Page 84 - Drumul_socialismului_1969_09
P. 84
FAG
n DRUMUL SOCIALISMULUI - JOI 25 SEPTEMBRIE 1969
V iz it a p r e ş e d in t e lu i i m n i u c *
R e p u b lic ii F in la n d a , Sesiunea Adunării Generale
U r h o K e k k o n e n . a 0. N. U.
NEW YORK 24 (Agerpres). lor declarînd că guvernul Is- neu oferit în cinstea sa de
— In şedinţa de marţi seara landei susţine cu tărie demi ministrul de externe al Fiii-
pinelor, secretarul general al
ţ a r a n o a s t r ă au continuat dezbaterile de rine. El a cerut, totodată, a- necesitatea ca statele lumii să
litarizarea teritoriilor subma
a Adunării Generale a O.N LŢ.
O.N.U., U Thant, a subliniat
politică generală. Ministrul a
doplarea unor măsuri împo
facerilor externe al Islandel,
ţiile O.N.U.. pentru ca aceas
Emil Jonsson, şi-a exprimat triva poluării apelor marine respecte holărlrile şi rezolu
— un pericol grav pentru fau
îngrijorarea faţă de continua na oceanelor. tă organizaţie „să devină un
Dc la trimişii Agerpres, Şte nava. oferă oaspeţilor o ima element specific Deltei ; masa rea războiului din Vietnam Reprezentantul Poloniei, E. Instrument eficient de pace şi
fan Bratu şi Petru Uilâcan : gine a preocupărilor slalulut pescărească şi agravarea conflictului din Kulaga. a subliniat în cuvînla- progres". Vorbitorul a spus că
Preşedintele Republicii Fin nostru pentru valorificarea După-amiază, oficialităţile Orientul Apropiat pronunţtn- rea sa interesul major al tu cheia problemei constă în fap
landa. Urlio Kekkonen, care imensei bogăţii cu care natu finlandeze şi române au vizi du-se în favoarea unei regle turor statelor şi popoarelor tul că statele membre ale
se află în vizită oficială in ra a dăruit această fecundă tat Muzeul Deltei din Tulcea, mentări politice în aceste re Intr-o soluţionare cit mai ra O NU. trebuie să aplice sau
România. îşi continuă călăto şl întinsă grădină. după care au părăsit această giuni ale lumii. Referindu-sc pidă a problemei înlăturării cel puţin să arate o anumită
ria prin ţară. Miercuri, cea Pe parcurs, preşedintele localitate. îndreptindu-se spre la situaţia din Irlanda de pericolului războiului chimie preocupare şi respect faţă de
de-a treia zi a vizitei, a fost Urho Kekkonen. remaveînd litoralul Mării Negre. Nord. el a exprimat părerea şi bacteriologic. El a arătat că dorinţele comunităţii interna
rezervată uneia din cele mai frumuseţea deosebită «a aces Ca şi la sosire, cînd au fost că nu este necesară înscrierea raportul publicat recent de ţionale, aşa cum sînt expri
pitoreşti zone ale ţării, deopo tor locuri, s-a interesat îndea înt-împinaţi cu urarea : „Bine acestei probleme pe agenda secretarul general al O N U . . mate în organele deliberative
trivă de interesantă din punct proape de modalităţile de va aţi venit pe meleagurile noas R.D. GERMANĂ. - Aspect de la mitingul organizat cu sesiunii O N U Emil Jonsson U Tlpant. subliniază din nou ale O N U „Hotăririlc Consi
de vedere economic şi turistic lorificare a marilor resurse e tre dobrogene11, solii poporu oeazia zilei închinate memoriei victimelor fascismului şi luptei s-a ocupat pc larg de necesi caracterul urgent al discutării liului dc Securitate — a conti
— Delta Dunării. împreună conomice si turistice pe care lui finlandez s-au bucurat de împotriva fascismului şî războiului. Adunarea a fost deschisă tatea depunerii tuturor efor acestei probleme la actuala nuat U Thant — au o semni
cu oficialităţile finlandeze şi le oferă Delta, oprindu-se în o călduroasă manifestare de sub motto-ul „20 de oni R.D.G. — 20 de ani de luptă pentru turilor în vederea menţinerii sesiune a Adunării Generale. ficaţie specială, intrucît, in
