Page 81 - Drumul_socialismului_1969_09

proletari din to ate ţ ă r ile, u n iţ i-v a ! Redacţia
Anul XXI
şi administraţia
Nr. 4581

ziarului

Joi O B V A , str. Dr. P e t r u G r 0 2 a , nr. 35.

25 septembrie lelefoone : redactor şef - 1588 ; te*
dactor şef adjunct, secretar de redac­
ţie şi secţia viaţa de partid - 2138 ;
secţiile culturâ'sport şi probleme cetă­
1969 ţeneşti - 8317 ; secţia scrisori, docu­
mentare şi externe - 2317 ; secţia in­
dustrie şi administraţia - 1275 ; tele­
fon de serviciu între orele 16-24 -
4 PAGINI, 30 BANI 1585.

6 9 RERLIZăRI EXEMPLNRE GU PLANUL

7 0 PREGĂTIRI TEMEINICE
PE 9 LUNI
D U P Ă P E R D E A U A ! ÎNDEPLINIT

R O Z Ă Furnalele

Hunedoarei
Ă P R O C E N T E L O R cu 7 zile înainte de te r­ niei soc»aIiste, înscrie în şirul să, care au pătruns pînâ în
hunedoreni
F u m a lişlii
1969, anul jubiliar ol Româ­
raportează
îndeplinirea
m m m men a planului producţi­ manifestărilor sole şi aniversa­ ale ţării, unde au dus cuvin-
colţuri
cele mai îndepărtate
oporiţie
rea a 25 de ani de
tul cald şi înţelept al partidu­
ei de fontă pe prim ele
lui.
legală a ..Scînteii", organul de
trei trim estre ale anului.
presă al Comitetului Central al
Obţinerea acestui succes
In sfertul de veac core a tre­
se datorează in p rin c i­
litant înflăcărat pentru înfăp­
pal colectivului dc la Partidului Comunist Roman, mi­ cui de Io eliberare, „Scinteia",
alături de întreogo presă din
furnalele de 1 000 mc, un­ tuirea politicii partidului de e­ ţara noastră, s-a legat şi mai
de s-ou întreprins nume­ dificare socialistă o patriei, de strins de popor, de slujirea in­
roase măsuri pentru creş­ creştere a bunăstării moleriole tereselor sale vitale, militînd
O privire de onsomblu osupro reolizorilor globole ole terea ponderii si omoge­ şi spirituale o întregului popor.
şontierelor de construcţii relevă, după a doua decadă o n ită ţii aglom eratului în In cele aproape patru dece­ activ pentru înfăptuirea poli­
ticii Partidului Comunist
Ro­
lumi septembrie, un procent de 76,2 Io sută din planul a- încărcătura, menţinerea nii de existenţă. ..Scinteia", bu- mân. La temelia autorităţii. în­
nuai de construcţii-montoj in antrepriză Situaţia pore deo­ constantă a presiunii r i­ curindu-se de încredereo şi o- crederii şi prestigiului de ca'e
sebit de optimistă şi Io primo vedere garantează „dintr-un dicate la gurile dc încăr­ proboreo deplină a oamenilor se bucură paginile ..Scînteîi"
condei" îndeplinirea onorabilă o acestui copitol ol planului care a furnalelor şa muncii, a oferit un strălucit e­ în cele moi largi mase ale po­
de investiţii. Pledează pentru aceasta şi rezultatele valo­ Pe această bază, pro­ xemplu de angajare in slujba
rice ale unor întreprinderi şi şantiere, cum sînt I.C.5.H., ductivitatea m uncii la idealurilor partidului, de înde­ porului se află conducerea ei
„Energoconstrucţio" şi „Energomontaj", şantierul 503 Bir- furnalele mari a sporit plinire a dezideratelor mpjore de către partid.
