din demonstranţi au pă
menii au căutat sâ învingă natului S.U.A., care a ajuns
refuzat
formări, iar apoi a
De la Tacit întunericul de iarnă, ce du sâ-şi recunoască greşeala. la concluzia că crestele valu truns pe terenurile de exerci
la Maxim Gorki ACTUALITĂŢI FINLANDEZE rează aproape trei pătrim i din Goulden afirmă câ nici mă rilor ar fi putut fi confunda telefon şi deplasînd reperele
ţii militare, tăind firele
de
te pc ecranele radar
drefljt
an, înviorînd m ediul cu locu
inţele vopsite în roşu, albas car preşedintele Johnson nu vedele torpiloare inamice. necesare aterizării elicoptere
tru, alb. Iată de ce un arh i ştia ce se intîmpLase in reali „Administraţia — scrie lor.
Finlanda, cu cele peste lemn — finlandezii, oameni tect străin, IM . Richards, tate. Mai tirziu, la începutul Goulden — s-a grăbit să ia ♦ o *
55 000 lacuri, cu pădurile de dreptate, corccttnd imaginea restea şi celuloză, de h îrtic talentaţi şi cu multă inventi scria câ „lo ca lită ţile fin la n anului 1965, Johnson ar fi de drept bun un prim mesaj In cadrul unei conferinţe ce
mesteceni, brazi şi pini a tra dezolantă pe care şi-o făcuse şi cartoane, de mobilă şi casc vitate. au devenit arhitecţi deze sînt locuri fascinante, clarat : „Din tot ceea ce cu transmis dc „Maddox" pri se desfăşoară (a Cairo, mi
prefabricate, şantierele pentru
versat, împreuna cu poporul Puşkin despre Finlanda. cunoscuţi şi apreciaţi In în bogate în lin ii şi culori inega nosc, se pare că marina noas vind faptul că este atacat, de niştrii agriculturii ai ţărilor
ei, o istorie frâm întată ale că construcţia de nave m aritim e treaga lume. Pe pâmtntul a- labile, în variaţiuni neaştep tră a deschis focul asupra va şi puţin mai itîrziu aceeaşi na arabe au ajuns Ia un acord
rei începuturi se pierd în ce Ţara aurului sau fluviale — în special cestci ţâri, întîlneşti opere ar tate pe aceeaşi temă". lurilor" în Golful Tonkin. vă a trimis mesaje afirmind în problema constituirii unei
ţu rile g o lfu rilo r Botnic şi spărgătoare de gheaţă — au hitecturale încă din secolul al Reamintind principalele e că întreaga poveste s-ar pu organizaţii regionale pentru
principalul furnizor
devenit
Finic, în nesfârşitele întinderi XIII-lea cum este, de pildă, ★ venimente ce au duş la ela tea să fi fost o greşeală. Ad dezvoltarea agriculturii — in
de zăpadă şi de gheţuri ale verde al produselor de export ale catedrala din oraşul Turku. Inţelegînd natura, conlu- borarea celebrei rezoluţii a ministraţia a prezentat apoi formează agenţia MEN.
nordului lapon. Prim ele în Finlandei. C alităţile incontes Dintre toţi arhitecţii, Elicl crînd cu ea, finlandezii şi-au Congresului american, care a Congresului un raport despre
Tăcut o patrie a m ultor bogă
semnări despre această ţară Călătorind pe drum urile tabile ale produselor enume Saarinen, creatorul unui stil ţii m ateriale şi spirituale. Din dat cale liberă administraţiei ceea ce s-a întîinplat. care Ministrul dc externe al R.F.
nordică apar Sntr-un tex’t de Finlandei, vizitatorul de o ri rate fac ca Finlanda sâ aibă finlandez impregnat de un sâ escaladeze războiul din poate fi calificat drept minci a Germaniei, Willy Brandt. a
Tocit, care însă confunda po unde ar veni el îşi dă sea o largă piaţă de desfacere. rin du l lor s-a născut o pleia Vietnam, autorul cărţii arată nos şî înşelător, şi a făcut
ma câ se află în tr-o ţară un (Cunoscutele cotidiene france romantism naţional, a cunos dă de a rtişti care au făcut sosit duminică seara la New
porul finlandez cu laponii. A cut cea mai mare popularita cunoscut lu m ii sufletul, aspi că în noaptea de 4 august, aceasta in mod deliberat". _ York.
bia scrierile um aniştilor Re de lemnul a însemnat şi mai ze „Le Monde" şi „Le Figa- te atit în ţara sa natală cit raţiile, neliniştile şi bucuriile distrugătoarele „Maddox" şî Ceea ce a cîştigat John-
naşterii vor cuprinde prim ele înseamnă încă aur. Casele, ro" sînt im prim ate pe h îrtic şi in străinătate. El este ace ,,C. Turner Joy" au raportat
date de geografie şi istorie fermele, vilele, bisericile se finlandeză). la care încă din 1918 proiec poporului din ţara lacurilor. că sînt atacate de vedete tor son pe termen scurt a fost un § Operaţiunea „intercep-
.