române care îl însoţesc, înal deosebi asupra economiei pis simpatie din partea miilor de pace, securitate şi progres, împotriva neofascismului şi revanşis- resurselor mărilor şi oceane- In cuvtntarea sa. reprezen baza prevederilor Cartei, clo
tul oaspete a plecat diminea cicole şi stuf i co-le. localnici veniţi să le ureze mului vest-german". Au participat peste 120 000 de beriinezi. tantul Zainhici. E.H.K. Mu- trebuie să fie considerate
ţa din gara fluvială Tulcea, De la Crişan. şeful stalului drum bun denda. s-a ocupai pe larg de drept obligatorii. Toate cele
la bordul navei „Rapid'1. Dru finlandez si celelalte persoane situaţia din Rhodesia sublini 12G dc state membre, fără nici
mul parcurs de-a lungul ca oficiale au pornit la bordul u ★ ind răspunderea care revine o excepţie, trebuie să respecte,
nalului Sulina pînă la aşeza nor ambarcaţiuni uşoare de-a La hotarul dintre judeţele Marii Britanii pentru menţi şî să îndeplinească ho"*'iril»
rea pescărească Crişan des lungul braţului Dunărea Ve Tulcea sî Constanţa, în apro Succese ale Prezenţe româneşti nerea unui guvern al minori Consiliului dc Securitate".
coperă privirilor, o dată cu che. apoi pe unui din nume pierea unei arcade construite tăţii albe în această ţară. El Secretarul general al O N U.
peisajul de o inedită frumuse roasele canale ce împînzese ad-hoc. pe care era înscrisă s-a pronunţat, de asemenea, a subliniat că în prczcnl ,.ine
ţe, transformările pe care le-a Delta, unde «au fost invitaţi în limbile română şi finlan patrioţilor în favoarea unei încetări ime ficienta şl neputinţa O.N.U."
trăit Delta în «anii construc U o partidă de pescuit : pri deză urarea : .Bine aţi ve diate a focului in Nigeria, pen nu se datorează organizaţie»
ţiei socialiste. Această zonă, lej de a cunoaşte farmecul nit. domnule preşedinte !". peste hotare tru ca cele două părţi să poa mondiale în întregul ci. ci
totalizînd pe teritoriul ţârii şalelor tipice pescăreşti, ospi numeroşi cetăţeni din locali tă să se întrunească în jurul „unui mic număr dc state
noastre 434 000 ha. furnizează talitatea renumită a locuitori tăţile apropiate. îmbrăcaţi în sud-vietnamezi unei mese de conferinţă. membre, care consideră că
materia primă pentru Combi lor acestor aşezări Se zăresc straie de sărbătoare, )-au î:i- STOCKHOLM 24 (Agerpres). tul Agerpres, Glv leva, trans ★ hotăririlc Consiliului dc Secu
natul de celuloză şi hîrtie şi numeroase exemplare ale limpinat pe preşedintele Urho — In cadrul marilor aniver mite : La Sofia îşi desfăşoară NEW YORK 24 (Agerpres] ritate pot fi ignorate sau ne-
cel de industrializare a lem bogatei faune a Deltei Din Kekkonen, după tradiţionala SAIGON 24 (Agerpres), — sări recomandate în acest an lucrările Consfătuirea interna — Luînd cuvintul la un di aplicale'*.
nului de la Brăila si contri cele 300 de specii dc păsări ospitalitate românească Pre Agcn|ia „Eliberarea'* a d ifu de către UNESCO. Universita ţională consacrată poluării a
buie cu aproximativ jumăta care poposesc aici. un sfert şedintele Consiliului popular zat un comunicat a) Coman tea din Stockliolm a organi pelor Mării Negre Participă
te la producţia de peşte a tă vin de ne alte continente. judeţean Constanţa, Petre Io- dam entului fo rje lo r armate zat o seară românească dedi delegaţii din România. U.R.S.S.
rii Fabrica de conserve de Iransformînd întinderile de ncscu. a salutat călduros po populare dc eliberare din cată comemorării a 150 de ani şi Bulgaria.
