Page 85 - Drumul_socialismului_1969_09
P. 85
In municipiul Hunedoara
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI VĂ!
Organizare şi coordonare
sistematică a lucrărilor
edilitar-gospodăreşti
La adunările electorale care raşului un plus'dc frumuseţe, ale oraşului s-au plantat peste
ORGAN At COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al PC R 81 Al GONSIlIDlUr POPUIAR JUDEŢEAN au avut loc cu prilejul alege o prospeţime plăcută, tinereas K' 0f)() arbori şi arbuşti orna
mentali, 34 000 bucăţi dc tran
că.
rilor de deputaţi de In 2 mar
tie a c., din dorinţa de a vedea — Să plantăm arbori orna dafiri, nu „răsărit41 sute si su
oraşele, comunele în care tră mentali în microraionul nostru te dc metri pătraţi de zone
iesc cit mai frumoase, cetă — spuneau siderurgiştii ce lo verzi. Puse una lingă alta su
ANUL XXI NR. 4582 VINERI 26 SEPTEMBRIE 1969 4 PAGINI, 30 BANI ţenii nu propus realizarea a cuiesc în microraionul H. prafeţele parcurilor. aleilor şi
numeroase obiective gospodă — Şi aici, in microraionul rondourilor de flori ale Hu
reşti, social-culturale, comer IV ar trebui să avem mai nedoarei de azi ar forma a
ciale şi economice. Din ace mulţi arbuşti, mai mulţi tran grădină întinsă pc 70 000 dc
le zile pe agenda dc lucru dafiri... metri pătraţi. Numai valoarea
muncii ce s-a prestat pentru
n consiliilor populare, printre întreţinerea acestei suprafeţe
Sărbătorirea a 25 de ani sarcinile de seamă, s-a aflat Din experienţa şi pentru noile plantaţii de
şi înfăptuirea acestor propu
păşeşte cifra dc 2 800 000 Ici.
neri. Multe comitete executi
ve. pentru a urmări operativ Atenţia cetăţenilor n-a (oSf
realizarea obiectivelor respec consiliilor însă îndreptată doar spre a-A /,
tive. au constituit colective do cest capitol al înfrumuseţări^ 1/
coordonare formate din tova populare în înfăp oraşului. Ei urmăreau să ^ —
Uzeze şi alic obiective care să
răşi competenţi din consiliilo
de apariţie legală a z[arului întreprinderi şi instituţii loca tuirea propunerilor cerinţe cotidiene. c re ş te re a ^
le permită satisfacerea unor
populare şi conducerile unor
le.
ţă material si cultural. In to
Această preocupare este re oamenilor muncii continuă a nivelului de via
flectată în obiectivele social- tal în municipiul Hunedoara
culturale şi gospodăreşti rea s-au făcut 007 propuneri.
Cumntarea tovarăşului în care au fost şi sint antre neau locuitorii străzilor Mihai treprins in scopul realizării
Pentru a afla ceea ce s-a în
lizate. de acţiunile patriotice
— Pc străzile noastre (spu
In solo de marmura a Co naţi sute si mii de cetăţeni din Viteazul şi Mureşului şi din lor. zilele acestea am avut n
sei Scinteii. o ovul loc joi judeţ. multe alte părţi ale oraşului) discuţie cu tovarăşii Ştefan
dimmeaţo odunoreo festiva La rubrica de faţă vom re trebuie să avem mai multă Morcscu. secretar si Victor
consocrolâ împlinirii o 25 de da aspecte din activitatea unor verdeaţă, mai multe flori... Zaharco. vicepreşedinte al
oni de Io oparitio primului consilii populare pc linia în Chibzuind asupra a ceea ce Consiliului popular municipal
numâr legal al ziarului „Sc'n- NiCOLAE CEAVSESCV făptuirii propunerilor oameni ar trebui şi ceea ce s-ar putea Hunedoara.
