Page 78 - Drumul_socialismului_1969_09

PAG 2 «DRUMUL SOCIALISMULUI - MIERCURI 24 SEPTEMBRIE 1969

FINISAREA PREGĂTIRILOR lo Congresul ol X-lco al cocs cu rezistenţă slaba şi

o
partidului s-a subliniat că
Intre măsurile care se impun
sarcina importanta pentru si - de calitate inconstantă.
derurgişti o constituie reduce­ lo bateriile de cocsificare şi la
rea consumului specific
ORGANIZATORICE cocs. Râspunzind sarcinilor în­ ducerea Combinatului siderur­
fabricile de aglomerare, con­
dc
gic Hunedoara trebuie să ur­
credinţate, furnaliştiî de la Hu­
nedoara şi Colan şi-au fixat ca genteze amenajorea noului de­
obiectiv principal in întrecere pozit pentru cărbune, să fie
studiază documentele Con­ râmlne figura centrală a învâ realizarea unei mari cantităţi mai exigentă faţă de colitotea
gresului al X-lca — docu­ ţămtntului dc partid, factor c- de fontă peste plan cu cocs materialelor care intră în com­
mente care reprezintă că­ senţial în asigurarea unei pro­ din economii. Datorită măsu­ binat şi să intervină pentru
lăuza întregii activităţi politi­ pagande dc calitate, eficiente. dezvoltarea şi modernizareo
ce. economice şi sociale în Ce s-a întreprins mal deose­ rilor luate, anul acesta fuma-
cilor şi graficelor — este, noua etapă deschisă de acest bit In acest sens ? lişlii hunedoreni au economi­ condiţiilor in care se pregătesc
practic, încheiată. Desigur şi istoric eveniment Dar aceasta — Si în anul trecut de în- sit peste 10 000 tone de cocs. materiile prime şi materialele
in această privinţă mai pot nu înseamnă uniformizarea vâtâmînt de partid. în gene­ deinonsUind practic nu numai necesare furnalelor.
surveni completări In noul învătămîntului. Aşa cum sînt ral propagandiştii au fost re­ valoarea experienţei acumula­ Dacă la Hunedoora se poo-
an de invâtămînt vor fi cu­ şl indicaţiile conducerii parti­ crutaţi dintre membri de par­ te dor şi prezen|o unor Im­ te vorbi de rezultate pozitive pe
prinşi in cercuri, cursuri, ci­ dului, în toate cercurile şi tid cu o bună pregătire poli­ portante rezerve. linio reducerii consumului de
cluri de expuneri toii mem­ cursurile se vor studia 4-5 tică, ideologică, profesională Conform sarcinilor stabilite cocs, furnoliştii din Călon nu
brii de partid apţi de studiu probleme majore reieşite din şi culturală. Aproape DO la su­ în anul care urmează consu­ ou deocamdată cu ce so se
şi un număr sporit de ute- aceste documente, iar restul tă dintre propagandişti erau mul de cocs trebuie redus c j „loude". De la începutul a­
cişti, membri de sindicat, coo­ temelor — desigur axate pe cu studii superioare O ase­ cel puţin T3 kg pe tona de fon­ nului şi pînâ acum, la furna­
peratori. Mai deosebită este a ­ sarcinile congresului — vor menea situaţie este şi în pre­ tă După cum ne-0 osigurat lele uzinei „Victoria" din Că-
tenţia sporită ce o dăm cu­ avea un caracter specific. De­ zent. De fapt. municipiul Iov. Oleg Bublic, inginer şei lan s-o consumat cu 7 400 to­
prinderii în învătâmîntul de sigur şi unele probleme mai nostru oferă posibilităţi mai pentru furnale şi fabricile de ne cocs moi mult decît ero
pariirl a activului de bază al importante vor fi mai mult a- deosebite faţă de alte oraşe aglomerare la Combinatul si- planificat. Acest lucru o influ-
organizaţiilor U.T.C.. care a­ dîncite în unele cercuri şi Anul acesta însă, spre deo­ Vedere de ansamblu a Urinei de preparare a minereurilor de la Teliuc, al cărei colectiv
nul trecut, deşi existau indi­ cursuri decit în altele. în sebire de anul trecut, au fost de muncă lucrearâ incâ din acest an la nivelul productivităţii, preţului de cost ţi calităţii pre­
caţii. nu a fost încadrat decît funcţie de domeniul unrle-şi selecţionaţi ca propagandişti văzute pentru 1970.
