Page 77 - Drumul_socialismului_1969_09
P. 77
Anul XXI PROLETARI PIN to ate ţ ă r ile, u n iţ i v a ? Redacţia
şi administraţia
Nr. 4580
ziarului
Miercuri DEVA, str. Dr, Petru Groza, nr, 35.
telefoane: redactor ţet - 1588 ; re
24 septembrie dactor şef adjunct, secretai de redac
ţie şi secţia viaţa de partid - 2138 ;
1969 secţiile cultură-sport şi piobleme cetă
ţeneşti - 8317 ; secţia scrisori, docu
mentare şi externe - 2317 ; secţia in
------------------------------------ dustrie şi administraţia - 1275 ; tele
fon de serviciu între orele 16-24 -
« PAGINI, 30 BANI
1585.
In preajma deschiderii învăfămîntului de H O T A R I R E A
partid la oraşe
m m PREGĂIIBI10R Comitetului Central al Partidului Comunist Român
privind aniversarea în România a centenarului
naşterii lui Vladimir lllc i L e n in
La 22 aprilie 1970 se îm plan teoretic cele mai avan Internaţionalist înflăcărat, manifestat neîntrerupt ca un tîlnirîle revoluţionarilor ro
plinesc 100 de ani de la naş sate cuceriri ale ştiinţei şi V. I. Lenin a luptat pentru detaşament activ al mişcării mâni cu Lenin, experienţa
terea lui Vladimir Uici Lenin, culturii, V.I. Lenin a dezvol întărirea solidarităţii comu comuniste şi muncitoreşti in Partidului Comunist Român in
discipol credincios şi conti tat marxismul în noua perioa niştilor. a muncitorilor, a tu ternaţionale, şi-a afirmat cu aplicarea creatoare a teoriei
La 1 octombrie se deschide nal, receptiv la ceea ce este curilor şi cursurilor — cu al nuator strălucit al lui Marx dă istorică a imperialismului turor celor ce muncesc de putere spiritul profund inter marxist-leniniste la condiţiile
la oraşe anul de învâţămvnt nou. te cuvinte are loc finisarea şi EngcLs, conducător revolu şi a revoluţiei proletare vic pretutindeni, pentru dezvolta naţionalist, şi-a exprimat so ţârii noastre, in soluţionarea
de partid 1969-1970. Ca una Intr-adevăr, în faţa propa pregăti i ilor organizatorice şi ţionar al proletariatului, mi torioase. El a acordat o deo rea forţei şi coeziunii mişcă lidaritatea şi sprijinul faţă de problemelor revoluţiei şi con
din laturile esenţiale în an gandei de partid stau sarcini metodologice ale învâţâmîntu- litant neobosit pentru elibe sebită atenţie studierii apro rii comuniste şi muncitoreşti toate marile bătălii revoluţio strucţiei socialiste. în activi
samblul activităţii ideologice, calitative deosebite : să des lui. Intrucît este o etapă foar rarea celor ce muncesc de fundate a legilor generale ale mondiale. Comitetul Central nare duse de proletariatul de tatea internaţională.
de studiere şi înarmare — în prindă din documentele con te importantă, de care de exploatare şi asuprire, pentru revoluţiei şi construcţiei so al Partidului Comunist Ro-. pretutindeni.
mod organizat — a comunişti gresului problemele majore, pinde mult calitatea muncii libertate socială şi naţională, cialiste, aplicării acestora mân consideră că sărbătorirea Partidul Comunist Român Revistele ideologice, presa,
lor şi celorlalţi oameni ai hotăritoare pentru edificarea de propagandă, ziarul nostru pentru triumful socialismului potrivit particularităţilor fie centenarului naşterii lui V. I. s-a preocupat în mod perma radioul şi televiziunea vor
muncii cu ideile atotbiruitoa multilaterală a socialismului, s-a ‘adresat cu cîteva între şi comunismului. cărei ţări, condiţiilor diferite Lenin trebuie să constituie un nent dc traducerea, editarea şi consacra articole si programe
re ale marxism-lcninismului, să asigure aprofundarea lor bări tovarăşului losif Nelcga, Viaţa şi opera lui V. I. Le de ordin economic, social, is puternic imbold la acţiuni râspîndircn in ţara noastră a adecvate aniversării centena
noului an de învătămînt de creatoare — şi nu o simplă secretar al Comitetului muni nin constituie un înalt exem toric, naţional în care îşi des constructive pentru depăşirea bogatei opere teoretice a lui rului naşterii lui V.L Lenin.
