Page 80 - Drumul_socialismului_1969_09
P. 80
PAG 4 DRUMUL SOCIALISMULUI - MIERCURI 24 SEPTEMBRIE 1969i
v iz ita p r e ş e d in te lu i I r y . iM iH u n n a m u <
R e p u b lic ii F in la n d a , DIN PRESA STRĂINĂ
Dezbaierile Viitorul politic
U r h n K e k k o n e n , de politică al senatorului
generală Edward Kennedy
în ţa r a n o a s tr ă NEW YORK 23 (Agerpres) prejurările In care s-a produs
NeclarItAtlle ce InvAlulc Îm
accidentul <lc automobil al se
In şedinţa de luni scara a
natorului Edward Kcnncdy, sol
sesiunii Adunării Generale a
Kopcchnc, una din fostele se
ON.U. au continuat discuţiile dat cu moartea Iul MAry Jo
cretare olc familiei Kenneclv,
de politică generală Ministrul determina comentatorii politici
sA analizeze perspectivele ca
afacerilor externe al Republi
Convorbiri oficiale cii Dominicane, Fernando A- rierei politice a ultimului din
tre fraflt Kcnncdy. Un astfel
miana Tio, a subliniat necesi dc comentariu Inscrenz.A recent
La Palatul Consiliului de lor Externe, Paavo Laitinen şi movate cu consecvenţă de tatea rezolvării grabnice a cotidianul francez ,,Lc Mon<lc‘‘.
ftcriAm mal Jos cîteva fragmen
Stal au avut loc marţi dimi Esko Lipponen, şefi de secţie România şi Finlanda, cei doi problemei dezarmării şi peri te din acest articol.
neaţa convorbiri oficiale între In Ministerul Afacerilor Ex preşedinţi au subliniat impor colul cc-1 prezintă pentru pa
preşedintele Consiliului de terne. tanţa contribuţiei pe care fie cea mondială războiul din „America fără
Stat al Republicii Socialiste In timpul convorbirilor, care care ţară, mare sau mică, poa Vietnam şi încordarea din O
România, Nicolae Ceauşescu. s-au desfăşurat într-o atmo te sâ o aducă la îmbunătăţi rientul Apropiat. Kennedy ?“
şi preşedintele Republicii Fin sferă de cordialitate şi înţele rea continuă a climatului de Ministrul afacerilor externe
landa. Urho Kekkonen. gere reciprocă, au fost aborda colaborare şi securitate pe al Filipinelor, Carlos Romulo, Acest sentiment pare sA fie
La convorbiri au participat te probleme referitoare la sta continentul nostru, la înfăptui a căutat sâ justifice politica ImpArtâşIt dc un numlr din ce
In ce mal mare de membri ai
din partea română Ion Gheor diul actual al relaţiilor româ- rea celor mai nobile năzuinţe agresivă americană în Viet partidului democrat. Eclipsa
ghe Maurer, preşedintele Con no-finlandeze. perspectivele de ale omenirii, de pace şi pro nam. pronunţindu-se împotri parţiala sau preludiul Ia o to-
lalA dispariţie din scena politi
siliului de Miniştri, Manea Mâ- dezvoltare a acestora, precum gres social. In acest context a va „obţinerii unei păci cu cA ce estompcaz.A Iu prezent
nescu şi Ştefan Peterfi, vice şi principalele aspecte ale si fost remarcată activitatea pe orice preţ“. Referindu-se la pe senatorul Edward Kcnncdy,
preşedinţi ai Consiliului de tuaţiei internaţionale A fost care Rorpânia şi Finlanda o situaţia din Orientul Apropiat. pune problema conducerii mo
rale a partidului si a candida
Stat, Cornel Burtică, ministrul relevată cu satisfacţie, de că desfăşoară pentru asigurarea Romulo a declarat că ţara sa tului pentru viitoarele alegeri
comerţului exterior, George tre preşedinţii celor două ţâri. unor raporturi dc colaborare se pronunţă pentru respecta prezidenţiale din 197?. Preiei»
Macovescu. prim-adjunct al evoluţia ascendentă a legătu şi înţelegere între popoare, rea de către toate părţile a rtenţii nu lipsesc. Trei persona
lităţi dominA grupul celor cc
ministrului afacerilor externe. rilor de prietenie şi colabo pentru coexistentă paşnică în hotârîrilor O.N.U. ar putea emile pretenţii.