în mică măsură în cercuri şi desfăşoară cursanţii activita­ mai mulţi directori, ingineri
cursuri. tea. De exemplu, în cercurile şefi şi alte cadre cu prestigiu Reducerea consu­
S a mers de asemenea, pe şi cursurile cu caracter eco­ — Experienţa a arătat că
linia extinderii formelor de nomic este necesar să se a ­ participarea membrilor birou­
învătâmînt care asigură lărgi­ corde o atenţie prioritară pro­ rilor. a secretarilor comitete­
rea orizontului politic în blemelor legate de lărgirea şi lor dc partid ca propagan­ Recuperarea restanţelor con­
strinsă legătură cu propaga­ perfecţionarea bazei tehnico- dişti arc un noi dc scamă în mului de cocs —
rea cunoştinţelor economice, materiale în etapa actuală, ridicarea la nivelul cerinţelor
tehnice, ştiinţifice, a celor de reproducţia lărgită şi politica a activităţii nolilicc, ideeiogi-
studiere a Statutului partidu­ de acumulare şi investiţii a cc. de educaţie.
lui a problemelor de etică partidului, direcţiile stabilite — Majoritatea membrilor diţionează succesele viitoare ® j w •
(mai ales pe şantierele de de congres pentru ' ridicarea biroului comitetului municipal o cerinţa impe­
construcţii. comerţ etc.). a calitativă a activităţii econo­ de partid vor conduce cercuri
cercurilor şi cursurilor cu Ie­ mice şi a altor probleme ce şî cursuri Secretarii comite­ Desfăşorrlndu-se sub semnul crările de pregătiri şi deschi­ dator să analizeze temeinic
rnatica specială pe bază de vizează făurirea unei econo­ tului municipal vor asigura sarcinilor majore subliniate deri au fost realizate doar în cauzele şi să Întreprindă mă­
.referate şi dezbateri (pentru mii moderne, pe cînd t*n în- pregătirea propagandiştilor şi în documentele Congresului proporţie de 89 şi respectiv suri hotărîte In sensul redre­
intelectuali, lucrătorii din or­ vâţămîntul cadrelor din orga­ lectorilor. Fiecare în domeniul al X-lea al partidului, aduna­ 97 la sută. Dacă pentru ne- sării producţiei. rioasă pentru
canele de stat. cadrele de con­ nele de stat, a cadrelor didac­ de activitate de care răspun­ rea reprezentanţilor salariaţi­ realizârile fizice la producţie In cuvîntul lor, reprezen­
ducere din întreprinderi). tice se ridică cerinţa, să spu­ de De asemenea, ei vor face. lor de la E.M Vulcan a pri­ se argumentează cu lipsa for­ tanţii salariaţilor au venit cu
— Anul acesta se studiază nem, a adîncirli problemelor periodic, expuneri în cercuri lejuit o multilaterală exami­ ţei de muncă, nu acelaşi ar­ propuneri concrete pentru îm­
în toate formele dc învăţă- perfecţionării orînduiriî socia­ şi cursuri nare a rezervelor interne, pu- gument „mai prinde" La pro­ bunătăţirea muncii. Spre e­
mint tezele şi Ideile Raportu­ le ca o condiţie a progresului nînd în centrul său proble­ ductivitatea muncii, unde rea­ xemplu, ing. Zeno Jurca. din furnalisti
lui prezentat la Congresul al pe calea socialismului multi­ — Cum este organizată pre­ mele esenţiale privind realiza­ lizarea este de 98,7 la sută. cadrul zonei a IlI-a, arată că
X-Iea etl partidului de către lateral dezvoltat. gătirea propagandiştilor in ve­ rea sarcinilor de plan şi creş­ Acest lucru — aşa cum a re­ în această lună colectivul va
tovarăşul Ni colac Ceauşescu Biroul comitetului munici­ derea deschiderii noului an de terea eficienţei economice, a- ieşit din discuţii — reflectă da peste plan circa 1 200 to­
şi ale celorlalte documente. pal de partid a sprijinit orga­ fnvâţămînt ? nalizînd implicit şl modul în preocuparea Insuficientă a co­ ne cărbune, exlstînd toete
Cum se va asigura studiul di­ nele şl organizaţiile de partid — In vederea deschiderii în care comitetul de direcţie îşi mitetului de direcţie pentru condiţiile pentru realizarea derurgic din Hunedooro, exis­ enţot creştereo cheltuielilor de
ferenţiat. ancorat in proble­ in elaborarea unor tetmatici bune condiţiuni a anului de îndeplineşte sarcinile ce-i re­ asigurarea tuturor condiţiilor planului pe 1970, cu condiţia tă posibilităţi ca această sar­ producţie cu circa â milioane
matica sectorului unde Işl des­ care să ţină seama de aceste Snvâtâmînt. cu sprijinul cabi­ vin. In prealabil, au avut loc Impuse de procesul tehnolo­ ca să tie aprovizionaţi cu cină să fie îndeplinită şi de­ lei. Vino nu aparţine insă
făşoară activitatea o catego­ Cerinţe Unele din ele sînt în­ netului judeţean de partid, adunări ale salariaţilor la ni­ gic. stllpi feTomatici şi transpor­ păşită. De fapt la ora actuală furnoliştilor. După cum arăta