partid trebuie să i se impri repetare stereotipă a unor te cipal de partid Deva. urmind plu de slujire devotată a cla făşoară activitatea proletaria dificultăţilor şi normalizarea Vladimir Ilici Lemn. a acor In preajma aniversării, în
me, în conţinut şi mod de ze —. să-şi aducă tot aportul ca în continuare să publice şi sei muncitoare, a oamenilor tul. partidul comunist. Lenin situaţiei în cadrul sistemului dat şi acordă o mare atenţie cluburi, cămine culturale, case
desfăşurare, spiritul Congre la îmbogăţirea minţilor oame alte materiale despre pregă muncii, de fermitate revolu a manifestat o preocupare ne socialist mondial, pentru aşe studierii învăţăturii marxist- dc cultură, şcoli şi universi
sului al X-lea al P.C.R. A nilor cu ceea ce cunoaşterea tirea şi deschiderea noului an ţionară şi perspicacitate po slăbită pentru îmbinarea ar zarea fermă a relaţiilor din tăţi, în unităţi militare. la
ceste cerinţe sint obiectiv de umană a dobîndit mai valo de invăţămînt de partid î>n litică, de gîndire cutezătoare; monioasă a sarcinilor naţiona tre statele socialiste pe teme leninistc de către membrii dc casele prieteniei româno-so-
terminate de marea bogăţie ros, la stimularea gîndirii celelalte municipii şi oraşe. el a intrat în istorie ca o per le şi internaţionale ale parti lia principiilor internaţionalis partid, de către masele largi vietice se vor organiza expu
de idei şi teze de o deosebi vii. la aprecierea justă o des — In cc stadiu se află pre sonalitate remarcabilă, pasio dului comunist, vâzind în a mului socialist, a independen ale poporului, aplicării crea neri. manifestări cultural-ar-
tă însemnătate teoretică şi făşurării evenimentelor. gătirea organizatorică a nou nată pentru ceea ce era nou ceasta o chezăşie a victoriei ţei şi suveranităţii naţionale, toare a acestei învăţături, po tistice. seri literare, gale de
practică pc care le conţin Ra In aceste puţine zile cave lui an dc invăţămînt dc în ştiinţa şi gindirea socială în lupta revoluţionară a pro egalităţii în drepturi, neames trivit realităţilor ţârii noastre, filme şi alte acţiuni cultura
portul prezentat de tovarăşul au mai rămas pină la deschi parlid din cadrul municipiu a epocii sale. cu un larg ori letariatului. în opera de con tecului în treburile interne, a corespunzător schimbărilor lo dedicate acestui eveniment
Nicnlac Ceauşescu. celelalte derea anului dc învătămînt. lui Deva ? Ce s-a folosit din zont de cunoaştere şi înţele struire a socîalismului şi co vantajului reciproc şi întra care au loc în lumea contem In Bucureşti se va organiza
documente, de necesitatea per organele şi organizaţiile de experienţa bună a anilor tre gere a cerinţelor dezvoltării munismului. jutorării tovărăşeşti — cheză porană. Prin soluţionarea cu o expoziţie documentară con
fecţionării muncii de propa partid fac ultimele ..retuşuri" cuţi şi cc este nou ? societăţii omeneşti, a progre Măreţia ideilor mnrxism-le- şia refacerii şi întăririi unită succes a complexelor proble sacrată aniversării centena
gandă astfel ca ea să răspun- formelor organizatorice, are — Pregătirea organizatori sului şi civilizaţiei. Lenin a ninismului, forţa lor trans ţii lor; această aniversare tre me ale făuririi orinduirii so rului lui f,enin. precum şi
* —Arii unui luptător po- loc pregătirea propagandi<ti- că — recrutarea şi selecţio fundamentat multilateral con formatoare îşi găsesc o vie în buie să fie un stimulent în e cialiste în România. parti râspîndirii marxism-leninismu-
în acelaşi timp lor şi lectorilor de la oraşe, narea propagandiştilor şi lec cepţia cu privire la rolul, sar truchipare în victoria revolu forturile pentru restabilirea dul nostru îşi aduce contri lui în ţara noastră.