leio", organ al Comiletului lor muncii face în circumscripţiile lor — — încă de la început, ne-au
Central ol Portidului Comu S-au obişnuit locuitorii Hu obiective mai mari. de interes relatat dinşii, am pornit în
nist Romon. nedoarei — siderurgişti si obştesc, din domeniul social- mod organizai la traducerea in
La festivitate ou luat parte Dragi tovarăşi. mului, pentru pace şi securi trunde mai adine în miezul O atenţie deosebită trebuie constructori, muncitori si func cultural sau gospodăresc — fapte a obiectivelor solicitate
ţionari la diferite întreprinderi
bri oi C C ol P.C.R., ac- tate iniei naţională. realităţilor vii ale ţârii, pen să acorde presa problemelor — ca în fiecare an să adauge cetăţenii nu uitau nici do as de cetăţeni S-a ţinut evidenţa
de partid şi de stat, Este pentru mine şi ceilalţi Prin înaltul său spirit par tru a-şi exercita la nivel cu agriculturii, creşterii şi mo la frumuseţile oraşului lor pectul străzilor, al cartierelor, propunerilor pe categorii de
* de conducere, zio- tovarăşi din conducerea parti tinic şi principialitatea cu ca venit rolul de -exponent al o dernizării producţiei. îndepli noi realizări care să le între eindindu-se că zonele verzi, lucrări şi circumscripţii indi-
dm preso centrală şi dului o deosebită plăcere de re a slujit şi slujeşte interese piniei publice înaintate atit nirii programului stabilit de culorile şi parfumul florilor eîndu-se organul sau întreprin
i, de Io publicaţiile li- a participa la această mani le virale ale poporului român, in generalizarea experienţei Congres pentru dezvoltarea a gească pe cele vechi, să le focă împrumută oraşului gingăşia derea precum şi deputatul care
de Io Agenţia Română festare sărbătorească a presei ale construcţiei socialiste in avansate a construcţiei socia cestui important sector al e viaţa mai plăcută, să ridice lor. răspunde de înfăptuirea obicc-
eso „Agerpres”, de Io noastre comuniste, consacrată patria noastră, ..Scinteia" a lismului, rit şi in dezvăluirea conomiei naţionale Ziarele continuu nivelul edilitar-gos- Părerile oamenilor au fost
şi Televiziune. împlinirii a 25 de ani de la dobîndil un binemeritat pres lipsurilor şi neajunsurilor. trebuie să analizeze, să spri podâresc al Hunedoarei. Cu notate cu grijă de deputaţi şi R. BUDIN
tigiu in rindul maselor, şi-a
■lenţa a intimpinof cu editarea şi tipărirea primului cucerit dragostea şi preţuirea Trebuie spus că nu întot jine si să stimuleze activita arest gînd. în adunările elec rînd pe rind au început să de
număr legal al „Scinteii", or
torale la caro au participat, a
lăuze, Io sosirea in so ganul central a) partidului întregului nostru popor. (A- deauna ziaiele noastre abor tea oamenilor muncii din a- poi la întilnirile eu deputaţii, vină fapte. Aşa se face că in
lie tovarăşii Nicolae nostru Permitcţi-nu ca în plau/e puternice). dează problemele cele ■ mai griculturâ. a cooperativelor n- ei au făcut propuneri valoroa microraioanclc. pe străzile a
eseu, Ion Gheorghe nuimele Comitetului Central Conducerea partidului dă o arzătoare ale momentului res gricole si a întreprinderilor de mintite si în multe alte locuri
r, Gheorghe Râdulescu, al Partidului Comunist Ro înaltă apreciere rolului impor pectiv, nu întotdeauna mili stat. a tuturor organelor a se, cai c o dată realizate dau o-
f>o'>n. Manea Mânescu, mân, al Consiliului de Stal şi tant pe care 1 joacă ziarul tează cu eficienţă corespunză gricole pentru organizarea şi
toare pentru îndeplinirea sar
u Popescu. al Consiliului de Miniştri să „Scinteia" în înfăptuirea po cinilor stabilite de partid in desfăşurarea în bune eondiţi-
■■■mu a fost deschisă adresez, cu acest prilej, un liticii de edificare socialistă a diferite domenii de activitate. uni şi Ia timpul optim a lu
oiâsul Alexandru lo- călduros salut întregului co ţârii, in generalizarea expe- Lipseşte adesea perseverenţa crărilor agricole, pentru ex