ric sau alta de cursanţi, a s-a organizat pregâlirea pro vel de zone şi sectoare de de­ toare. In continuarea discuţii­ furnoliştii caută cu insistenţă Nicolae Pilly, şelul secţiei fur­
documentelor congresului ? să susceptibile încă de îmbu­ pagandiştilor, prin ţinerea a servire, cu care ocazie s-au lor tovarăşii ing Popescu nale, la adunarea generală a
— Este adevărat că in toa­ nătăţiri. două expuneri, o consultaţie îmbunătăţit planurile proprii Mircea, Stancu Vaslle, Pritea- noi rezerve pentru reducerea
te formele de învătâlmînt se — Propagandistul a fost şl şi dezbateri de metodică. In de măsuri menite să ducă la Dezbaterea consumului de cocs. Cu ocazia salariaţilor pe uzină, in luna
fata lor se fac expunerile : îmbunătăţirea muncii. Numai nu Victor şi alţii se angajea­ dezbaterii cifrelor de plan pe august furnalele din Colon
,,Creşterea rolului conducător la aceste adunări au luat cu- ză să facă totul pentru reali­ anul 1970 ei ou făcut o serie n-au fost aprovizionate cores­
al P.C R. — factor hotârîtor vîntul peste 150 muncitori, sarcinilor de plan zarea sarcinilor pe acest an de propuneri care vizează îm­ punzător cu minereu. Ore în
în edificarea societăţii socia­ ingineri şi tehnicieni, care şl anul 1970. Alţi vorbitori, bunătăţirea condiţiilor de a- şir furnalele au avut mers re­
liste în ţara noastră", „Ritmul au arătat hotârîrea lor fermă printre care Benecze Ludovic, provizionore, perfecţionarea dus şi nu li s-a asigurat în­
înalt de dezvoltare — carac­ de a depune toate eforturile pe 1970 Fuiorea Adrian şi alţii, arată proceselor tehnologice şi ex­ cărcătura necesară. Pe de al­
teristică fundamentală a eco­ pentru realizarea planului pe că aprovizionarea cu piese de ploatarea raţională o agrega­ to porte colitoteo minereului
nomiei naţionale" şi consulta­ acest an şi a prevederilor pe schimb şi reparaţiile efectu­ telor, factori care influenţează de !a Teliuc şi a calcarului
ţia „Adînciren democraţiei 1970. ate la utilaje sînt de slabă direct consumurile specifice de care intră în uzină lasă foarte
interne de partid reflectată Datorită eforturilor depuse, Deşi, la susţinerea metalică calitate. De altfel planai de materii prime şi motefiofe. mult de dorit. Pe bună drep­
în documentele Congresului în abataje s-au obţinut re­ măsuri întocmit pentru reali­ tate situo(io amintită nemul­
al X-lea". Ele vor fi ţinute de la mina Vulcan, s-au realizat zultate mulţumitoare, la în­ zarea planului pe acest an şi Realitatea arată că chior ţumeşte pe furnalişli. Condu­
circa 7.8 milioane lei benefi­
primul secretar şi de secreta­ cii, reuşindu sc printr-o mai cărcarea mecanică în galerii, anul 1970 prevede printre al­ lo furnalele din Hunedooro, cerea uzinei, o Centralei indus­
rii comitetului (municipal. Tot bună organizare 6â nu /ie de factor Important de creşterea tele : creşterea liniei active unde s-au obţinut rezultate
lizarea planului pe luna In curs. De altfel, trebuie arătat de către secretariat se va asi­ păşite cheltuielile la 1 000 lei productivităţii, realizarea fa­ de front la 712 m prin pune­ pozitive, cîteva probleme solici­ triale Hunedooro şi Ministerul
Industriei Metalurgice trebuie
că în Ioc să depună eforturi stăruitoare pentru perfecţiona­ gura şi conducerea dezbateri­ producţie marfă O contribu­ ţă de sarcinile stabilite este rea în funcţiune a noi abata­ tă o otenţle deosebită. In să intervină cu măsuri hotărîte
je frontale şi cameră, organi­
rea producţiei impuse de punerea în funcţiune a minei Mes­ lor de metodică ţie de seamă au adus-o la rea­ de circa 50 la sută. Cu toate zarea a cel puţin două lucrări primul rînd. furnoliştii ou da­ pentru asigurarea condiţiilor
teacăn, comitetul de direcţie al I M Ţebea, se scufundă tot ☆ lizarea planului şi la obţine­ că exploatarea este dotată cu cu viteze de avansare de mi­ toria so asigure întreţinerea optime în vederea bunei des­
mai mult In hăţişul -justificărilor de tot felul. Cît despre în­ La pregătirile de pînâ acum rea unor rezultate brigăzi ca 5 maşini de încărcat din mo­ nimum 100 im pe lună şl front, şi exploatarea ireproşabilă o făşurări a producţiei la furna­
treprinderea vecină — I M. Barza — socotim că a sosit de­ pentru deschiderea învăţâmîn- cele conduse de Ioan Bâlţa- tive greu de înţeles funcţio­ creşterea vitezelor la lucrări­ furnalelor. Datorită unor defi­ lele din Călan.