peşte de la Tulcea. Staţiunea ape si de pămînt ale Deltei distinsul oaspete, la intrarea Vietnam ul de sud, consacrat de la naşterea lui Nicolae Bâl- examina O R IE N T U L A P R O P IA T
experimentală stuficolâ de la intr-o imensă rezervaţie natu pe teritoriul judeţului succeselor obţinute pe cîm- cescu. Consfătuirea va
Maliuc. tinerele plantaţii de rală. i Scara, coloana de maşini a put de luptă dc for|clc pa După o prezentare succin convenţia supusă spre ratifi
plopi de-a lungul braţului Su- Dejunul oferit oaspeţilor a sosit în staţiunea Mangalia triotice în perioada 1 august tă a istoriei poporului nostru care de către ţările riverane NEW YORK 24 (Agerpres) de presă ţinute la sediul
privind preîntîmpinarea
po
Vtna. prin faţa cărora trece prilejuit cunoştinţa cu un alt Nord. — 15 septembrie 1969. După de către rectorul Dag Norberg, luării apelor ei cu ţiţei, pre — Marti a avui loc la New O N U . , ministrul afacerilor
cum se subliniază in acest ambasadorul Republicii Socia York o nouă întîlnire între externe al Murii Britanii, Mi-
document, forţele armate liste România, Eduard Mezin- cum şî propunerea de organi Joseph Sisco. asistent a) se chae) Stewart, a declarat că
populare de eliberare din cescu. a făcut o expunere de zare a unei conferinţe inter cretarului de stat al S.U.A.. „un anumit progres" a fost
Vietnam ul de sud au scos spre viaţa şi opera marelui pa naţionale a ţărilor din bazinul şi Anatoli Dobrimn, ambasa realizat în cursul consultări
din luptă în 45 dc zile. 65 000 triot român Nicolae Bâlcescu. Mării Negre consacrată pre dorul U.R.S.S. la Washington, lor care au avut loc în ulti
dc soldaţi şi o fiţe ri inam ici, venirii poluării apelor aceste consacrată examinării căilor mele zile la New York cu pri
între care 25 000 de m ilita ri de soluţionare a conflictului vire la situaţia din Orientul
americani, au doborit sau a SOFIA 24 — Covesponden- ia. din Orientul Apropiat. Apropiat. El şi-a exprimat pă
variat 795 de avioane şi e li Oficialităţi americane. ci rerea că comunicatul publicat
coptere, au distrus 2 600 de tate de agenţia UPI. au men după convorbirile avute sirn-
maşini m ilitare dintre care ţionat că celo petru puteri — bâtâ dc miniştrii de extern
1 430 dc tancuri şi transpor A fost ales noul preşedinte SU.-V. U R S S - Franţa şi ai celor patru puteri cu secre
toare blindate, au scufundat Marea Britmie — ati căzut tarul general ai O N U . , U
sau incendiat 178 de am bar de acord să reia consultările Thant, este ..încurajator", con
caţiuni m ilitare, au distrus al R. D. Vietnam lor cu privire la situaţia din stituind „un pas într-o direc
280 de piese dc a rtile rie şî Orientul Apropiat la mijlocul ţie bună". întrucît se afirmă
m orlicrc, au aruncat in aer lunii octombrie. dreptul tuturor ţârilor din re
80 dc depozite m ilitare ale HANOI 24 (Agerpres). — Din anul 1919. el a participat * giunea Orientului Apropiat, de
inam icului. Agenţia VNA anunţă că la la acţiuni revoluţionare anti NEW YORK 24 (Agerpres) a trăi în independenţă şi su
In cadrul acestei ofensive Hanoi a avut loc cea de-a V-a colonialiste
dc toamnă, forţele patriotice sesiune a Adunării Naţionale In anul 1929. colonialiştii -- In 1,1,1 ‘>opi conferinţe veranitate.