regăti t profesio se completează temnticile cer torilor. înscrierea cursanţilor cinile şi structura partidului ţiei proletare şi edificarea so climatului principial în miş buţia la îmbogăţirea tezauru Muzeul de istorie a Partidu
potrivit dorinţei şi pregătirii de tip nou al clasei munci cialismului în 14 state din Eu carea comunistă internaţiona lui gîndirii marxist-leniniste, lui Comunist, a mişcării revo
politice şi culturale în forme toare - ca partid revoluţio ropa. Asin şi America, care lă. pentru statornicirea unor a experienţei mişcării comu luţionare şi democratice din
le cele mai potrivite de învâ- nar. de avangardă, chemat să se dezvoltă de sine-slătător, raporturi între partide de e niste şi muncitoreşti interna România va pregăti o expoziţie
tămint. stabilirea cercurilor şi organizeze şi să conducă lup în mod independent şi suve galitate şi stimă, de respecta ţionale. permanentă cu tema .Momen
Oamenii muncii din Româ
re a dreptului fiecărui partid
ta celor ce muncesc împotri
ran- in afirmarea socialismu
ironom i economic cursurilor, elaborarea temati- va claselor exploatatoare, pen lui ca o puternică forţă inter de a-şi elabora de sine-stâtă- nia aniversează centenarul te din istoria mişcării munci
toreşti internaţionale, a luptei
t i lnterviu consemnat de tru cucerirea puterii şi con naţională prin făurirea siste tor linia politică, pentru în- naşterii lui V.I. Lenin sub de eliberare naţională a popoa
struirea noii societăţi ; el a
mului socialist mondial.
lărirea unităţii partidelor fră
in
somnul muncii însufleţite pen
I. MIRZA întemeiat partidul revoluţio realizările remarcabile ale ţeşti. a tuturor forţelor care tru înfăptuirea programului relor”.
Cu prilejul acestui centenar
militează în marele front al
socialiste.
nar al proletariatului din Ru
popoarelor ţârilor
dc făurire a societăţii socia
indinţa spre sia, în fruntea căruia a con Ideile lui Lenin trăiesc şi tri socialismului şi progresului, liste multilateral dezvoltate e se va edita un timbru jubiliar.
Comitetul municipal Bucu
împotriva imperialismului. O
dus Marea Revoluţie Socia
succesele mişcării
umfă în
laborat de Congresul al X-Ica
reşti al Partidului Comunist
listă din Octombrie. Fondator
de Lenin
afirmă
temaţionale. caic se
reprezintă o vie
al primului stat socialist .clin comuniste şi muncitoreşti in- pera şi activitatea desfăşurată al Partidului Comunist Ro Român va organiza o adunarp
mân. făcind să crească necon
istorie, de numele lui Lenin ca o uriaşă .forţă politică a chemare la intensificarea lup^ tenit potenţialul economic şi festivă consacrată centenaru
eteriorare Cu planul pe sînt strîns legate elaborarea si contemporaneităţii, un factor tei popoarelor pentru salvgar patrimoniul spiritual al Româ Lenin.
lui naşterii lui Vladimir Ilici
darea păcii, pentru promova
fundamental al
progresului
înfăptuirea măreţului program
niei socialiste, să sc îmbună
Comitetul Central al Parti
coexistenţei
rea principiilor
de edificare a noii orînduiri
V. 1. Lenin a fost un luptă
sociale Sn Uniunea Sovietică ; social. paşnice între ţări cu orînduiri tăţească tot mai mult condi dului Comunist Român îsi
ţiile de viaţă ale poporului, să
ideile sale s-au materializat potriva oricărei forme de o sociale diferite, pentru destin sporească şi mai mult contri exprimă convingerea câ. In
tor pasionat şi neobosit îm
întîmoinaren centenarului naş
trebuie curma 9 luni îndeplinit U.R.S.S.. în marile realizări primare. de asuprite socială nală. buţia ţârii noastre la victoria terii lui Vladimir Ilici Lenin.