Instrument dinamic de inves­
ceo, T.C M.M. Volea Jiului şi oiţele, care raportează 80-88 cu 23,5 tone pe om .şi ce revin presei comuniste. In tigare şi prezentare a realită­
la sută dm planul anual. s-au economisit aproape condiţiile grele ole ilegolităţii, ţii, „Scinteia" promovează no­
Săltarea procentului global cu aproape 5 la sută in 20 7 500 tone dc cocs. Fur- înfruntind teroareo şî prigoana ul. experienţa înoinţotă în ţoa-
de zile este un succes incontestabil, care arată că pe mul­ naliştii hunedoreni sînt autorităţilor, a luptat cu arma te domeniile vieţii, alături de o
te şantiere 2ilele lui septembrie au fost dense. Şantierele hotărtţi ca pină la fin e ­ cuvintului înflăcărot pentru îz-
de la uriaşa termocentrală de pe Mureş au lucrat deose­ le acestui an să realizeze critică desfăşurată inţr-un spi­
suplim entar o producţie
bit de alert, depăşind masiv sarcinile de plan ale perioa­ dc circa 33 000 tone fontă. . binda cauzei partidului, pentru rit constructiv, de principialita­
dei, consolidind în acest fel certitudinea punerii la timp dreptate socială şî eliberare te comunistă, în lumina sorci-
in luncţiune a primului grup energetic. Cu depăşiri se pre­ naţională, iar în cei 25 de ani nilor sporite ce sînt trosaţe
presei de documentele
Con­
zintă şi constructorii hunedoreni şi cei de drumuri. Mina Lupeni liberi pentru înaltul ideal ol gresului ol X-lea ol P.C.R.
Dînd însă la o parte perdeaua trandafirie a realizărilor construirii orînduîrii socîoliste.
globale, nu este greu de observat că, în pofida tuturor a­ Pentru m inerii Lupc- Identîficîndu-se cu întreogo Azi, la aniversareo unuî sfert
parenţelor, activitatea multor colective de constructori con­ niului, cele trei trim es­ presă comunistă o ţării. „Scin- de veac de activitate entuzias­
tinuă să rămină nesotislăcătoare. Pentru că, sâ nu uităm, tre ale anului în curs tă în opera de edificare socia­
piocentele de mai sus exprimă realizări valorice şi nu sto- marchează noi şi im p or­ Lucrările Seminarului ţeia'' a parcurs un drum lung listă, adresăm „Scînteii" un
dii fizice elective, capitol la care. după cum se cunoaşte, tante succese. A ici au şi greu, de lo foile ilegale, ti­ fierbinte omagiu. însoţit de ura­
fost scoase la suprafaţă
constructorii noştri ou numeroase congenţe, peste sarcinile de plan O panoramă a şantierelor părite şi răspîndite pe ascuns, rea de noi succese în vasta
Expresivă în acest sens este situaţia de la Hunedoara. cc reveneau minei de la Termocentralei de la Mintia, i- uneori cu preţul libertăţii şi şi nobila misiune pe care par­
Deşi constructorii de aici ou depăşiri substanţiale la pio­ începutul nnului, aproape de la Academia de ştiinţe mortoliiatâ pe peliculă de fotore­ tidul nostru a încredinţot-o pre­
nul valoric, trebuie arătat că ei sînt rămaşi in urmă la 45 000 tone dc cărbune. porterul nostru Virgil Onoiu, de chiar al vieţii, pină Io opori-
multe lucrări de importanţă majoră. Reamintim deci con­ La aceste rezultate au la înălţimea coşului nr. 2. ţiile de ostâzi, în tiroje de ma­ sei comuniste,
ducerii I.C.S.H. că obiectivele - extinderea ojustajelor la contribuit în special b ri­
lominonrolA- 7Sf\ . -------1 • ■ :rente noii social-poliiice
găzile de m ineri din zo­
;i de p/o- na III raionul 1 al m i­
f uncţiune nei. care au dat peste pre­
îiderurgişti vederi 16 737 tone cărbu­
anul în ne, precum şi cele din „Steian Gheorghir
zona I raionul 3, care nu Legumele se depreciază
i şantieru- depăşit sarcinile p la n ifi­
;i. De oce- cate cu 8 076 tone. Tn zilele de 22—24 septem­ „Creşterea rolului Partidului
ios umărul Sporul p ro du ctivităţii
iste lucrări m uncii înregistrate ca brie s-au desfăşurat la Aca­ Comunist Român si perfecţio­
perior” ; Manca Mâncscu — în cîmp, iar consuma­
um, numai urmare a mecanizării demia de ştiinţe social-politice narea conducerii vieţii sociale.