mult momentul ca Ministerul Minelor să-şi spună răspicat tului de partid In municipiul tu. Vespaslan Cătană. Ale­ nează numai 3, în medie le de pregătiri şi deschideri, cienţe în organizarea muncii
Cu ocazia dezbaterii cifre­
cuvîntul asupra tuturor problemelor legate de modul în ca­ Deva, s a ţinut seama de sar­ xandru Nlcoarâ, Valerian Tă- Dacă analizăm cauzele ne- utilizarea mai bună a utilaje­ şi anul acesta s-au înregistrat lor de pion colectivele de mun­
re se îndeplinesc prevederile planului şi. mai cu scamă, cum cinile calitativ superioare pe rînâ. Viorel Oprincscu şi al­ rcalizârilor la investiţii se lor din dotare, urmărirea zil­ sute de ore în care furnalele
este coordonată şi condusă întreaga activitate productivă care Congresul al X-lea al ţii. care au obţinut viteze de 'constată, că s-a lucrat in me­ nică a realizării planului şi ou avut mers redus ori s-au că de fa furnalele din Hune­
şi economică financiară a întreprinderii. P C R le-a pus în fata activi­ avansare sporite die cu 40 muncitori peste intervenţia promptă acolo u n ­ oprit occidentol. Acest lucru doara şi Călan au evidenţiat
In cazul I M. Deva, semnalam la începutul lunii peri­ tăţii ideologice şi de experien­ Cu toate acestea nu puteim plan Datorită însă slabei or­ de e necesar, reducerea con­ duce nemijlocit la diminuarea o serie de rezerve care tre­
colul ce planează în legătură cu nercalizarea prevederilor ţa acumulată Este însă nece­ să nu arătăm că pe fi luni ganizări a muncii nu au fost sumului specific de lemn de producţiei de fontă şi favori­ buie valorificate pentru creş­
Sc pare însă că nici conducerea E. M, Munceî şi nici comi­ sară finisarea lor, ca sâ-i mina Vulcan a rămas datoa­ realizaţi indicatorii acestui mină. micşorarea cheltuielilor zează creşterea consumului terea producţiei de fontă şi
tetul de direcţie al întreprinderii n-au socotit cu cale să spun aşa. în timpul scurt cît. re economiei naţionale cu cir­ capitol: Fată de situaţia crea­ de producţie printr-o gospo­ de cocs Alto problemă de reducerea consumurilor, şpeci-1
intervină la primele simptome ale râminerii în urmă. Alt­ a mai rămas. ’ ca 12 000 tone cărbune. îar'lu­ tă*. comitetul de direcţie este dărire mai chibzuită, utiliza­ mare actualitate o reprezintă Uce. Buna gospodărire 'şi fo­
fel. nici nu sc poate "explica"de be astflzPT.M. Devâ, dintr-o rea mai bună a fondurilor fi­ îmbunătăţirea aprovizionării cu losire a cocsului trebui^1 H he»
unitate evidenţiată, prezintă apreciabile restante la eîlcva xe şi altele. Pc lîngâ cele a ­ materiale Pe bună dreptate în permanenţă un obiectiv de
sortimente de bază mintite mai sus planul de la odunârile furnoliştilor pe bază ol întrecerii socioliste,
Aşa cum se cunoaşte, sectorul forestier a evoluat con­ >\ măsuri tehnice şi organi/alo­ schimburi s-o cerut colective­ o problemă majoră pentru toţi
tradictoriu. de la o extremă la alta De aceea, redresarea în rice a fost completat cu pro­ lor de muncă de la bateriile furnoliştii. In acest domeniu o-
luna trecută a I F Orâştie şi Petroşani a însemnat un real 4 4 punerile făcute privind per­ de cocsificare să acorde o o- xîstă încă importonte rezerve,