Mircea Bâlâneseu, ambasado rare rodnică dintre cele două tre ţâri cu orînduiri sociale di Reprezentantul Laosului a întrevederi ale ministrului Conferinţa vorba, In primul rlnd, dc llu-
bert iiumphrey, care vlscaz.a
rul României Ia Helsinki. Mi- state, pe tărîm economic, tch- ferite. activitate pusă în slujba subliniat în cuvîntul său că sA-şl ia revanşa In faţa pre
hail Dumitru, director ad-in- nico-ştiinţific şi cultural, evi- cauzei generale a securităţii şi .războiul din Vietnam este şedintelui Rlchanl Nlxou şl ca
re a lAsat aA se InţcleagA cA va
terim în Ministerul Afacerilor denţiindu-se noi posibilităţi de un război nedrept şi imoral de externe al României islamică încerca sA-şi fncâ reintrarea in
Externe. dezvoltare a acestor relaţii în păcii A fost reafirmată, de din toate punctele de vedere". Senat anul viitor prin candida
Din partea finlandeză au avantajul ambelor popoare, al asemenea, hotârîrea celor două El a adresat un apel partici NEW YORK 23 (Agerpres) bilaterale rnmâno austvaliene tura cc InlcnţioncazA sA şi-o
participat Ahti Karjnlaincn, colaborării şi cooperării inter ţâri dc a întreprinde noi e panţilor la sesiunea Adunării — Corneliu Mânescu, minis ☆ la nivel înalt dcpunA pentru funcţia de se
nator <1 In partea statului Min
ministrul afacerilor externe, naţionale. forturi care sâ contribuie la Generale de a depune eforturi trul afacerilor externe al Re NEW YORK 23 (Agerpres). nesota, post rfimas liber prin
Kaarlo Veikko Makela. amba pentru reglementarea pe cale publicii Socialiste România, — Ministrul afacerilor exter retragerea lui Eugene MrCar-
ll*y. Apoi,
Edmund Moşiile,
sadorul Finlandei la Bucureşti. In spiritul ideilor păcii şi pregătirea Conferinţei consa paşnică a conflictelor dintre şeful delegaţiei române la se ne al României, Corneliu Mâ RABAT 23 (Agerpres). — senator «lin partea statului
Risto Hyvarinen, şef de depar coexistenţei între popoare cu crate dezvoltării cooperării şi 6tate. siunea Adunării Generale a nescu. a avut la sediul misiu Conferinţa islamică la nivel Mâine şi fost candidat al Par
tament In Ministerul Afaceri orînduiri sociale diferite, pro securităţii europene. ★ ON.U., a avut o întrevedere nii permanente a Republicii înalt şi a continuat marţi lu tidului democrat pentru vice
preşedinţii! Statelor Unite In a-
NEW YORK 23 — Cores cu Cordon Freeth, ministrul Socialiste România pe lingă crările în şedinţe plenare cu iegcrllc precedente, nu-şl as
Dejun oferit pondentul Agerpres, C Ale- afacerilor externe al Australi O nistrul afacerilor externe al uşile închise şi pe comisii A cunde nici cl ambiţiile. Arc tic
N
. , o întrevedere cu mi
U
partea sa tinereţea, seriozita
genţia marocană de presă in
xandroaie, transmite :
Situa
ei. şeful delegaţiei australie
ţia din Orientul Apropiat a ne la sesiunea Adunării Ge R,.F a Germaniei, Willv formează că în cadru) şedin tea şl buna Impresie pe care a
fAcut-o In 1968, dar rAmine sA
constituit principala problemă nerale In cadrul întrevederii Brand! In cursul convorbirii ici plenare de deschidere de se ImpunA abia dc acum îna
inte ca un personaj de Impor
de preşedintele Finlandei abordată marţi în dezbaterile au fost abordate probleme le care a avut loc cu acest pri comisiile pentru problemele tanţa naţionala. Ultimul dintre
luni scara au fost constituite
Adunarea
din
Generală a
lej. au fost abordate proble
asemenea,
ccl trei a fost, de
gate de ordinea de zi a ac