ci lei şi pro- principalelor operaţiuni „Ştefan Gheorghiu", de pc Sarcinile organizaţiilor dc
lingă C C. al P C.R., lucră­
>o trei luni in abataje, precum şi partid din invâţâmîntul su­
;) •relabricote folosirea pc scară tot mai rile Seminarului privind sar­
mare a metodelor dc ex­ cinile ce revin catedrelor de „Probleme actuale şi de per­
, r. • 1 Vile© Jiului ploatare cu abataje fro n ­ ştiinţe sociale în activitatea spectivă ale dezvoltării econo­
didaeticâ-edueativâ şi dc cer­
c ritmul de tale. înregistrează in pre­ miei naţionale. In lumina ho-
târîrilor Congresului al X-lea
zi au fost zent 91 hg pc post faţă cetare, pe baza documentelor „Probleme actuale in domeniul torii le aşteaptă!
rtw.Uw.w o oui hi pioporiie ae vo.v ia suta, anihilînd a- dc planificat. Congresului al X-lea al al P.C R," ; Lconte Râutu —
PC.R.
proope integral avansul valoric ciştigot lunile trecute. Ince-
tmi/ea ritmului de execuţie ca şi slaba preocupore a Cen­ I.F. Deva Au luat parte colectivele pregătirii cadrelor sî perfec­
tralei cărbunelui Petroşani pentru asigurarea utilajelor pentru catedrelor de economic politi­ ţionării învâţâmîntului''. tat însă ca măcar acum sâ grafice peste grafice, iar le­
montaj, pun serios sub semnul întrebării punerea in func­ Acumulînd în această că. filozofie, socialism ştiinţi­ Participanţii nu dezbătut Toamna cslo anotimpul care fie luate măsuri energice în gumele rămîn tot în cîmp.
ţiune Io termen o unor importonte obiective productive la lună însemnate depăşiri fic, sociologie, etică, estetică, în secţii de specialitate pro­ dă măsura reală a activităţii scopul evitării pierderilor din Cui foloseşte acest procedeu ?
minele Dilja. Paroşenî şi Livezeni. de plan la sortimentele secretarii comitetelor de par­ bleme ale îmbunătăţirii con­ legumicultorilor. Cantităţile
Lucrurile se complică şi moi mult în cozul ocelor şan­ dc bază, colectivul I.F. tid din centrele universitare ţinutului prelegerilor si a me­ de produse oferite, uncie mai producţie cauzate de nereeol- Marfa se depreciază si la
tiere care nici măcar Io pionul valoric nu oferă goranţio Deva a reuşit să devan­ şi din instituţiile de învâţâ- todelor dc predare, rolului ca­ mari. altele mai mici. după larea la timp a produselor cooperativa din Bobilno ; la
legumelor
Dar valorificarea
unei evoluţii sănătoose, intensive a lucrărilor. Şontierul hi­ seze cu 7 zile realizarea mînt superior, activişti dc par­ tedrelor de ştiinţe sociale în cum oamenii au fost de har­ se face după sistemul „cînd şi Căslău, Pricaz, Spini produsele
se încăpăţânează să ia singure
drotehnic Volea Jiului continuă să lucreze sub cerinţe şi planului pe 9 luni la pro­ tid. munca educativă cu studenţii, nici. sc confruntă direct eu cum vor conducerile coopera­
sub potenţialul real. Deşi în oceostă lună planul este doar ducţia globală şi marfă In cadrul Seminarului au precum şi aspecte ale perfec­ cererile, acum cînd gospodi­ drumul pieţelor, râmînînd în
cu ceva moi mare de 3 milioane lei, pe primele două de- vîndutâ şi încasată. Acest prezentat expuneri tovarăşii : ţionării activităţii de cercetare nele asaltează pieţele în cău­ tivelor agricole", ignorîndu-se „custodie" la furnizori în