succes care sconta a fi amplificat lată însă că forestierii — losâmînţam cum putem fecţionarea aprovizionării teh- tenjîe moi mare calităţii Pro­ îar sarcinile trasate de condu­
de la Orâştie, Haţeg şi Petroşani — coboară galopant spre nico-matcriale şi asigurarea ducţiei Despre calitatea coc­ cerea partidului cer ca ele so
limitele inferioare ale realizărilor. Tn numai 20 de stocurilor pentru iarnă, îm­ sului se discută de multă vre­ lie valorificate cu maximum
zile din luna aceasta, forestierii au rămas sub plan cu 6 434 bunătăţirea transportului sl me dar şi în ocest an furno­ de elicientă
mc buşteni. 2 434 mc lemn de mină, 1 G27 mc lemn pentru celu­ altele. liştii ou primit mori cantităţi de D. PATRAŞCU
loză. fapt care face ca în perioada rămasă ptnâ la finele a­ nizare. Azi (23 septembrie se putea lucra din plin la în-
nului restantele să nu poată fi recuperate dectt cu preţul u­ n.n.) sîntem nevoiţi să du­ sâminţâri (există circa 130 N. PADUREANU
nor eforturi deosebite. cem o semănătoare în „Lun­ hectare pregătite), tractoarele
Tendinţa spre deteriorare se vădeşte şi în cazul unită­ că". deşi ordinul de lucru e au stat aliniate la sediu, pre­
ţilor din ramura materialelor de construcţii întreprinderea dat pentru parcela ,,Drumul şedintele C.A.P. s-a dus cu
de prefabricate din beton de la Bîrcea şi-a Impulsionat oa­ Dacă cooperatorii nu şi fac Orăştiei", unde avem o maşi­ „treburi" pe la Simeria, ma­
recum producţia, dar este încă foarte departe de ceea cc tre­ probleme din întîrzierea lu­ nă rămasă de ieri in cîmp ! gazinerul a plecat la tîrg, iar
buie să realizeze In mod normal Cei 1 000 mc dc prefăbri- crărilor. ce motive ar avea Din discuţia cu şeful secţi­ brigadierele erau ocupate cu
rate obţinuţi în 20 de zile reprezintă mai degrabă un volum mecanizatorii să se scoale ei am reţinut şi alte aspecte gospodăria. Cu o astfel dc „or­
de producţie meşteşugărească decît de întreprindere modernă mai devreme ? Asistaţi de şe­ care scot in evidentă totala ganizare" vă puteţi aştepta
de mare capacitate Aceasta trebuie să dea serios de gînclit ful secţiei Nicolae Zgîrcea, 14 neglijenţă ce se manifestă tovarăşi cooperatori din Sîn­
conducerii acestei unîtăti. ca de altfel şî comitetului dc di­ mecanizatori se invîrteau pe fată de soarta recoltei La tandrei să obţineţi o recoltă
recţie de la 1 MC Rîreea. unde. dc asemenea, realizările lingă tractoare neîndcăznind C A P. Bîrcea Mică — unita­ cît de cît mulţumitoare ? Aţi
sînt sub prevederi şi sub posibilităţi. nici unul dintre ei să rupă te deservită tot de această uitat oare că in acest an re­
Industria locală de la Hunedoara, Deva. Brad şi Orâştie ..tradiţia" — adică să por­ secţie — nu s-a însămînţat colta de grîu a fost cu peste
nească la lucru înainte de o­
continuă să fie datoare la sortimentele prefabricate, cără­ ra 8. nici un hectar cu grîu sau 1 000 kg la hectar mai mică
mizi şi bloruri ceramice, mobilă cu valori însemnate fapt ce orz, iar la Cristur terenul des­ fată de cea obţinută in anul
ilustrează că nici acum necesitatea unor măsuri hotărîte de — Singur ce pot face ? — tinat insămînţârii orzului mai trecut ?