O.N.U,, in cadrul cărora au tualei sesiuni a Adunării Ge me actuale ale relaţiilor in de procedură şi organizatori puţin amesteent in precedenta
Preşedintele Republicii Fin Vllcu, losîf Banc, Petre Bla- Erau prezenţi Kaarlo Veikko luat cuvîntul reprezentanţii nerale, probleme ale situaţiei ternaţionale. precum şi pro ce. precum şi o comisie do campanie eiecinralA. Este vor
ba de senatorul George Mac
landa, Urho Kekkonen, a ofe joviei, Ion Iliescu, Ion Stâ- Makela. ambasadorul acestei Republicii Arabe Unite. Liba internaţionale şi ale relaţiilor bleme de interes bilateral. redactare a rezoluţiei confe Covcrn (Dakota tic sud), can
rit marţi un dejun oficial In nescu, precum si Ştefan Pe ţâri la Bucureşti, şi alţi şefi nului si Sudanului rinţei didatul ncnorocos al alegerilor
trecute, lansat, se. spune, mal
onoarea preşedintelui Consi terfi, vicepreşedinte al Con de misiuni diplomatice acre Ministrul afacerilor externe Deschiderea oficială a con mult de adversarii Iul Eugene
liului de Stat al Republicii So siliului de Stat. Constantin ditaţi în România. al R A U. Mahmud Riad. a Incidente arabo-israeiiene ferinţei a fost precedată de o McCarlhy, pentru a nu sc ra
lia cu acesta.
cialiste România. Nicolae Stâtescu, secretarul Consiliului In timpul dejunului, care declarat că aplicarea fidelă a consfătuire a miniştrilor afa PinA In 1!»"2 sc pol produce
Ceauşescu. de Stat. George Maco tuturor clauzelor rezoluţiei cerilor externe ai ţârilor par IncA multe cvcnlmcnlc. Pru
Au participat Ton Ghoorghe vescu, prim-adjunct al minis s-a desfăşurat Intr-o atmosferă Consiliului de Securitate din CAIRO 23 (Agerpres). ~ nităţile de artilerie antiaeria ticipante Potrivit relatărilor dent, senatorul Muslde sc cod»;
place In a nu crede Intr-o re-*’J
Maurer. Gheorghe Pană, trului afacerilor externe, mem caldă, prietenească, cei doi şefi noiembrie 1067 constituie ca Avioane israellene au încer nă egiptene au intervenit lo presei marocane, in cadrul a- tragere a Iul Edward Kennedy. i
Gheorghe Râdulescu. Virgil bri ai guvernului, conducători de stat au toastat pentru pros lea spre restabilirea păcii în cat miercuri sâ atace poziţii vind un avion israelian de restei consfătuiri au fost e- Este greu dc presupus totuşi I
Trofin, 11 ie Verdeţ, Maxim de instituţii centrale, generali. peritatea poporului român şi Orientul Apropiat El a enun le egiptene din zona de sud tip ,,Skyh\vk". care s-a pră xaminatc. intre altele, proble cA acesta din tirmA -• nutca |
realiza o revenire n
Berghianu. Emil Drâgâncscu. Au luat parte Ahti Karjalai- poporului finlandez, pentru ţat un plan în trei puncte a Canalului de Suez. a anun buşit pe malul de est al Ca ma participării la conferinţă sc afirme din nou <
pentru punerea în aplicarea
vArat lider al Partid
Janos Fazekas, Petre Lupii, nen, ministrul afacerilor ex rezoluţiei amintite ţat postul de radio Cairo U- nalului. Postul de radio ci a unei delegaţii a Organizaţiei erat, aşa cum a fAci
Manea Mâncscu. Leontc Râ- terne al Finlandei, si celelalte dezvoltarea relaţiilor multila tat a precizat că atacul is- pentru Eliberarea Palestinei nuaric trecut plnA M|>
utu, Gheorghe Stoica. Vasile persoane oficiale finlandeze terale dintre cele două ţâri. Taelian a fost precedat de un (problemă reglementată in Misterele tic la CI»
Contacte diplomatice privind situaţia duel de artilerie între bate mod pozitiv), propunerea ca Unsul» unde s-a pe
Prin cîteva judeţe din Orientul Apropiat riile” egiptene şi israeliene. la lucrările reuniunii islamice ricntut — nr) consl
cum Innlnte un st
cap pentru cl.