code abia s-a realizat 85,4 Io sută din prevederile oferen- succes m eritoriu are la Paul Niculescu-Mtzîl — „Pro­ ştiinţifică desfăşurate în cate­ tarea proviziilor pentru iarnă. cele maî elementare cerinţe cîmp. Mult şi zadarnic sînt
bază preocuparea com ite­
impuse de necesitatea respec­
căutaţi şi cartofii din grafi­
te. Astfel, în loc să se depună eforturi pentru recuperarea tulu i de direcţie al în ­ bleme ale activităţii ideolo­ drele dc ştiinţe sociale. Dar, ce s-a produs în grădini tării disciplinei contractuale. cele stabilite cu C AP. Vai-
restanţelor anterioare, ocesteo se rotunjesc tot moi mult. treprind erii şi organiza­ gice a Partidului Comunist şi ce fond de marfă se oferă Pentru multe unităţi furnizoa­ dci. Romos. Romoşel si cu alte
Dm ianuarie şi pină în prezent, romînerile în urmă însu­ ţiilo r de partid de la ex­ Român si sarcinile catedrelor In încheierea lucrărilor Se­ consumatorilor ? re graficele încheiate cu
mează 4,8 milioane lei care ar putea fi recuperaţi numai ploatările forestiere pen­ de ştiinţe sociale" ; Gheorghc minarului a luat cuvînlul tov. Răspunsul la întrebare se I L.F. sînt mai mult simbo­ unităţi, care la termenele sca­
cu condiţia co anul să se încheie in... februarie viitor. tru asigurarea necesaru­ Miron Constantinescu, minis­ poate da pornind de la faptul dente livrează doar... scuzele
Calificativul de nesatisfăcător continuă să domine acti­ lui de forţă de muncă, Pană — „Activitatea interna­ trul învâţâmîntului. că. deşi ne aflăm in plin se­ lice. de rigoare.
vitatea trustului local de construcţii. Cu 69,1 Io sută din utilizarea judicioasă h ţională a partidului şi stalu­ zon de valorificare a legu­ Cooperatorii din Beriu au N-a trecut neobservat nici
planul anual, 92 Io sută din cel ol perioadei şî 93 la sută tim pului de lucru şi a me­ lui nostru”, Virgil Trofin — (Agerprcsl melor. cooperativele agricole reuşit în acest an sâ lucreze gestul cooperatorilor din Ra-
la două decade, T.l.C. Devo se menţine între unităţile cu canismelor din dotare. dîn judeţul nostru nu şi-ou cu răbdare şi migală la grădi­ polt. După ce nu au onorat
realizări minime, sub posibilităţi. Restanţele efective sînt Dc la începutul anului realizat nici 30 la sută din nă. Ne amintim cu plăcere eă contractul la ceapă, refuză să
de ordinul a 1.11 milioane lei în oceastâ luna şi de 4,09 şi pină acum, colectivul sarcina anuală de livrare. nu fost zile cînd au lucrat ci- livreze roşiile, spunlnd că
milioane lei faţă de perioada de la începutul anului. acestei întreprinderi n in pagina a IV-a: Despre neajunsurile organiza­ te 60-70 cooperatori la în­ „dacă nu ni le luaţi la extra,
realizat peste prevederi torice, care au concurat la treţinerea legumelor. Ce pă­ Ie vindem noi pe piaţă". De
AL. VALERIU 2 230 mc buşteni, 1 015 diminuarea recoltei, invocate cat însă că acum o parte practica de a amînn de azi
mc cherestea, 1 670 mc fără nici un temei de consi­ din producţie este pe calc dc pc miine recoltarea şi valori­
lemn pentru celuloză. 715 Vizita preşedintelui Republicii Finlan­ liile de conducere ale C.A.P. a se compromite ! Tn locul ficarea legumelor nu sînt d*--
(COHÎtNUAtC IN. HO. « I o) mc lemn dc mină şi alte la rangul de „eau2e obiecti­ celor 2 000 kg ardei gras si loc străini nici cooperatorii
produse forestiere. da, Urho Kekkonen, în ţara noastră 1 000 kg vinete prevăzute în din Sintandrci. Ardeiul iute.