redresare n-a găsit adeziunea cuvenită la comitetele de di­ se întreba mecanizatorul Lu­ stă ocupat încă cu trifoi La „Pînâ acum am însâmîntat
recţie ale unităţilor amintite şi nici la direcţia judeţeană cian Morar. Ieri (22 septem­ C A P Sîntandrei de-abia ieri cum am putut, de aceea am
brie n.n) am început semă­
tutelară. natul abia la ora 11,30. Pe s-a început însămînţarea or­ cam rămas în urmă Am por­
De prisos să mai spunem că respectarea prevederilor semănătoare n-am avut decît zului pe 70 de hectare, iar nit cu stîngul. cum s ar zice
olanului este o obligaţie fundamentală pentru toate între­ un copil, iar pe la ora 14 a sămînţa încă nu s-a asigurat Dar, deseară (23 septembrie
prinderile. iar cuantumul efectiv al realizărilor reprezintă mai venit şi o femeie. A tre­ în întregime Ieri se mai fă­ n.n.) ^ facem un grafic cu vi­
• •nicnl etalon pentru comensurarea preocupărilor comitetelor buit să far dese opriri să a ­ ceau transporturi de la Si- teze pe lucrări, ne mobilizăm
cu totii şi nu vom întîrzia".
dc direcţie, a organizaţiilor noastre de partid din întreprin­ jut la încărcarea maşinii cu meria. urmînd să fie condi­ Relatarea preşedintelui sună
deri. De prisos să mai demonstrăm râ economia n-a progre­ sămintâ E lucru mare dacă ţionată .şi tratată(?). mai mult a angajament. însă
sat niciodată pc nisipul mişcător al justificărilor, ci numai într-o zi pot ieşi la semănat Ritmul total nemulţumitor acoperirea lui cu fapte se la­
oe fundamentul trainic al eforturilor stăruitoare, conjugate în care se dpsfăşoarâ lucrări­ să cam mult aşteptată Dar S.C.S.M. Petroşani. In laboratorul - metan-praf-degazare tehnicianul Gheorghe Cristes-
r'U dăruirea, competenţa si răspunderea totală în muncă mai repede de ora 10 le agricole de toamnă se pa­ cu efectuează, la instalaţia pentru determinarea indicilor de erupţie, - instalaţie nou construita
Este ceea ce se cere acum pentru curmarea tendinţei spre — Seara se stabileşte una re că nu-i îngrijorează şi nu cu angajamente, o ştie oricine, pe baza unui proiect elaborat de specialişti de la S.C.S.M. in colaborare cu specialişti din
deteriorare şi încheierea lunii şi trimestrului cel puţin la şi dimineaţa ne trezim că le dă deloc bătaie de cap coo- nu se vor putea umple ham­ cadrul Institutului de fizică atomică Bucureşti - determinări privind conţinutul de metan şi
nivelul realizărilor de prestigiu din lunile anterioare. s au schimbat planurile, ne peratorîlor din Sîntandrei De­ barele cooperatorilor din Sîn­ praf de cărbune al aerului de mină.
relata şeful secţiei de meca­ şi duminică 21 septembrie ac. tandrei.

R etrospectivă isto rică: mentul recurge la minciuna graniţa Transilvaniei, prin prea multă tragere de inimă, contemporanii.
(I9.V11I.1601), Înfierată de toţi
au fost obligaţi să se Împace.
munţi, străbate pasul Vîlcan—
Mi­
prin care se susţine că
La hai ar fi distrus, cind bătălia Dealul Babii, depăşind Haţe­ Deşi este vorba despre o îm­ Beneficiarul crimei este Gh.
păcare formală, cei doi,
In
| decisivă nu avusese loc. Da­ gul. Prin Deva, ajunge la Ba­ special Mihai, pregătesc bătă­ Basta, care dintr-o dată se
transformă din general în gu­
ia de Criş şi Oradea, cu o sui­
torită ajutorului dat de
Gh.
MIHAI VODĂ VITEAZUL Basta răsculaţilor, ei îndrăz­ tă de 100 credincioşi La Deva, lia de la Gorâslâu (13 VI11. ratului pentru Transilvania.
vernator şi locţiitor al împă­
trădătorul Gh. Borbely, pe ca­
neau
să anticipeze victoria.
1G01) unde Sig. Bathory este
cota Manifestul are efect intrucît re Mihai îl aşezase căpitan, înfrînt Este singurul beneficiar al
dă ordin să fie împuşcat cu
victoriei de la Gorâslâu. Dar
ÎN TRECUTUL DEVEI tunurile, omorincţ din credin­ fugiază In cetatea Devei, un­ că zui a uitat că în culmea
Infrîat, Sig Bathory, se re­
complotul nobililor adunaţi la
cioşii lui Mihai.