★
la nivel înalt sâ fie invitate
TEL AV1V 23 (Agerpres). — si alte ţâri în care populaţia
Marţi după-amiază, pre In apropierea Combinatului veniment ce se produce la fie NEW YORK 23 (Agerpres) cretarului general al ON.U. Un purtător de euvînt mili
şedintele Finlandei, Urho siderurgic, pe podul de peste care 50 de minute. In sala de Situaţia din Orientul Apro în Orientul Apropiat, şi cu tar israelian. citat de agen musulmană nu reprezintă
Kekkonen. împreună cu ce Şiret ce marchează intrarea calculatoare electronice care piat continuă sâ fie examina Abdel Moncm Rifa'h prim- ţia France Presse. a declarat majoritatea în stat, dar este
lelalte oficialităţi finlandeze, în judeţul Galaţi, preşedintele conduce procesul de elaborare tă in cadrul diverselor întîl- ministru adjunct şi ministru al că avioane israeliene au lan numeroasă, precum si aspec VIETNAM UL
au plecat într-o vizită în ju Urho Kekkonen şi oficialită a oţelului, şeful statului fin niri între diplomaţi din dife afacerilor externe al Iorda sat marţi un atac asupra po te legate de elaborarea docu
deţele Brăila, Galaţi, Tulcea ţile române şi finlandeze sînt landez este informat asupra rite ţâri care participă la se niei ziţiilor artileriei egiptene din mentului final al conferinţei.
şi Constanţa. intîmpinate de preşedintele perspectivelor de extindere a siunea Adunării Generale n In aceeaşi 2i a avut loc o zona Canalului de Suez Pur Agenţiile de presă informea
înaltul oaspete este însoţit Consiliului popular judeţean, electronicii şl în alte domenii ON.U. Secretarul de stat al reuniune între Joscph Sisro. tătorul de euvînt a afirmat că ză că participanţii la confe DE SUD
de Ştefan Peterfi. vicepre Constantin Dâscăleseu, care ce privesc activitatea combi S.U.A., Wjlliam Rogers. a avut asistent al secretarului de stat aviaţia egipteană nu a inter rinţa islamică au invitat In
şedinte al Consiliului de Stat, îi însoţeşte în vizita prin cea natului întrevederi consacrate acestei al S.U.A., şj Annloli Dobrînîn, v eni şi că toate aparatele is- dia sâ trimită o delegaţie la
precum şi de membrii misiu mai impunătoare cetate a si Un tur al oraşului cu ma probleme cu Gunnar .larring. ambasadorul U.R.S.S, la Was raetTene s au întors la bazele Rabat pentru a participa la
nii române ataşată preşedin derurgiei româneşti. Sînt pre şinile oferă oaspeţilor posibili reprezentantul personal al se hington. lor. lucrările reuniunii. A t a c u r i
telui pe timpul vizitei : Con zenţi, de asemenea, Nicolae tatea de a cunoaşte marile
stantin Stâtescu, secretarul Agachi, ministrul industriei prefaceri urbanistice prin ca p o z i ţ i i l o r
Consiliului de Stat, Mircea metalurgice, şl conducătorii re a trecut vechiul oraş de
Bâlâneseu, ambasadorul Româ combinatului In fata mache la Dunăre.
Martino. a declarat : „In lo a m e r i c a n u -
niei la Helsinki, general lo tei ce înfăţişează sugestiv pre Populaţia oraşului Galaţi a L a r e l u a r e a a c t i v i t ă ţ i i p a r l a m e n t a r e î n I t a l i a tarul Partidului socialist, Dc
cotenent Constantin Popa, zentul şi viitorul combinatu făcut o primire plină de căl
locţiitor al şefului Marelui. lui, directorul general. Ton dură şi simpatie oaspeţilor cul întîlnirîlor diplomatice
Stat Major, şi Tudor Jianu, Potoceanu, face o prezentare finlandezi. Călătoria a conti preferăm o confruntare asu s a i g o n e z e
directorul protocolului M A E a acestei unităţi siderurgice, nuat apoi spre Tulcea pra marilor probleme ale dez
Aeroportul din apropierea care în următorii ani va fi în La Dunăre, pe pămîntul do a Situaţia politico-sociaiă este mai complexă voltării ţârii”.