au dat lo v itu ri puternice po a Republici) Democrate Viei- francezi l-au arestat si l-au
z iţiilo r trupelor ©amcricano- nnm a relei dc-a 111-n legi condamnat la închisoare pc
saigonoze în 40 dc oraşe şi slaturi, în cadrul căreia Ton termen de 20 de ani. depor-
centre provinciale din V ie t Duc Tliang a fost ales în func tîndu-l în Insula Poulocondor
namul dc sud, au atacat 60 ţia de preşedinte al Republicii In anul 1930, el a devenii „ i
dc puncte de comandă ale Democrate Vietnam. El a ocu membru al P.C din Indo-
m arilor unităţi, precum şi 30 pat r nă în prezent funcţia china
dc aerodrom uri. In tr-o se de v.jepreşedinte al Republi In decursul celor nouă ani
ric dc provincii au fost îm cii. Nguyen Luong Bang a fost ai războiului de rezistenţă, a-
piedicate d ife rite operaţii re ales vicepreşedinte al R.D. poî după restabilirea păcii şi
presive ale inam icului care Vietnam pînă in prezent Ton Duc
vizau „pacificarea** populaţi O Thang a îndeplinit munci de
ei şi au fost eliberate noi lo Ton Duc Thnng s-a născut răspundere pe linie de partid
calităţi in care s-a instaurat in anul 1888 intr*o familie de şi de stal. Din anul 1960 el a
puterea populară.
muncitori din provincia Long îndeplinit funcţia de vice P)
Xuyen din Vietnamul de sud. preşedinte al R D Vietnam. linun sa ci/ui.
zii le des prinse in urma ana zirconiulut şi yinum u<„/.
lizelor preliminare efectuate interesează companiile mii
Mişcarea grevistă din Italia lunare aduse pe Pămint. de Eşantioanele au demonstrai
Vedere aeriană a oraşului Helsinki, capitala Finlandei. asintra eşantjoanelor de roci niere, ci doar pc astronaut1.
astronaut ii misiunii „A poli o- că Luna nu este o materie
li". Multe publicaţii împăr- desprinsă de Pămint. Ches
închiderea Congresului Penclubului se extinde tuşesc ideea ca primele c a - tiunea de a şti dacă este
adus idemente
ceţuri n-au
vorba de o Manetă oonmăuii
prea raloroasc. La. o aseme cu acesta sau un astru cap
ROMA 24 (Agerpres) — pneuri. Ca măsură de repre zine metalurgice au loc per nea. concluzie ajutate şi săp- tic. cîmpului nraciiotionat
'PARTS 24. — Corcspon- Jf'belcanu şi criticul Radu a subliniat necesitatea ca Mişcarea grevistă din între salii, conducerea uzinelor a manent scurte greve In toa tămlnnlul francez ,.!'Ex
dentul Agerprcs, Gcorgcs Pnpcscu. directorul revistei prin intermediul literaturii prinderile industriale italiene, anunţat închiderea tuturor fa te oraşele din regiunea indus press" intr-un scurt c.omen- terestru n-a fost iu cri rezol
Dascal. transmite : La Mcn- Teatru. să triumfe prietenia, demni care a intrat în cea de-a tre bricilor sale. După cum subli trială din nordul ţârii se sem toriu pe <kare U redum mai vată, ca de altfel nici cea a
lon (in sudul Franţei) a luat Luind cuvintul în şedinţa tatea şi înţelegerea recipro ia săptămînă, s-a accentuat niază 2iarul „L'Unitâ", acest nalează pregătiri in vederea jos. faimoşilor vulcani lunari..
sfirşit cel dc al 26-lea Con plenară. Radu Popcscu a ex că. miercuri printr-o scrie de noi import constituie o provoca unei greve în masă a meta- Foart<> lăudate în primele
gres al Penclubului. La dez- primat convingerea că scrii Cu prilejul Congresului acţiuni revendicative In re menită să descurajeze pe lurgiştilor. Populaţia din car Toate măsurile de caranti zile. seismografele instalate
baţeri au luat parte 600 de torii din lumea întreagă vor Penclubului. ' ziarele locale cursul nopţii, muncitorii de la grevişti. Intre timp. continuă tierele sărace de ia marginea nă au fost inutile. Fşantina- de astronaut! pe suprafaţa Se-
delegaţi, rcprezentînd apro fi angajaţi prin opera Jor in ..Nicc Mălin". „Le Proven Uzinele de pneuri „Pirelli- întreruperea lucrului de către Romei desfăşoară, la rîndul nele lunare, aduse din Ma Icnei „au murir repede. Este
ximativ 40 de ţări. Delegaţia lupta pentru întărirea păcii, ea!". „La Marseillaise”. au Bicocca" au protestat împotri cei 200 000 de muncitori din ei. o serie de acţiuni de pro rea Liniştii, nu conţin nici posibil ea primele înregis
română a fost compusă din asigurarea libertăţii şi înţe consacrat spaţii important*? va iniţiativei conducerii de a întreprinderile chimice şi far test împotriva situaţiei exis cea mai mică urmă de ma trări ale acestora recepţiona