Deva 11 plndeau, iar Basta în­
de conta pe găzduire şi aju­
Această măsură a fost dic­
1 2 0 m tată de Sig. Bathory şi cum­ tor. Aici intenţiona să aştep­ gloriei după bătălia de la Go­
te ajutorul turcilor, tătarilor
râslâu, suferise şi o înfringe-
natul său, cancelar al Polo­
Imediat după bătălia de la
iar noi nu putem pretinde alt­
Şclimbâr (28.X. 1599) şi ocu­ ccste măsuri nu sint proprii ceva. Poate nici iicelc măsuri niei, Ion Zamoisky De aceea, şi a cumnatului său din Polo­ re ruşinoasă şub zidurile De­
nia. Iercmia Movilă nu-I pu­
numai celor două domenii, si­
Basta
vei. In anul 1G03, Gh.
parea Transilvaniei. Mihaî Vi­ tuate pc teritoriul judeţului ciuntite nu ar fi fost luate da­ nu afectează eu nimic ospi­ tea ajuta, el însuşi fiind In ocupă oraşul şi cetatea, închî-
Pe şantierele Termocen­ teazul întreprinde măsuri de nostru. Ele ou fost luate şi pe că nobilimea din ţară n-ar fi talitatea oraşului, dovedită pericol dc a fi alungat cu fra­ zînd între zidurile sale pe Moî-
mai tîrziu fată de Cuza-Vodă,
tralei de la Mintia lucrări­ reorganizare a cetăţilor arde­ vechiul domeniu al Ţârii Fă trecut de la opoziţia pasivă la pornit şi el în pribegie. tele său Simion. de răscoala se Szekely, omul Iui Sig. Ba­
le la ccl de al doilea coş lene. Nici vechea reşedinţă gâraşului. în regiunile locui­ cea activă şi apoi la organiza­ boierimii muntene. Gh. Basta thory, singurul obstacol în
dc fum sînt in avans faţă a voievozilor nu poate râmine te de secui. Deci este vorba rea deschisă de comploturi, Pentru urmărirea lui Mihai ghicind intenţiile adversarului calea puterii sale depline. Tn
de graficul de execuţie cu ; în afara preocupărilor sale. In do o măsură politică genera­ uneltind pentru detronarea şi predarea cetâtii. Sig. Batho­ său, atacă Deva El reuşeşte nişte împrejurări dramatice.
4 zile. Harnicul colectiv dc i cetate este aşezat coman­ lă. domnului. Era deci obligat ca ry. prin actul din 2G mai 1601, sâ-1 pună pe Sig. Bathory pe Gh Basta reuşeşte să smulgă
muncă dc la lotul coşuri­ dant Gh. Borbely, vechi câpi Care este mobilul acestor impotriva pericolului, să cau­ i) dăruieşte pe Borbely cu fugă, fără Insă a cuceri ceta­ de la nemeşi jurâmîntul de
lor dc fum a ridicat r>ccst tan al lui Mihai, dîndu-i-sc în măsuri ? De ce au fost luate te un sprijin cît de cit sigur cetatea şi domeniul Deva. tea. Din aceste motive se re­ credinţă faţă de Împărat, pe
obiectiv pînâ la cota 120 dc subordine o garnizoană forma­ ele dc domnilor 7 Din aceste motive apelează la mentionindu-se motivul da­ trage spre Sibiu — Făgăraş. care II urau.
metri, râminind a sc exe­ tă din mercenari şi oaste dc Desigur că nu considerente români şi secui, prin măsurile unii căpitani slabi de înger, niei : luptă impotriva domnu­ Dar Basta, după cum vom ve­ Pentru ca să fie siguri eă
cuta numai 100 m. ţară din Muntenia. etnice l-au adus la acest pns luate. ca Aga Leca, care au simţii lui român pribeag. dea, nu va uita înfringerea şi In cetatea Devei nu vor mai fi
In prezent, aici sc lucrea­ In preocuparea noului slâ- N. Bâleescu, In lucrarea sn Măsurile nu s-au dovedit e şi „gustul" aurului nobiliar Nemeşii s-au dovedit nelo­ nici nu va pregeta să se răz­ cuiburi şl adăposturi de răz­
ză cu o viteză dc betonate pin intră şi problemele de monografică despre Mihai Vi (iciente, iar răzvrătirea plutea sfătuiţi şi de prieteni, cedează iali nu numai fată de Mihai. bune pe cei care au pro­ vrătiţi, dar şl pentru că Sig.