Brăilei, pe care a aterizat a măsură să dea jumătate din brogean. oaspeţii au fost în- Partidul Comunist Italian SATGON 23 (Agerpres). —
vionul special, era pavoazat producţia totală de otel a tă tîmpinaţi de Dumitru Apos sî-a exprimat poziţia asupra In cursul nopţii de luni spre
cu drapelele de stat ale Româ rii tol. vicepreşedinte al Consi acestor probleme intr-un co marţi, forţele militare ale
niei şi Finlandei şi cu pan Preşedintele Finlandei şi liului popular al judeţului a Unele probleme s-au agravat şi necesită municat al Direcţiunii. în care Guvernului revoluţionar pro
carte pe care erau înscrise în ceilalţi oaspeţi sînt invitat» Tulcea. şi numeroşi localnici sînt invitate toate forţele de vizoriu al Republicii Vietna
limbile română şi finlandeză sâ viziteze cîteva din secţiile Deşi seară tîrziu. cetăţenii din stînga sâ ia parte la noi forme mului de Sud au lansat 11 a
urări de bun sosit. de bază ale combinatului Un Mâcin. Horia, Cerna. Izvoare o rezolvare urgentă dc colaborare şi de unitate, tacuri asupra unor poziţii de
Oaspeţii sînt intîmpinaţi de prim popas se face la lami le şi din municipiul Tulcea pentru a asigura o soluţionare ţinute le trupele ajnericnno-
Nicolae Mihai, preşedintele norul de tablă groasă, in care au făcut preşedintelui Urho pozitivă a problemelor politi saigoneze în diverse regiuni
Consiliului popular al jude mecanizarea, automatizarea şi Kekkonen o călduroasă primi ROMA — Corespondentul legii financiare a regiunilor, .de trecere", nu poate duce ce şi economice actuale. în a sud-vietnamoze — relatează
ţului Brăila, şi de alţi repre electronica sînt factori de re. Agerpres, Giorgio Pastorc. care ar urma sâ pună capăt la soluţionarea situaţiei poli cest scop. Direcţiunea P C I . a corespondentul agenţiei Reu-
zentanţi ai organelor locale bază în dirijarea procesului transmite: începutul acestei aşteptării îndelungate în ce tice şi economice. In conse arătat că „partidul este gata ter. Un purtător de euvînt al
de stat. de producţie. Preşedintele Prima zi a vizitei preşedin sâptâmîni marchează în Ita priveşte punerea în practică cinţă. acestea propun reluarea pentru orice confruntare de comandamentului forţelor
Drumul pînâ la Combinatul Kekkonen este informat că a telui Republicii Finlanda prin lia reluarea oficială a activi a capitolului din constituţie unei colaborări „organice' In poziţii şi de propuneri con SU.A a comunicat, totodată,
siderurgic Galaţi — primul o- cest laminor se numără prin tară s a încheiat cu un dineu tăţii politice după „pauza" de asupra creării regiunilor cu cadrul unui nou tip de guvern crete'. In acelaşi tfmp. Gian- că în cursul luptelor cc au
bîectiv al vizitei prin ţară — tre cele mai mari şl moder oferit în onoarea sa dc Comi vară, avind drept cadru o si statut autonom ; aplicarea le de ecntru-stînga Tn acest carlo Pajetta membru a) Di avut loc luni în nordul pro
trece prin oraşul Brăila şl ne din lume. In continuare se tetul executiv- al Consiliului tuaţie caracterizată, pe de o gii. aprobată în prealabil, a sens/ secretarul Partidului re recţiunii P.C.T..^ subliniat re vinciei Quang Tin au fost do-
prin alte aşezări, ai căror lo vizitează secţia oţelârie. unde parte, de acţiunile revendica organizării alegerilor regionale publican. La Malfa, a propus cent că tentativele de a reac borîte două elicoptere ameri
cuitori fac solilor poporului popular al judeţului Tulcea tive de mare amploare iar. pe în cursul toamnei împreună o întîlnire a reprezentanţilor tualiza coaliţta -de'centru-stîn cane. Numărul elicopterelor
finlandez o primire entuzias oaspeţii asistă la elabora de altă parte, de neînţelege cu alegerile pentru înnoirea partidelor republican, socia ga constituie un adeV^rat pas pierdute de forţele S U.A. în
tă, călduroasă. rea unei şarje de oţel. e- (Agerpres) rile între partidele fostei coa organelor administrative loca list şi socialist unitar pentru înapoi-fată de necesităţile ţării Vietnamul dc sud de la 1 ia
liţii de centru-stînga. le, deşi. în momentul de fată, a găsi o cale comună de tra- şîjlaţâ de evoluţia actuală. nuarie 1061 pînâ în prezent —
Camera Deputaţilor, ale că există unii care ar dori o nouă lativc cu demoerat-ereştinii. S-ar putea spune că relua- n precizat purtătorul de euvînt
AGENDA ECONOMICA rei lucrări s-au deschis marţi, amînarQ Alte probleme ce Pînă în prezent, această pro .rea activităţii politice se face american — sc ridică la 1 321.