naturală ale Finlandei. O im a colelor trecute au fost rid ica Tn peisajul economic tra d i tase „marele Helsinki", plan Doi dintre ei au adus valorile piloare nord-vietnameze. In m andatai Congresului pentru V1® rezultate, r
a duce războiul după cum do-
gine realistă a ţâ rii lacurilor te, în cea mal mare parte a ţional al Finlandei au loc în rare avea să fie înfăptuit n- naţionale în circu itul univer realitate, după cum subliniază rea — subliniază autorul
sal. Um blînd din sat în
sat.
a lăsat, prim ul, în pagini din lor, din lem nul pădurilor de să schim bări : ram ura meta bia după al doilea război îmbrăcat ţărăneşte, Elias Lon- el. „chiar şi comandanţii ce cărţii. Ceea ce a pierdut John Lansată duminică de gu
„Isto ria lui Charles al X II- conifere sau din frumoasele lurgiei se află într-un perma mondial. Un alt eminent ar nrot, fiu l unui croitor, a cules lor două nave şi-au exprimat son pe termen lung a fost 5n-
scopul
vernul american în
lea", marele s p irit al secolu tru p u ri ale mestecenilor albi. nent proces de dezvoltare, hitect, Alvar Aalto, a con cîntecele nem uritoare ale Ka- îndoieli că ar fi fost ataoaţi". de a pune capăt traficului dc
Şî astăzi, cînd oţelul şi fierul
lui lu m inilo r, Voltaire. La în contribuind tot mai m ult la struit cu sprijinul efectiv al levalei, marea epopee a ge Tn carte se arată câ „pro crederea poporului şi a Con
ceputurile epocii moderne alţi sînt folosite ca în oricare altă creşterea capacităţii competl- unor largi cercuri muncito niului popular în 12 078 ver cesul reevaluării (incidentului gresului american. Tonkin a stupefiante, operaţiunea „in
scriito ri străini vor vorbi cu tară modernă în diversele ţionale a acestei ţă ri pc pia reşti finlandeze una din bi suri. Un alt pisc al cu ltu rii n.v.) a început în vara anului devenit sinonim cu dezbina tercepţie" a şi dat luni dimi
profundă înţelegere şi simpa construcţii. sauna, celebra ţa internaţională. Industria juteriile capitalei: Casa (Ir 19G7. cînd agenţia Associaîed neaţă primele rezultate. Auto
tie de m eleagurile finlandeze. baie a popoarelor scandina metalurgică cu principalele finice, Jcan Sibelius, a ascul rea şi neîncrederea naţională". rităţile americane au inter
ve, este apreciată de localnici cultură cu o sală de specta tat şi înţeles ca nimeni altul ceptat lin avion particular,
Dernardin de Saint-Pîerre îşi sale ram uri — mecanică, con cole şi festivităţi de 1 509 freamătul pădurilor de brad
va lăsa eroii preferaţi, Paul şi numai dacă este din lemn. strucţii navale şi electronică locuri, sală de cinematograf, şi de mesteacăn, m urm urul pilotat de un student, în care
V irginie, pe o plajă a sudu Din anul 1857, anul apariţiei — produce o gamă variată dc m ării, lumea încremenită a S i t u a ţ i e î n c o r d a t ă î n ş c o l i l e au fost găsite 540 kg marijua
lui scăldat de soare şi va prim ei fabrici de cherestea produse, destinate atît cere sală pentru repetiţii, restau zăpezilor şi a dat ţâ rii lui şi na. Avionul, cu destinaţia
călători pe d ru m uri finice minată de forţa aburului şi rii interne cit şi exportului. rant, încăperi pentru trans Berkeley (centru universitar
pînă astăzi, elnd acesto u n i um anităţii muzica nem uritoa situat in apropiere de San
descoperind p rin tre gheţuri şi latori, un studio radiofonic.
tăţi industriale au ajuns la re a poemului sîmfonio „F in Francisco) a fost reperat cu a
zăpezi noi „arm onii ale Na 110 camere rezervate organi landa", „Cîntecul Toamnei". a m e r i c a n e
tu rii". Mai tirziu , M axim 600 şi sînt dotate cu un u tila j Arhitectura — o „Tapiola". Finlanda nu are jutorul radarului pc cînd în
ramura prelucrării
modern
Gorki, prin gura cunoscutului zaţiilor sindicale, o sală a cerca sâ treacă graniţa.
lem nului a parcurs o istorie nici Pantheon, nici Domul WASHINGTON 22 (Ager tuaţia este încordată in multe
său erou K lim Samghin, avea sporturilor etc.
marcată de creşterea neîntre tradiţie, o vocaţie Invalizilor, m arile spirite sînt pres). — In ultimele zile, în şcoli americane şi, după cum
sâ aducă un vibrant omagiu Pretutindeni pe pămîntnl
ruptă a volum ului de produse pretutindeni. mai multe oraşe americane — apreciază ziarul Washington
tenacităţii finlandezului In Finlandei, din sudul ţă rii p i
luptă cu ostilitatea locurilor. şi de o permanentă d ive rsifi Avînd m aterial dc construc printre care Washington. Kan- Post", va fi suficientă „o seîn-
Va face astfel o operă de care a lor. Fabricile de che ţie din belşug — piatră şi nă în regiunile laponilor, oa A. DUMITRESCU sas City, Pittsburgh, Milwau- teie cît de mică" pentru de curier'
kee — s-au produs incidente clanşarea de noi conflicte cu
între şcolari albi şi negri. Si caracter rasial.
TIPARUL: întreprinderea poligrafică Deva 44 0G5