acad. Victor Eftimiu, preşe legerii între popoare. rolului şi contribuţiei repre importa o mare cantitate de maceutice, iar în diferite u- tente în sectorul locuinţelor. teric organică, şi nici uu iei te pe Pămint. să se fi dato
dintele Penclubului român, Intervenind în şedinţa de zentanţilor Penclubului ro Salariaţii unui sanatoriu din dc organisme vii. Imiiq estc rat mai degrabă unor dere
acad. Zaharia Siancu. pre închidere a congresului, in Roma continuă să ocupe de moartă, băl rină, chiar foar glări decit mişcărilor seismi
şedintele Uniunii Scriitorilor numele tuturor congrcsişti- mân la cel de al 26-lea Con Trafic de sclavi 57 zile instituţia lor, pentru te bătrină. Rocile ce o corn- ce. Luna pare a fi un astru
din România, poetul Eugen lor, poetul Eugen Jebeleanu gres al Penclubului. a protesta împotriva intenţi pun trebuie să aibă intre calm şi imuabil, vechi de
ei autorităţilor de a închide 3,5-4 miliarde ani, virşţă milioane dc ani. Frumoasă
în B razilia spitalul şi a-i concedia. mult mai veche dccît cea a confirmare pentru laureatul
Camera Deputaţilor, ale că
rocilor terestre De reţinut,
Harold
premiului
Nobel,
India va participa PERU 9 octombrie — rei lucrări s-au deschis marţi, că ele au fist aduse dintr-o lirey, care apăra de multă
SAO PAULO 24 (Agerpres). Rio Grande do Norte, consi a consacrat prima zi de dez regiune considerată mai ţi vreme această teorie.
bateri problemelor ridicate de
nură decit munţii dc pe Lu
la Conferinţa isla Ziua demnităţii naţionale — Un reprezentant al poliţiei derat drept cel mai sărac din amploarea mişcării revendica zia că Selene s-a format menii riscă să fie la fel dez
Decepţionaţi de Lună. oa
nă, ceea ce duce la conclu
Întreaga Brazilie.
din Sao Paulo a anunţat des
tive din tară ; nu se profilea
Numeroase denunţuri publi
mică la nivel înalt LIMA 24 (Agerpres). — Printr-un decret al guver coperirea „unui veritabil tra ce împotriva traficului de ză încă un acord asupra moda înaintea Terrei Această ma amăgiţi şi dc Mărie. Foto
fic de sclavi" In statul Minas
grafiile furnizate dc ultimele
lităţilor de a se pune capăt
nului peruvian. ziua de 9 octombrie, cînd instalaţiile Gerais. După cum a declarat sclavi in zonele agricole din grevelor şl conflictelor de terie cenuşie, ale cărei gra .,Marîner• arată un peisaj la
me aduse costă milioane dc
NEW DELHI 24 (Agerpreş). petroliere ale societăţii nord-americane „International inspectorul Carlos Marconi statul Minas Gerais au fost munca. Ministrul muncii, Car- dolari, nu conţine nimic pre fel de mort şi de dezolant
Delegaţia indiană la lucră Petroleum Company" au intrat în proprietatea statu Pires. sâpţămîna trecută po formulate în ultimele luni. lo Donat Cattin. a dezapro ţios : nici aur. nici argint, Se pare că trebuie abando
rile conferinţei islamice la lui, a fost declarată „Ziua demnităţii naţionale". După liţia a oprit un camion în ca Printre acestea se află şi măr bat recenta măsură a Uzine nici platină. I n t r - u n labora nată orice speranţă că aici
re se aflau 26 de muncitori
tinâr. Francisco
turia unui
nivel înalt, condusă de Fak- cum se ştie, la 9 octombrie 1968, în urma refuzului so agricoli ce urmau să fie vîn- Torvino, care a reuşit să sca tor britanic se caută acum s-ar putea găsi o viaţă mar
hruddin Aii Ahmed. minis cietăţii menţionate de a-şi plăti datoriile faţă de Pe duţi unui latifundiar în schim pe dintr-o mare latifundie un lor „Fiat" de a suspenda un diamante microscoirtce. Fă ţiană asemănătoore cu cea
tru pentru problemele- dezvol ru, rezultate din exploatarea ilegală încă din 1924 a bul sumei de 40 cruzeîros (10 de era supus violenţelor fizi număr de 28 000 de muncitori. ră speranţe însă. Mirajul ţi de pc Terra. Care va fi vii
tării industriale. a părăsit zăcămintelor petrolifere din bazinul La Brea y Pari- dolari) pentru fiecare om. Cei ce. împreună cu alţi 60 de Deputaţii socialişti şi comu nui El Dorado extraterestru torul astronauticii în aseme
marţi seara New Deliu, în- nas — departamentul Piura. toate bunurile acesteia 26 de muncitori au fost aduşi muncitori, de către paznicii nişti au sprijinit poziţia adop trebuie abondonat. nea condiţii ?