şi Senatul, care îşi va relua
stau în faţa
Parlamentului
punere nu a găsit ecou favo
exact din punctul în care a
Alte ciocniri între detaşa
activitatea la 1 octombrie, vor
In acelaşi timp.
ziarul .11
guvernului demo-
trebui sâ înfrunte numeroase sînt : necesitatea blocării chi rabil la celelalte partide. fost întreruptă în momentul mentele patrioţilor si trupele
riilor şi a preţurilor, care au
formării
inamice au avut loc în ul
% Şantierele navale din sâ se producă 3 000 motoare, construită o uzină modernă de probleme râmase ncrczolvate crescut foarte mult în ultimii Popolo", organul Partidului crat-creştin. „de trecere" Dar timele 24 de orc şi la 26 kilo
Split, R S.F. Iugoslavia, ou lan urmînd ca in viitor producţia prelucrare a metalului nobil. de mult timp sau chiar agra anî, ca şî o serie dc chestiuni democrat-creştin. confirmînd sîtuatîa este mai complexă. metri vest de localitatea Tam
sat la apă tancul „Nikolas anuală sâ ajungă la 13 000. De asemenea, se află in con vate dc actualele mişcări so procedurale privind programul din nou faptukcâ PD C . este Anumite probleme s-au agra Ky.
Brataşvili", cu un deplasament Motoarele produse aici vor fi strucţie o mare uzină de zinc. ciale Printre acestea figurea de dezvoltare economică a dispus că relanseze ■ colabo vat în cursul vacantei estivale „Fortăreţele zburătoare" a-
de 20 800 tone, primul dinlr-o folosite pentru echiparea auto La un alt combinat, construit ză : proiectul de lege privind tării. rarea dc centţru-stînga. s-a si necesită o rezolvare urgen merîeane „B-52" au' efcciuat
serie de zece asemenea nave carelor, autocamioanelor, trac la nord-est de Toşkent, se pro statului oamenilor muncii, Partidele care au luat par- declarat totuşi împotriva unui tă De toate acestea vor trebui raiduri In provincia Tay Ninh
comandate de Uniunea Sovie toarelor şi altor maşini rutie duc aliaje dure şi termoreris- care ar trebui să le acorde a- ic la fosta coaliţie de centru- acord preliminar al celor trei să tină seama forţele politice
tica la şantierele navale din re. tente din wolfram, molibden şi ccstora drepturi politice, so stînga nu ascund faptul că invitîndu-i la o discuţie în italiene, acum. la reluarea ac şi în alte regiuni sud-vietna-
acest oraş. • „Chrysler", una din cele alte metale rare. ciale şi sindicale ; proiectul actualul guvern monocolor, patru. La rindul său, secre tivităţii parlamentare. meze.