în victoria
socialismului în
dere şi colaborare internaţio
cauzei socialismului, păcii şi
clasa noastră muncitoare, ţă
şi naţională. împotriva domi
dobîndite de poporul sovietic
Aniversarea lui V. I. Lenin
progresului social pc plan in
pe calea dezvoltării economi
prilejuieşte trecerea în revis
ei. ştiinţei, tehnicii şi cultu naţiei coloniale, apărător al revoluţionară ale clasei noas ternaţional. Succesele fiecărei rănimea. intelectualitatea, în
tregul nostru popor îsi
vor
cauzei popoarelor asuprite de
tă a marilor tradiţii de luptă
ţâri în edificarea noii orîn-
rii. a construirii comunismu
mobiliza tot mai intens ener
imperialism. El a militat cu
fâ energic FABRICA j I lui. Opera teoretică şi întreaga cărui popor de a-şi determina tre muncitoare, ale oamenilor duiri sociale sporesc forţa giile creatoare în lupta oentru
fermitate pentru dreptul fie
sî prestigiul întregului sistem
muncii din România, purtată
înfăptuirea politicii partidului,
socialist mondial.
contribuie
de sine-stătâtor soarta, de a
sub conducerea Partidului Co
obţinînd noi si însemnate rea
activitate de militant comu
| CHIMICĂ | nist desfăşurată de V. I. Le se dezvolta liber şi suveran. munist Român care în întrea la întărirea forţelor democra lizări in dezvoltarea economiei
li stâpin pe destinele sale, a
tice, progresiste, antiimperia-
ga sa activitate s-a călăuzit
naţionale, a ştiinţei şi cultu
nin reprezintă o ilustrare vie
a spiritului creator al teoriei Viabilitatea marxism-len'nis- şi se călăuzeşte după concep 1 iste ale contemporaneităţii. rii. în înflorirea României so
întreprinderile noastre traversează o perioadă de însem revoluţionare a proletariatu mului este confirmată de iz- ţia matenalist-dialecticâ de In întîmpinarca aniversării
nătate economică majoră, care solicită o intensitate sporită lui. El a îmbogăţit cu noi con bînzile mişcărilor de elibera spre lume şi societate, după centenarului luî V.I. Lenin. cialiste. că organele si organi
a muncii, un grad de organizare superior. în toate verigile I ORĂSTIE i cluzii materialismul dialectic re naţională şi ale luptei po principiile ideologici marxist- organele şi organizaţiile dc zaţiile de partid, toţi comu
niştii vor milita neabătut pen
producţiei, astfel ea sarcinile de plan ale lunii şi trimestru şi istoric, economia politică poarelor care au scuturat ju leniiniste. Sub conducerea partid, de masă si obşteşti, in tru pci fecţionarea activităţii
lui în curs să fie onorate exemplar, punîndu-se în acest fel i ’ « | marxistă, tezaurul comunis gul colonialismului pentru partidului comunist, oamenii stituţiile culturale vor desfă politice, organizatorico şi ideo
temelii trainice succeselor finale de an si celor din ultima 1 mului ştiinţific. Adversar ne dezvoltare de sine-stâtătoare, muncii din ţara noastră au şura o largă activitate de pro logico. întărirea rîndurilor par
treaptă a cincinalului actual. Colectivul Fabricii i înduplecat al oricărei osificări pentru apărarea şi consolida dus cu succes lupta împotriva pagandă. pentru râspîndircn
i chimice Orăştie ranor- ! tidului. a unităţii sale. pentru
Imperativul zilei, euvîntul de ordine pentru toate colec lează cu 7 zile înainte j a gîndirii. Lenin a demonstrat rea suveranităţii lor naţiona orînduini burghezo-moşiereşti, ideilor marxist-leniniste în afirmarea tot mai puternică a
cordantă eu cerinţele şi posibilităţile, fructificarea neîntir- I si depăşirea sarcinilor i I marxistă nu este o dogmă, o a forţelor sociale şi politice clasele exploatatoare de la rea politicii interne si exter lui în toate domeniile con
tivele. comitetele de direcţie şi organizaţiile de partid din de termen îndeplinirea j în mod magistral că teoria le; de creşterea fără precedent au înfăptuit insurecţia armată România, pentru populariza rolului conducător al partidu
din August 1944, au răsturnat
întreprinderi trebuie să fie acum realizarea riguroasă a tutu
care se ridică împotriva im
colecţie de teze imuabile, ci o
ror indicatorilor de plan si angajamentelor, în deplină con
Comunist
ne a Partidului
strucţiei socialiste. Tn acelaşi
;
dc plan pe primele trei
anului.