dreptîndu-se spre Rabat. Pî de pe teritoriul peruvian au fost expropriate. de doi „vînzătovi" din statul angajaţi de proprietar. tată de ministrul muncii.
nă la sosirea delegaţiei în ca
pitala marocană, India va fi
reprezentată de ambasadorul
tării la Rabat, Gurbachan O.N.U,, urmează să se întru Guvernul francez 1-a auto-
Singh. comitetului, va cuprinde nească la sfirşitul acestei rîzat pe Valery Giscard d’Es- malformaţii congenitale în
urma folosirii de către ma
Cehoslovacia. Polonia, Iugo
După cum s-a anunţat. In CURIER slavia. România şi Bulga săptămîni pentru a exami taing, ministrul finanţelor, DESCOPERIREA UNUI NOU ROMAN AL LUI ER-
dia nu a fost invitată iniţial ria. na criza din Piaţa comună a 6ă ratifice acordul asupra NEST HEMINGWAY mele lor a thalidomidei.
la lucrările conferinţei isla Americii Centrale. drepturilor de retragere spe Realizată din aluminiu şi
mice. în ciuda faptului că n- * © ♦ cială. După cum sc ştie. Fran Cercetarea minuţioasă a celor 20 000 de pagini de Ion. proteza se fixează
Confederaţia Generală a
proximativ 12 la sută din La Berlin s-au deschis lu Muncii din Argentina a ho- Servicii ale Crucii Roşii In ţa a fost una din puţinele manuscrise nepublicate ale lui Ernest Hemingway a corp cu ajutorul unui c
care are şi rolul de a su
populaţia sa este de religie crările sesiunii Camerei tărît declanşarea la 1 octom ternaţionale au relevat că. ţâri care nu au ratificat pînă permis, după cum informează ziarul „New York Ti o serie de electrozi ce ti
musulmană. Ca urmare a pro Populare a R.D. Germane, la brie a unei greve generale din pricina foametei provoca in prezent acest acord in mes" descoperirea unui nou roman al acestuia. Comu
testului exprimat de guvernul care se discută Tratatul de dc 36 de ore în sprijinul u te de războiul din Nigeria, cadrul Fondului Monetar In nicarea a fost adusă la cunoştinţa ziarului de doi pro mit impulsurile binclec
de la New Delhi, tarile par nepvolifcrare a armelor nu nor revendicări economice au pierit aproximativ 1,5 ternaţional. fesori de la Universitatea din Pennsylvanîa care au unui sistem de amplif
ticipante au decis să adreseze cleare şî o serie de documen şi sociale. milioane de oameni din rîn întocmit un catalog cu toate aceste manuscrise. Unu! ce comandă întregul n
nism.
Indiei invitaţia formală de a te încheiate între R.D.G. şi O O * dul populaţiei. Din pricina ♦ dintre aceştia, Philip Young este totodată autorul u
Francisco MeîreUes. unul
trimite o delegaţie la Rabat. unele ţări socialiste. La lu Miniştrii afacerilor exter penurîci totale de alimente din cei mai cunoscuţi experţi nei lucrări despre Hemingway intitulată „Ernest He O ^ O
★ crările sesiunii, deschise do ne ai ţărilor Iatino-america- şi medicamente, în Nigeria mingway : o reconsiderare".
RABAT 24 (Agerpres). — Gerald Goetting, preşedinte ne, care participă la lucră şi în special în Biafra zilnic brazilieni în problemele in Epidemia de holeră.