trei mari corporaţii producă
4 După cum s-a anunţat la toare de automobile din
Tokio, construcţia celei de-a S.U.A., a anunţat majorarea 4 0 4 tinuarea realizării proiectu tii conducători provizorii ai
doua centrale atomo-electrice preţurilor la tipurile anului lui privind construirea unui ţării să prezinte. în cursul a- O „iluzie frumoasă"...
japoneze va fi gata pinâ la 1970. Recent, atît „Ford" cit CURIER Lucrătorii poştali din ves avion supersonic de pasa cestci săptămîni. un răspuns
sfirşitul lunii octombrie a.c. şl „General Motors", celelalte tul Parisului au declarai geri care va putea trans definitiv privind şansele de Senatorul William Fulbright, preşedintele Comisiei sena
Aceasta nouă centrală urmea două mari companii producă marţi o grevă. în sprijinul porta 300 dc pasageri cil vi refacere ale pacientului Ra toriale pentru afacerile externe, a declarat în cadrul unui
ză sâ intre în producţie in toare de automobile, au anun. revendicărilor lor privind teza de 2 900 kilometri pe portul. remarcă agenţia As interviu că reducerea cu 35 000 dc soldaţi a efectivelor ame
luna martie 1970. Prima cen ţat majorarea preţurilor la mo oră. El a cerul Congresului sociated Press, va fi prezen ricane din Vietnamul de sud, anunţată săptămina trecută
trală atomo-electrică japoneză delele pe care le vor produce Aniversarea armatei imbunătăţirea condiţiilor de să aprobe pentru anul fiscal tat eu trei săptămîni inainto de preşedintele Nixon, este menită mai degrabă să creeze
a (ost construită în anul 1966. în 1970. muncă. Greva a izbucnit la in curs 96 milioane dolari in de termenul stabilit iniţial. o „iluzie frumoasă" opiniei publice. „Nu slnt împotriva re
populare bulgare mai puţin dc 24 de ore du vederea finanţării lucrărilor ducerii trupelor, a spus senatorul, dar consider că aceasta
£ La combinatul siderurgic • La combinatul de prelu pă conferinţa de presă a începute de .Boeing" şi „Ge 4 0 4 este insuficient' pentru a se pune capăt conflictului. După
Kremikovti - R P. Bulgaria - crare a metalelor neferoase din neral Electric", cele două părerea senatorului Fulbright, măsura anunţată reprezintă
a fost dat in exploatare un localitatea Almalik, R.S.S. Ui- Cu prilejul împlinirii a 2.» preşedintelui Georges Pom firme însărcinate cu reali Preşedintele Tunisiei, Ha- „o încercare transparentă de a menţine linişte in colegiile şi
nou furnal, un laminor de bekâ, a intrat în funcţiune cea tle ani de la înfiinţarea ar pidou. in care acesta a lan zarea primelor două proto bib Bourguiba. a semnat le universităţile americane şi. dc a calma manifestaţiile de pro
matei populare bulgare, luni
ţevi trase şi unul pentru ţevi mai mare secţie din Uniunea seara, la Operei populară din sat apelul dc a pune capăl tipuri. încercarea in zbor a gea privind reforma agrară. test*.
sudate, un laminor de profile Sovietică pentru turnarea şi Sofia, a avut loc o adur.are mişcării greviste. Sindicalul prototipurilor respective este Adoptată sîmbăta trecută de
şl unul pentru fler-beton, pre laminarea cuprului. Folosin- festivă. Au luat parte Todor lucrătorilor poştali a anunţai prevăzută pentru anul 1972. către Adunarea Naţională a 4 0 4 „EPISCOPUL IADULUI" A
cum şi o staţie de încărcat bu du-se o tehnologie modernă, .Tivkov. Ghiorghi Traikov şi urmînd ca avionul să inlrc tării, această lege reglemen FOST SUSPENDAT DIN
telii cu propan-butan. cuprul topit este transformat alţi conducători dc partid şi totodată o săptămină de ac în dotarea liniilor aeriene in tează modul de exploatare a Guvernatorul militar al FUNCŢIE
încontinuu in semifabricat, dc stat. ţiuni greviste între 29 sep 1977. pămîntutui pe baza a trei ca statului dc vest din Nigeria
£ Israelul a fost autorizat din care se trag apoi conduc General (lc armalâ Dobri tembrie şi 4 octombrie. tegorii de proprietăţi : de a făcut o declaraţie în care „Episcopul iadului", cum ?