vtsc mc'ibrvi ol CC ol lectiv redacţional al ..Scîn- şi .niuiurarea şi consecvenţa în tratarea u tinderea agrotehnicii moder Investigaţii
redoclof-şef ol ziaru- ten“, colaboratorilor şi cores lenoni<.-;>c!:n negative şi a nor probleme importante, in ne. asigurarea seminţei de
•i. .S: înteio". care o vorbit pondenţilor voluntari, munci neajunsurilor care se mai ma organizarea şi desfăşurarea u calitate, pentru intensificarea
activitatea ziarului torilor care tipăresc ziarul, tu- nifestă in diferite domenii de nor acţiuni menite să impul procesului de mecanizare şi Cu
ngu! celor 25 de oni. luror ziariştilor şi lucrătorilor activitate. în promovarea po sioneze munca într-un sector chimizare în vederea obţi
> codru solemn, se dă din piesa noastră (Vii aplau liticii externe a partidului şi sau altul ; de multe ori ase nerii de recolle sporite care
ecrelului Consiliului j ze). guvernului; preţuim munca şi menea acţiuni rămîn nefina să asigure satisfacerea cerin rodnice în sfera
prin care se conferă Daţi-mi voie. totodată, să eforturile valorosului corp re lizate. n'eurmârindu-se rezul ţelor consumului populaţiei şi p l a n u l
„Steouo Republicii felicit din inima colectivul dacţional al .ziarului, devota tatele lor .practice. Presa noas al industriei, să creeze dispo
r Românio" clasa l, redacţional al ..Scinteii" pen- mentul său faţă de politica tră dovedeşte încă o insufi nibilităţi pentru export. Pre
/ Scinteio" pentru con- 1ru înalta distincţie primită partidului, faţă de .cauza con cientă combativitate in dezvă sa este chemată să ia atitudi
leosebită adusă Io astăzi — Ordinul Steaua Re strucţiei socialismului, abne luirea lipsurilor şi neajunsu ne critică hotârită fală de cei resurselor
a politicii interne şi publicii clasa 1 — pentru ce gaţia cu care îşi îndeplineşte rilor. în stabilirea răspunderi ce se fac răspunzători pentru p e 9 l u n i
Partidului Comunist lelalte ordine şi medalii con s-arcinile încredinţate de lor celor ce se fac vinovaţi lipsuri si neajunsuri, care îm
opero de edificare ferite redactorilor şi lucrăto partid. (Aplauze puternice). de asemenea stări de lucruri; piedică valorificarea resurse
. mului in Romănio. rilor ziarului (Aplauze). A- In cei 25 de ani care au nu întotdeauna reuşeşte presa lor agriculturii noastre socia
tivitoteo de educa cestc distincţii constituie o trecut de la eliberarea ţârii, să determine o adevărată o liste. creşterea continuă a
(fhslâ o maselor de expresie a preţuirii deosebite întreaga presă din România a pinie de masă împotriva unor producţiei. întărirea coonomi-
,m’jncii.. cu a/ilejul. pe care partidul şi poporul cunoscut o puternică dezvol fenomene negative, penlixj eo-orgîinizacorieă a unităl.ilor-
i 25 de oni de la nostru o'aTnrrlâ organului de tare, atirnYîndu-se cii urr in perfecţionarea muncii în di agricolc ; ea trebuie să mili
■imului său număr presă al Comiletului Cenlral. strument activ şi eficace în ferite sectoare ale societăţii teze în modul cel mai hotărit
contribuţiei sale !n opera de lupta pentru transformarea noastre, să folosească eficient pentru întărirea ordinii şi dis
edificare a României socia revoluţionară a societăţii, bogăţia de idei. de sugestii şi
;elc puternice oie pentru transpunerea in viaţă ciplinei în muncă, pentru în Fabrica
tovarăşul Nicolae liste. a politicii partidului şi statu propuneri pe care oamenii tărirea răspunderii tuturor
secretarul general „Scînteia" aniversează as lui nostru socialist Dc la mo muncii le formulează in legă lucrătorilor (lin agricultură, a Întreprinderea pcnlru materiale de construcţii Bir-
tăzi 25 de ani de apariţie le
Comunist Român, gală, (Iar istoria ei începe din destele foi din anii ilegalită tură cu soluţionarea unor unităţilor şi organelor agrico cea a ..debutat'4 in circuitul economic doar de ciţiva