Cele şapte puncte înscrise le Camerei Populare, partici rile Adunării Generale a pier 1 000 de oameni. dienilor. a anuntat că va bîntuie in momentul de
pe agenda conferinţei islamice pă şi Walter Ulbricht. prinî- conduce în teritoriul unde in incinta a două ambasade populaţie de 30 000 de locui în Coreea de sud. con»
indienii din tribul Atroari au
la nivel înalt relevă că cea secretar al C.C. al P.S.U.G., latino-americane din Brazi tori. El ar urma să fie apă să se extindă. In ulti
mai mare parte a discuţiilor preşedintele Consiliului de BONN 24 (Agerpres). — „Voturile de dincolo de I masacrat, anul trecut, o ex lia. scrie agenţia France rat de valuri cu un baraj cir
se vor referi, în primul rînri, Stat. mormînţ" vor decide, poate, duminică alegerea unuia pediţie de nnuă persoane Presse. citind surse oficiale. cular. Oraşul pe piloni va trei zile au fost înregistrate
la cauzele si implicaţiile in sau a altuia dintre candidaţi pentru Bundestag şi acest, condusă de italianul Giovan Autorităţile braziliene au avea locuinţele dispuse în alte 37 de cazuri, ceea rc
cendiului de la moscheea El lucru se va petrece în modul cel mai legal cu putinţă ni Calleri. o expediţie care declarat că două dintre aces partea superioară a edificii face ca numărul celor bol
îşi propune cîştigarca
în
Aksa. precum şi la statutul fă Ziarul britanic „Morning Intr-adevăr* legea electorală din R.F. a Germaniei crederii acestei populaţii. tea. Adecîldo Bezerra şi Dc- lor iar pe acoperişuri se vor navi să ajungă la 910. Pînă
raşului Ierusalim ; o atenţie Star" anunţă că o delegaţie prevede posibilitatea de a vota prin corespondenţă, iar După masacrul din octom nis De Castro, s-au refugiat putea amenaja... terenuri de
deosebită, precizează agenţia de deputaţi laburişti, mem voturile trebuie expediate mai devreme pentru ca să la Ambasada Republicii Chi fotbal. fn prezent numărul vîctimp-
France 'Prcsse. va fi acordată bri ai Comitetului parlamen ajungă la centrul electoral pentru a fi numărate îm brie, anul trecut. între albi le, iar a treia neidentificată, lor provocate de holeră so
se găseşte la Ambasada U-
însă şi problemei palestiniene, tar pentru ştiinţă şi tehno preună cu cele exprimate direct. Experienţa de pină şi acest trib nu a mai fost ruguayului. La New York a fost pre ridică la 82.
stabilit nici un contact
prevăzută a fi abordată in logie. va vizita în viitorul a acum arată că aproximativ 5-6 la sută din voturi sînt zentată o nouă proteză des
ansamblu] ci. propiat cinci ţări socialiste exprimate prin corespondenţă. In acelaşi timp- date a tinată înlocuirii braţului li
Stabilind aceste puncte ca pentru „a aprecia căile unei statistice menţionează că „în urma unor decese nor Trei persoane, pe care au Firma „Pilkington Glas* man. Aceasta este capabilă
elemente esenţiale ale discuţi colaborări tehnologice sti male" pînă la data despuierii scrutinului cel puţin torităţile le consideră impli Age Development Comittee* să execute şase mişcări dis
ilor. participanţii la conferin mulatoare şi a unui comerţ 1 000 de alegători vor deceda. Mulţi experţi au studiat cate în răpirea ambasadoru a prezentat un proiect de tincte şi este comandată dc
ţă au depăşit astfel cadrul crcscînd cu Marea Britanic*. această problemă, dar realitatea face ca anularea „vo lui Statelor Unite la Rio de construire a unui oraş pc pi biocurenţii cerebrali. Prote CURIER
iniţial fixat dc către organi Vizita grupului, condus de turilor de dincolo de mormînt" să fie imposibilă. Janeiro, Rurke Etbrick. s-au loni pe coastele Angliei. A za este destinată în special
zatorii reuniunii si care se li Erik Moonman, preşedintele refugiat de mai multe zile cest oraş ar putea să aibă o copiilor care s-au născut cu
mita ia examinarea unor pro
bleme de ordin strict religios.
TIPARUL: întreprinderea poligrafică Deva 44 063