de Fondul Monetar Interna torii de diferite diametre şi Djurov. membru al C.C. al 4 0 4 * 0 4 n arătat că „guvernul fede fost supranumit Mattbia<
tional (F.M.I.) să-şi extragă su lungimi. Noutatea procesului P.C.B., ministrul apărării stat. cooperatistă şi particu ral consideră manifestaţiile Defregger, fost căpitan S.S.
ma de 22,5 milioane dolari. tehnologic constă in faptul că naţionale, a prezentai un Preşedintele S.U.A., Hî- fn primele şase luni ale lară. şi incidentele izbucnite în complice la împuşcarea, în
Această sumă va fi folosită de ritmul de funcţionare a cup raport. cliard Nixon. a holărit con- anului, criminalitatea a spo oraşul Ibadan şi în împre iunie 1944, a celor 17 cetă
Israel pentru redresarea ba toarelor electrice de topit a fost rit in Statele Unite cu 9 la 4 0 4 jurimile acestuia, drept un ţeni din localitatea italian.*
lanţei sale de plăţi. Cota a sincronizat cu funcţionarea ce act de rebeliune pe care este Filetto di Camarda, a fosf
cestei ţâri Ia Fondul Monetar lorlalte instalaţii pinâ la lami ULOCAKEA CONTURILOR LA nANCILE DIN LIBIA sută faţă dc aceeaşi perioadă Autorităţile din Berlinul botărît să-l lichideze cit mai suspendat din funcţiile sal'-
Internaţional este de 90 mili nare. Se realizează astfel o e- a anului trecut — a anunţat occidental vor cere puterilor grabnic", relatează agenţia episcopale pe perioada cil
oane dolari. ficîenţă sporită faţă de proce Primul ministru al Libiei. Mahmuri Soliman Al Mogli- directorul F.B I-ului. Edgar nlialc să interzică Congre Reuter. El a făcut cunoscut va dura ancheta deschisă
deul clasic, care prevede tur rabi. a ordonat blocarea conturilor la băncile din tară — in Hoover. sul Partidului Naţional De că incidentele din ultimele împotriva sa de către par
§ O nouă uzină de motoa narea cuprului în forme şi apoi formează agenţia Rcuter. In acelaşi timp, toate băncile li şase zile dintre forţele de or chelul din Mtinchcn.
re Diesel, important obiectiv in laminarea barelor, după o biene vor fi obligate să prezinte guvernului rapoarte preci- 4 0 4 mocrat de extremă dreaptă, dine şî manifestanţi s-au sol
dezvoltarea industriei de auto prealabilă încălzire. zînd sumele eliberate recent şi motivele pentru care aces convocat în acest ora$ pen dat cu moartea a peste 50 de
mobile in Ungaria, a fost inau tea au fost retrase. Medicii preşedintelui Bra tru 25 octombrie, a anunţat persoane La Ibadan şi în i
gurată recent (a Gyor. Uzina • In Uzbekislan se află în La Tripoli a fost difuzat un decret prin care Consiliul ziliei. Avlhur da Costa o Sil Kurt Ncubaucr. senator în împrejurimile oraşului au
respectivă, construită in coo construcţie o serie de comple Comandamentului Revoluţiei l-a numit pe Qassem Moham- fost impuse restricţii severe
perare cu consorţiul franco- xe industriale pentru prelucra med Sliarlalah guvernator interimar al Băncii Libiei, în lo va. care a suferit o comotie sărcinat cu problemele in de circulaţie, iar unităfi al»
vest-german Renaull-Man-Fer- rea metalelor neferoase. In a cul lui Khalil Al Banani, demis şî arestat după recenta cerebrală la 30 august, au terne din Berlinul occiden armatei şi poliţiei circulă p<» CURIER
rosfaal, va produce motoare propierea uneia din cele mai lovitură dc stat. fost invitaţi de către actua- tal. străzi.
de 192 şi 230 CP. Se prevede bogate zone aurifere sovietice,
ca pinâ la sfirşitul acestui an situată in plin deşert, a fost
TIPARUL : întreprinderea po ligrafjefi Deva 44 065