Consiliv/lui de anii ilegalităţii Infrumind ţii. pînă la ziarele dc astăzi probleme de interes general- le pentru modul cum se rea „Vidra" ani. După un demaraj destul de timid, azi întreprinde
oublicii Socialiste teroarea dezlănţuită de clase apărute in milioane de exem obştesc lizează sarcinile dc plan în rea sc înscrie cu statornicie in rindul unităţilor frunta
nmînat inolto dis- sclc exploatatoare împotriva plare. presa noastră a cunos Popularizarea experienţei a acest sector, pentru felul cr/.i şe din judeţul nostru. S-a constituit un colectiv dc
torului-şef Ol zio- puiiiuuiui nostru, a militan cut un drum lung şi glorios. vansate în presă are, de mul sînt îndeplinite obligaţiile fa Orăstie muncă harnic, disciplinat, dornic de a ridica ştacheta
o”. ţilor săi, „Scinteia- — a) că Ea a devenit o puternică for te ori. un caracter neconvin lă de stat şi îndatoririle asu realizărilor cit mai sus. Numai în acest an s au fabri
colectivului re- rei prun număr a apărut la ţă socială, cu o mare capaci gător ; presa nu pune indea mate prin conlradcle de achi cat peste prevederile planului 475 tone produse din
•vorăşul Alcxon- 15 august 1931 — a purl.il cu tate de influenţare şi un pu juns in evidentă aspectele noi, ziţii. pentru îndeplinirea li Harnicul colectiv al Fa vată minerală. »12 flflfl cărămizi dialit. 12 0(1(1 unităţi
0 mulţumit pen- neînfricare cuvîntul partidu ternic rol mobilizator şi orga- pozitive, ale muncii construc vrărilor dc produse agricole la bricii „Vidra" Orăşlie ra cuhle teracotă 720 tune masă diosil şi altele, ceea ce
torilor socialismului din pa
confeiită şi o a- lui în popor, a adus o contri ni/.aior In marea operă de tria nonslrâ, ale colectivelor fondul de slat portează că a îndeplinii reprezintă o depăşire dc 2.3 la sută a planului de pro
ceien de partid buţie preţioasă la mobilizarea construcţie a societăţii socia din întreprinderi, unităţi agri lin sector important al ac sarcinile dc plan pe primele ducţie globală şi marfă Demn de subliniat este că a-
pe tovarăşul maselor în lupta împotriva liste. cole şi instituţii, nu contribu tivităţii noastre — care tre trei trimestre ale anului cil ccstc rezultate s-au oblinut in condiţiile în care chel
şesen că „Scin- exploatării şi asupririi, a re- In redacţiile ziarelor şi pu ie cu foiţa cuvenită la pro buie să se afle, de asemenea, şase zile înainlc dc termen. tuielile planificalc la 1 000 Ici producţie marfă au fost
1 cu şi moi mul- acţiunii şi fascismului, pen blicaţiilor centrale şi locale movarea stilului şi metodelor în mod permanent în atenţia Dc (a începutul anului şi reduse cu 35,20 Ici. iar beneficiile suplimentare au în
ă pentru trans- tru eliberare naţională şi so lucrează astăzi aproximativ înaintate de muncă. presei — este ecl al construc pînă in prezent au fost date, registrat o valoare de 740 00(1 Ici
ioţo o politicii cială, pentru independenţă, de 4 fino de ziariştit în prezent, in Este cunoscut că făurirea ţiilor. al investiţiilor. Cred că peste prevederi, importante Obiectivul principal al comitetului de direcţie, al
ne a portidului. mocraţie, pace şi socialism. ţara noastră apar f>27 de pu societăţii socialiste multilate nu este cazul să insist asupra cantităţi din blănărie, mă organizaţiei de partid l-a constituit antrenarea în pro
lictio socialistă „Scînteia'* * Regală, ziariştii ca blicaţii care însumează un ti ral dezvoltare — obiectiv fun importanţei realizării în bu nuşi pentru comerţul in cesul productiv a rezervelor interne menite să ducă la
;tră. re au scris-o şi muncitorii ca raj total, la o apariţie, de a damental al activităţii între ne rondiţiuni a programului tern şi export. Produoţia j creşterea productivităţii muncii, cale sigură de sporire
ndelnngi şi pu re au tipărit-o în acea vreme proape 11 milioane de exem gului nostru popor, stabilit de do investiţii stabilit dc Con marfă dată peste plan se : a eficienţei economico n tuturor laturilor de activitate.