trimestre ale
:
te. democraţie, progres social
cetare a fenomenelor naturii
revoluţiei socialiste, devenind
ziatâ a rezervelor care garantează efectiv succesul in acest i Astfel, de la începutul ; metodă revoluţionară de cer perialismului, pentru liberta putere şi au asigurat triumful Român, pentru dezbaterea lar timp, partidul şi statul nostru
ga a problemelor construcţiei
vor milita şi în viitor, ncabâ-
final de trimestru şi de an. j anului au fost obţinute ! şi societăţii, o strălucită armă şi pace. liberi şi ştâpîni pc destinul socialiste in tara noastră, ale lut pentru dezvoltarea priete
teoretică a partidului proleta
Faţă de aceste cerinţe, orice tendîntă de râmînere în j beneficii suplimentare ; riatului în analiza condiţiilor Marxişm-leninismul, atotbi lor, edificind societatea socia dezvoltării întregului sistem niei. alianţei, colaborării şi
listă pe pămîntul României, a-
urmă. de deteriorare a realizărilor obţinute pînâ acum este ! in valoare de .1 500 000 j istorice concrete, în lupta pen ruitoare teorie revoluţionară sigurînd înflorirea multilate socialist si a mişcării munci cooperării cu toate ţările so
a proletariatului, se dezvol
loial inadmisibilă, păgubitoare pentru bunul mers al între ; Ici. iar economiile la j tru transformarea revoluţiona tă şi se îmbogăţeşte continuu, rală a patriei. România so toreşti si comuniste interna cialiste. pentru întărirea sis
prinderilor. al economiei în ansamblul său. De aceea, tendin | preţul de cost pe în- j ră a societăţii. Cu o pătrun exercită o inrîurire tot mai cialistă se înfăţişează astăzi ţionale. ale procesului revo temului socialist mondial, a
ţele de acest gen trebuie curmate energic chiar în faza inci ! treaea producţie se ci- î zătoare clarviziune, studiind profundă asupra lumii con ca o ţară în plin avînt eco luţionar mondial. unităţii sale. a coeziunii miş
pientă. pentru ea activitatea productivă să se desfăşoare in j frează la 4 .142 000 lei. profund realităţile social-po- temporane. cucereşte minţile nomic şi social. în care torţe Academia de ştiinţe social- cării comuniste şi muncito
role mai bune condiţii şi eu realizări de valoare. Mai mult j Paralel cu realizarea ! litice ale epocii, noile proble a noi milioane şi milioane de le de producţie, ştiinţa, invîî- politiee .Ştefan Cîhcorghiu”. reşti. îşi vor manifesta soli
ea oricind. comitetelor de direcţie, organizaţiilor noastre de i integrală a sarcinilor ; me pe care le ridică dezvolta oameni, lumipează poponrel'*r tâmîntul şi cultura se dezvol Institutul de studii istorice daritatea activă eu clasa mun
parlid. tuturor factorilor dc răspundere din economia judeţu i contractuale la toate ; rea mişcării muncitoreşti, va calea spre libertate şi o via tă impetuos, în care se ridică şi social-politice de pe lingă citoare şi oamenii muncii din
lui li se cere să acţioneze cu maximă fermitate şi competen i sortimentele, aici au fost ; lorificând în mod creator, pc ţă mai bună. neîncetat nivelul de trai al CC al P.C.R. sî Academia Re întreaga lume. cu popoarele