ve". s-a scris nu o dată in co­ graficul pe sâptâmîna trecută,
loanele ziarului. Era de aştep- cooperatorii au livrat moti­ pătrunjelul si ardeiul gras
doar in grafic,
s-au „livrat"
ve. Cu „nu avem cu cine re­ deoarece mai vegetează încă
colta produsele" nu se poale la grădină Varza s-a recoltat,
onora contractul, iar unitatea dar nu în ziua stabilită, ci
Experienţa anilor trecuţi, presiunii apei pentru termofi­ Cx apa nu ajunge la nivelu­ şi reparate jgheaburile de dnta de 10 septembrie Se pu­ reuşim sâ terminăm toate re­ este păgubită, risipinclu-sc va­ alunei cînd nu au maî fost
cînd iarna a ridicat în faţa eare Pot afirma că la ora ac­ rile superioare, faptul se dn- scurgere, punctele de evacua­ nea problema înlocuirii totale, paraţiile. Lucrăm cu oameni lori dc ordinul zecilor de mijloace de transport pentru
întreprinderilor de gospodărie tuală problema cheie — apa toreşte lipsei unor pompe dc re a apelor. a izoiaţiei unor terase la blo­ pe care noi i-am convins că mii dc Ici pentru realizarea a fi preluată de centrul din
comunală si locativâ proble­ — e rezolvată. Prin planul capacitate mare. Sperăm însă Aş releva însă un aspect curile din cartierele Gojdu. au ocazie să mai cîşlîge un cărora s-au efectuat multe Simrria (tractorul o zi merge,
me deosebite legate de pregă­ stabilit se preconizau lucrări ca şi această problemă sâ fie care ne-a produs greutăţi în Patria, 23 August. Progresul. ban in plus dupâ-masâ ; de cheltuieli materiale şi fie for­ alta stă. iar autocamionul, in
tirea imobilelor pentru sezo­ de refacere a izolaţiei dc la rezolvată înlr-un timp cît mai ceea ce priveşte pregătirea Erau 13 la -număr, însumînd o regulă de la 'trustul de con­ ţă fie muncă. plin sezon, se află în repara­
nul rece care nu s-a făcut cu traseele eitorva blocuri şi de scurt In prezent se încearcă imobilelor pentru sezonul re­ suprafaţă de peste G G00 mp. strucţii, ne spune tovarăşul Pieţele au aşteptat zadar­ ţie n.
toată atenţia, a determinat zugrăvire exterioară pe plan local adaptarea unor ce : colaborarea cu asociaţiile De asemenea necesîlau repa­ Mihai. nic sâ sc reverse belşugul dc
consiliile populare ca împreu­ Deci, previziunea de gospo­ pompe la nevoile noastre. Cît de locatari Deşi cu mult timp raţii la izolaţie, tot la terase, Sectorul de reparaţii şi con­ produse din grădina coopera- Se aşteaptă de la o zi 'a
nă cu I.G.C.L. sâ ia din timp dar a intrat în acţiune încă priveşte reţeaua de încălzire, în urmă lc-nm cerut sâ ne un număr de alte 13 blocuri. strucţii are un efectiv de a­ Iprilor flin Oooagiu. Cele 4 to­ alin căderea brumelor de
măsuri pentru verificarea si din miezul verii, concretiza­ lucrările la punctele termice trimită necesarul de lucrări la — Ne-am apucat tirziu dc proape 40 de oameni de mai ne dc gogonele si 2 tone do toamnă şi. o dală cu cir. de­
remedierea fondului locativ. tă in planuri de măsuri. Dar sînt pe terminate. După tâ- părţile comune ale imobile­ lucru, ne informează tovarâ- multe meserii. Suficienţi ? Pe roşii prevăzute în graficul pe precierea recoltei în oimn.
Pierderile nu pot fi evitate
Cum timpul este deja înain­ cît se vede. nu Serviciul fond sâptâmîna trecută stau şi aş­
tat şi umezeala toamnei şi-a locativ al I.G.C.L. a făcut no­ deeîl; prin măsuri energice,
făcut deja simţită prezenta — te de constatare asupra imo­ teaptă si acum în cîmp. In mobilizînd toate forţele hi
nici frigul nu va întîrzia mult bilelor care necesită reparaţii. ziua dc 23 septembrie a.c. nu slringerea grabnieă a întregi:
— se cuvine pusă o întrebare Dar evaluările serviciului au s-a onorat graficul cu 2 tone product ii din grădinile de le­
la ordinea zilei : sînt pregăti­ fost infirmate atunci cînd s-a do roşii si ardei gras. Se fac gume.