■ ■ o luat cuvintul — cu riscul libertăţii şi chiar plare. iar numărul abonaţilor Congresul al X-lea — presu gresul al IX-lea si al X-lca. cifrează la 700 000 lei. iar J Aprovizionarea ritmică cu materii prime şi materiale,
■ 1 ni c Mae Ceauşescu. al vieţii — sînt o pildă de la radio şi televiziune trece de pune în primul rind dezvol La îndeplinirea acestui pro economiile la întreaga pro- : perfecţionarea continuă a procesului de producţie, fo
vi. lost subliniată slujire devotată, plină de ab 4 200 000. O puternică dezvol tarea unei puternice baze teh- gram. presa poale aduce o ducţic fabricată. In 645 000 i losirea la maximum a capacităţilor productive, întă
iri cu puternice negaţie a cauzei clasei munci tare a cunoscut presa judeţea nico-mateiiale, creşterea efi contribuţie deosebit de pre Icî. rirea disyiplinoi in muncă, asigurarea asistenţei tehni
l ■ iu ou contenit toare. a idealurilor partidului nă dc partid, care totalizează cienţei activităţii economice, ţioasă, intervenind prompt, ce competente pc schimburi, sint citeva din căile care
nostru comunist de libertate şi 54 dc publicaţii în limbile ro punerea tot mai largă în va relevînd experienţa pozitivă au condus la depăşirea productivităţii muncii cu 1 105
dreptate socială. Prin dîrzenia mână. germană, maghiară şi I.M.C. Bir cea lei pc salariat
luat sfirşit in sîrbâ. Aceste ziare şi publica loare a marilor avantaje pe şi criticînd arolo unde sc con
ie puternic en- şi pasiunea revoluţionară cu ţii, această armată de ziarişti care le oferă economia socia stată râmîneri în urmă. risi Rezultatele obţinute în primele 8 luni ale anului con
t » caldă mani- care au muncit in acele vre comunişti reprezintă un po listă. Presa noastră in frun pa. slabă organizare a muncii, stituie un bilanţ meritoriu pentru colectivul de mun
>stei şi ataşo- muri grele, ei au ridicat la un tenţial politic remarcabil al te cu ,,Scinteia". trebuie să Prin succesele obţinute că de la I M C Bîreea. in acelaşi timp o bază solidă de
gazetar
înalt nivel titlul de
i lor comunişti comunist. Aceasta constituie o partidului nostru, al societăţii pună aceste probleme in cen în această lună de colecti ..lansare41 în înfăptuirea sarcinilor stabilite de Con
şi secretarul moştenire glorioasă pentru re socialiste, un factor de mare trul activităţii sale ; en tre vul întreprinderii de mate gresul al X-lea al P CR
holoririi lor dacţia ziarului „Scînteia", pen importanţă al progresului nos buie să-şi sporească aportul (CONTINUAM IN fAO. ■ «ol riale de construcţii Bîreea Sarcinile de plan pentru 1070 sint mult mai mari,
nestrămutate de o milita şi tru ţoală presa noastră, care tru social (Vii aplauze). la rezolvarea tuturor .proble pe linia valorificării superi
în continuare prin scrisul lor însufleţeşte munca ziaristului Trebuie să subliniem cu sa melor pe care le ridică con oare a materiei prime pre volumul producţiei fiind in creştere cu 3,5 milioane
pentru înfăptuirea sorcinilor de astăzi, ii sporeşle simţul tisfacţie că in întreaga peri strucţia economică din patria cum si prin depăşirile înre lei. Dai. asa cum aprecia directorul întreprinderii, ing.