tă pe toate planurile şi să nu admită cu nici un chip neîn- ; executate peste sarci- ; poporului, se adînccşte demo publicii .Socialiste România care luptă împotriva domina
deplinirea prevederilor înscrise în planul de stat. j nile de plan 155 tone ; craţia socialistă, în care na vor organiza o sesiune dc co ţiei imperialiste si a nroeoto-
| produse din mase plas- i municări ştiinţifice, avînd ca
Spunem toate acestea pentru că evoluţia din această lună ! ticc prelucrate prin in- ; ţiunea socialistă îşi afirmă tot nialismului. nu vor precupeţi
a activităţii industriei judeţului nu se înscrie pc traiecto ■ .îectie, precum si piese j mai plenar potenţele şi forţa temă „Leninismul si victoria nimic pentru n-si aduce in
ria realizărilor ascendente de pînâ neum ci. datorită nea In pagina a IV-a: creatoare. Realizările dobîn socialismului în România", continuare contribuţia la
junsurilor ce se manifestă în unele întreprinderi, tinde să se | dc schimb mecanice i dite de poporul nostru în Pină la aniversarea cente triumful cauzei socialismului
soldeze eu serioase scăderi pe graficul producţiei fizice, eu i pentru industria chimi- ; construcţia socialismului sînt narului se va încheia editarea şi păcii în lume. Toate aces
implicaţii dăunătoare asupra celorlalţi indicatori. că în valoare de 860 000 ; o vie dovadă a justeţei poli celor 51 do volume din One- tea vor constitui un inalt o
Vizita preşedintelui Republicii Finlanda, Urho Kekkonen, in ticii marxist-lcniniste a Parti rdc complete ale lui V.I. Le magiu adus de Partidul Co
Din situaţia celor două decade — cea mai nefavorabilă ; lei. i dului Comunist Român, o con nin. Se vor tipări noi studii si munist Român, de clasa noas
din acest an — se desprinde ea pozitivă doar activitatea ! ; : ţara noastră. firmare a identităţii dintre in lucrări privind activitatea si tră muncitoare. dc întregul
rombinatului hunedorean. a Uzinei ..Victoria** Câlan. T.F. i i teresele supreme, cele mai in opera lui V.I. Lenin. aprecie nostru popor memoriei lui
Deva si Fabricii de conserve Haţeg. Doar in aceste unităţi time ale poporului şi politi rile sale despre România, în- Vladimir Ilici Lenin.
s-au acumulat noi depăşiri la fontă. oţel. laminate, cocs. ca partidului. Călăuzindu-se
cherestea, conserve, ereîndu-se posibilitatea îndeplinirii îna •neabătut de-a lungul întregii
inte de termen a angajamentelor pe anul în curs. In rest. Pentru a aprecia stadiul în- sale existente, de ideile no Comitetul Central al
sâmînţărilor de
toamnă la
insă. avem de-a face cu nerealîzân îngrijorătoare, localizate C.A.P. Sînlandrei este sufi Jnsămmfăm cum bile ale marxism-lenînismulul,
mai cu seamă în patru ramuri importante — industria mi Partidul Comunist Român s-a Partidului Comunist Român
nieră. forestieră, materialelor de construcţii şi industria lo cient să faci o vi2itâ la m a
cală. gazia de cereale a unităţii.