te imobilele pentru sezonul trecut la efectuarea repara­
rece ? ţiilor. La blocul AB 20 de pil­
Pentru început am căutat dă, s-a constatat că e necesa­
răspuns la Brad si Deva. ră a fi reparată ov suprafaţă
— Comitetul executiv a a ­ de 70 mp, dar în realitate sînt
nalizat nu dc mult stadiul dc probi ® m m m m i ■necesari peste 300 mp de re­
execuţie a lucrărilor stabilite paraţii la terasă. Dacă în
pe baza verificărilor care s-au funcţie de aceste evaluări a
făcut la toate imobilele pro­ fost doUil sectorul de con-
prietate a I.G.C.L. — ne de­ strucţii-repaiaţii în acest an
clară tovarăşul loan Cosma. e lesne de înţeles de ce ,.e
preşedintele Comitetului exe­ scurtă pătura". N-am vrea sâ
cutiv al Consiliului popular al cum s-au materializat aceste ierea şi curăţirea serpentine­ lor, nici pînâ la această dată şu i'Dumitru Mihai, şeful sec­ se creadă că pledăm pentru
oraşului Brad. $i n-au fost lu­ planuri ? lor de sedimentele oalcaroa- (18 septembrie—n n ) nu le-am torului de construcţii şi repa­ risipă de forţă de muncă, ci
crări uşoare. Mă refer la fap­ — Cele două probleme mari se, s-a adaptat un nou sistem primit. Am fost nevoiţi să raţii din I.G.C.L., din cauza pentru simţul realului şi al
tul că trebuia verificată în­ care ne-au stat în faţă au de închidere prin flanşe care Irimitem un tehnician care sâ lipsei de oameni şi de mate­ posibilului. clădirile
Anul acesta, la
treaga reţea de termofieare, fost remedierile la reţeaua de ne va permite intervenţia a ­ întocmească devize de lucrări riale. Am pus deci mai întîi proprietate I.G.C.L. s-au în­
cît'si instalaţiile interioare. încălzire si repararea imobilc- tunci cînd va fi nevoie. Au pe tipuri de blocuri accentul pc reparaţiile mari. registrat circa 250 de cereri
Aceasla pentru că în Iarna lrar — ne spunea tovarăşul fost deschise, verificate şi re­ Deci edilii Bradului consi- şi am reuşit să înlocuim tera­ de reparaţii la partea de con­
mediate toate canalele tehni­
trecută a trebuit să facem fa­ Gheorghe Faur, conducător ce, iar în interioare s-a con­ fl eră că iarna lui ‘G9-70 poate sele la cele 13 blocuri din pri­ strucţii. Din acestea nu au
ţă unor greutăţi deosebite tehnic la I.G.C.L Brad. Pro­ trolat instalaţia şi au fost e­ veni Dar la Deva, cc mă ma categorie. Ca suprafaţă fost satisfăcute 54 de solici­
pricinuite pe de o parte de blema apei s-a rezolvat prin tanşate radiatoarele. Se poale >ui! s-au luat in vederea pre­ ne-a mai rămas foarte puţin tări. printre care 10 înregis-
lipsa apel potabile — care a efectuarea unor noi lucrări Io gătirii imobilelor pentru iar­ de reparat, dai pentru o re­
dus şi la lipsa de apă caldă sursa de alimentare In pic afirma, deci. cu certitudine că nă ? S-n „spălat* serviciul paraţie dc ciţiva zeci de me­ S. POP
—. iar pe de altă parte de zent dispunem de apă care ne Bradul va avea apă şi căldură lond locativ al I.G.C.L. de tri pătraţi trebuie să te or­ I. CIOCLEI
funcţionarea defectuoasă a va satisface necesităţile. Daco In ceea ce priveşte lucrările toate păcatele pe care le pur­ ganizezi ca şi pentru un bloc
punctelor termice unde s-au în prezent sîntem nevoiţi sâ de întreţinere a imobilelor ele ta în spate cu privire la în­
semnalat sedimente calcaroa- treţinerea fondului locativ ? Credem că dacă tine timpul
se ce au avut drept conse­ furnizăm apă caldă după pro­ au fost deja terminate. Pe lin­ Sâ facem şi aici o privire de frumos, pînâ la 3 octombrie,
cinţă scăderea debitului şi gram. sau dacă la blocurile gă izolaţii, au fost verificate ansamblu asupra situaţiei la cu forţele pe care le avem,