de 3 metri pe zi.'Prin men­ organizare administrativă a teazul, scria : „Datoria lui Mi­ in aer. Tn luna iunie a anului ispitei de a trăda. El predă ce ci chiar faţă de Gh. Basta, fă­ vocat-o Bathory venea la luptă .eu
ţinerea acestui ritm accele­ Transilvaniei. Pe domeniul ce­ hai ar fi fost de a da roma 1000, in garnizoanele din Dej. taica Chioara răsculaţilor, fa- ră ajutorul căruia n-ar fi în­ forte noi, tncepînd din 1607.
rat. termenul dc execuţie tăţii Deva şi in Ţara Haţegu­ nilor libertatea de iobăgie şi Chioara şi Zapor se semnalea­ cililind înfringerea de la Mi vins la Mirăslău. Răsculaţii >1 Neînţelegerile dintre Gh. sc interzice stâpînirea cetăţii
planificat sc va reducesîm- lui, din cele mai vechi timpuri proprietatea de pămînt spre ză tulburări. Garnizoana din râslău. arestează, împreună eu fami­ Basta şi Mihai, aplanate un de către particulari, trceînd
j ţîtor. existau cnejii români, a căror he/ăşuirea acelei libertăţi Deva este liniştită Astfel, Mihai, trădat de no­ lia lui Mihai, care sînt în­ timp în fata duşmanului co­ în stâpînirea voievozilor Tran­
mun — Sig Bathory şi neme­
Dc asemenea, pentru a- independenţă era recunoscută Astfel, el ar fi dat stâpînirii Concentrarea de către Mihai bilime, infrint la Mirăslău chişi la Făgăraş, lucru despre şii răsculaţi — izbucnesc din silvaniei, aşa cum fusese odi­
| sigurnrea punerii în func- şi de regii Ungariei, fapt pen sale în Ardeal o temelie ne­ a trupelor sale la Alba Iulin (10.IX.1G00) de răsculaţi, apoi care află Mihai la Praga. în- nou cu şi mai multă forţă nioară
| ţiunc la timp a primului tru care unii istoriei «1 consi­ clintită. Niciodată ocazie mai nu mai are efect, intrucît hi de poloni in Ţara Românească dirjindu-se şi mai mult Cauzele neînţelegerii sint Astfel sc încheie o pagină
i grup dc 210 megawaţi, la deră pc Negru Vodă ea avin- bună ea aceasta nu se înfiin­ 4.IX. 1G00 nemeşii adunaţi la (10 20.X.1G00), pentru a scâp;i împăcat cu Rudolf al Il-ea multiple, dar motivul este a­ zbuciumată din istoria cetâtii
J coşul nr. 1 sc munceşte in­ du-şi obîrşia de «aici. Mihai ţase ca acum. îndată după Turda trec în mod deschis la eu viaţă din mîinilc cancela (Împăratul Austriei), primind cela că Mihai refuză să cedeze Devei, legată de amintirea ori-
apucă
ijutorul militar solicitat. Mi­
rului Ion Zamoisky.
! fens la canalele de fum ca- Vodă. prin actele normative bătălia de la Sibiu Mai tir- răscoală In manifestul adresat calea pribegiei spre Viena, a hai se reîntoarce In Transil­ lui Gh Basta steagurile cap­ mului unificator al celor trei
către tară şi armată a doua
pe care le elaborează în pe­
ziu Mihai în zadar vru ; ne
• re leagă c:\hnustoarclc dc rioada scurtei sale domnii, re­ voinţele crescuseră prea mult zi, cer In mod fălîs trădarea poi Praga (I.llf.l(îOl). unde se vania. pentru a recuceri po­ turate de In adversarul lor ţâri române, constituind un
precedent şi un exemplu pen­
I co*. cunoaşte vechile drepturi, pre­ ocazia trecuse". lui Mihai făgăduind si achi­ afla curtea împărătească a lui ziţiile pierdute. După dorinţa comun — Sig Bathory A- tru generaţiile rare vor urm B
rogative şi independenţa lor Mihai, deci, ducea în Tran­ tarea alit anticipată, cit şi Rudolf al II-lea. pentru n-si exprimată de împăratul, cei eesta este mobilul odioasei
faţă de puterea centrală A- silvania o politică de clasă, retroactivă a soldelor. Docu­ căuta dreptatea In drum spre doi rivali. Mihai şi Basta fără crime de la Cîmpia Turzii Prof. E. FIRCZAK