Din cele peste 90 tone de să-
Minele din Valea Jiului continuă să ridice serioase sem mintă care trebuie să-şi, gâ pufem11 — expresie a
ne de întrebare. Dosi la începutul lunii sarcinile zilnice de seascâ locul sub brazdă, piuă
plan au fost eoborîte la un nivel apropiat de potenţialul ieri s-au eliberat mai puţin
forţei de muncă existente la exploatări, totuşi se înregistrea de 9 tone. Pornind de la a-
ză restanţe alarmante — peste 19 000 tone de cărbune cu uşurinţă, că din 410 hecta indiferentei fafă
ccsle cifre se poate constata
Este dc necrezut de ce conducerea centralei, a exploatărilor
şi ceilalţi factori de răspundere din Valea JiuUii — comite re planificate a se însâmînţa
tul municipal de partid, comitetele orăşeneşti de la exploa cu grîu. secară şi orz. lucra
tări şi zone. întreaga filieră a organizaţiilor sindicale si de nici pe 6 la sută din suprafa de soarta recoltei
rea respectivă nu s-a realizat
U.T C.. cărora li se adaugă o echipă zdravănă de cadre veni
te de la minister — fotografiază — dacă nu cu pasivitate, ţa stabilită. După primele 3
în orice caz ineficient — stări dc lucruri total necorespun zile de la începerea însămîn- îngrijorare eforturile dispera
zătoare. Nu trebuie să uităm că în această lună. începind ţârilor de toamnă s-a înregis te pe care le făcea baci Mi- pe terenul eliberat de sfeclă,
care apoi trebuie arat şi în-
de la zone si tcrminînd cu exploatările, au avut loc adunări trat un rezultat ..record", in- hai (aşa-i spun cooperatorii sâminţat. Cealaltă brigadieră
sâmînţindu-se doar ll) hectare
de dezbatere a sarcinilor de plan. organizate Incmai cu mr- preşeuiiiielui C.A.R, Mihai numai devreme de ora 9 se
cu secară şi cam lot alîlea cu
satului în
Huieţ) pe uliţele
nirea expresă de a analiza critic mersul îndeplinirii sarci grîu. ceea ce reprezintă, ra căutarea eitorva oameni pen „grăbea" împreună cu alţi
6-7 cooperatori să ajungă în
nilor pe anul în curs Şi a opera măsuri pentru redresarea portat In forţele şi mijloace tru a da startul unei noi zile cîmp la recoltat cartofii de pe
situaţiei. Se vede însă treaba că efectul acestor adunări este le de care dispune cooperati de muncă Inginerul Mireea aproape 25 de hectare, după
va, mai puţin de jumătate din
invers proporţional cu cel scontat, dc vreme ce nu sc mar Onea n-a sosit bine. că a şi scosul cărora urmează să se
‘suprafaţa ce se poate însă-
chează nici o înviorare a producţiei. imînţ.a- într-o singură zi (?). plecat la brigada din Şeuleşii însămînţeze grîu. O parte din
să anunţe că trebuie
găsiţi
Aceeaşi evoluţie ncsatisfă^ătoare a ..împrumutat" de la fo Deoarece decada a treia a doi cooperatori pentru a de atelajele care trebuiau să
lunii septembrie constituie un transporte săminţa in cîmp
rul tutelar si IM. Ţebca. unde se constată un minus dfc pro servi o semănătoare. Despre
sezon de vîrf pentru desfăşu aşteptau la rînd pentru... pot
ducţie de I OâO tone. care pune sub semnul incertitudinii rca- rarea lucrărilor agricole, ieri brigadierele de cîmp ce să covitul cailor
dimineaţă, în dorinţa de a ve mai zicem ? S-a făcut ora 9
AL. VAIER1U dea cum se acţionează la şi o brigadieră mai alerga prin N. TIRCOB
strîngerea recoltei acestui an sat să „mobilizeze" ceva oa
şi la pregătirea celei viitoare, meni la încărcatul îngrăşă
(CONtINUMi IN PAO o 2 0) am fost oaspete nepoftit al mintelor chimice in maşina
cooperatorilor din Sintandrei. de împrăştiat. Ingrâşămintele
Pe La ora 7,30 urmăream cu urmează să fie administrate