măreţe trasate de cel de al responsabilităţii partinice oadă de construcţie a socia noastră Aceste probleme tre gistrate Ia planul sortimen Gheorghe Rcsiga. ele sînt pe deplin realizabile. Pentru
X-leo Congres al P.CR In sfertul de veac care a lismului. presa noastră a răs buie tratate sistematic şi .ur In pag, a IV-a: tal s-a reuşit, cu 5 zile îna- aceasta un accent deosebit sc va acorda punerii la
mările zi de zi in
paginile
trecut de la eliberarea ţării, puns cu cinste marilor sarcini ziarelor, presa fiind chemată inle dc termen, să fie rea timp în funcţiune a investiţiilor planificate pentru a
lizate integral sarcinile de
,,Scinteia4' a continuat şi dez ce î-au stat în faţă. a slujit să exercite cu eficienţă spo plan pe primele 9 luni ale
voltat în condiţii noi luminoa cu fidelitate interesele po rită controlul opiniei publice nul 1070, care asigură sporirea capacităţilor de produc
Cu prilejul împlinirii a 25 de sele tradiţii din anii ilegali porului. ale înfloririi Români Vizita preşedinte anului. Astfel, au fost date ţie. Liniile tehnologice noi reclamă însă asigurarea for
oni de Io apariţia primului tăţii. Ea s-a afirmat ca o pu ei socialiste, dovedindu-şi de de .masă asupra activităţii co peste prevederi 475 tone ţei de muncă calificată, problemă cc a determinat co
lectivelor de muncă din fa
număr legal al ziarului „Scî.v ternică armă de luptă a parti votamentul neţărmurit faţă brici şi uzine, a organelor de lui Republicii produse din vată minerală,
leio” o avut loc solemnitatea dului şi a clasei noastre mun de partidul nostru comunist. stat şi de partid care răspund G2 000 bucăţi cărămizi temo- mitetul de direcţie să ia măsuri pentru deschiderea la
înmînării de ordine şi meda citoare in marile bătălii de Izvorul succeselor ei. garanţia de organizarea şi buna desfă Finlanda, izolantc şi 720 tone diosil. timp a cursurilor de calificare
lii ale Republicii Socialiste clasă duse pentru cucerirea dezvoltării ei neîntrerupte a şurare a activităţii economice. Economiile înregistrate la
România unor redactori şi lu puterii, pentru reconstrucţia fost şi este conducerea şi în Intervenţiile critice ale pre preţul de cost sc cifrează A. MOLDOVAN
crători oi ziarului „Scinteia”. ţârii şi edificarea societăţii so drumarea nemijlocită de că sei trebuie să se soldeze cu Urho Kekkonen, Ia peste un milion Iei, iar
In numele celor decoraţi ou cialiste. „Scinteia" a dove tre partid, de către Comitetul îuâisuri de îmbunătăţire a stă brtvft/'iile suplimentare la
luat cuvîntul tovarăşii Ado dit permanent o înaltă com Central (Aplauze puternice). rilor de lucruri necorespunză în ţara noastră 740 000 lei. M fAO. « t-o|
Petrescu, Martin Cioc şi Mir- bativitate revoluţionară, silu- Cu deosebire în ultimii ani, toare — ziarele avînd datoria
ceo Angelescu. îndu-se ferm. în toate împre presa noastră a făcut progre să urmărească şi să informe
jurările. pe poziţiile partidu se vizibile pe linia lărgirii a ze opinia publică despre felul
lui, nulitind neobosit pentru riei de preocupări, a tratării cum sînt transpuse în prac dinţi etc. In perioada 18—25
înfăptuirea politicii sale. Ea diferitelor aspecte ale con tică aceste măsuri In această septembrie ac. la unităţile a
După festivitate, tovarăşul a jucat un rol deosebit de im slrucţiei socialiste, ale vieţii ordine de idei piesa trebuie Unde „vegetează44 nepăsarea mintite nu s-a pregătit nici un
Nicolae Ceouşescu, împreună portant în eforturile clasei materiale şi spirituale a po să acorde o atenţie deosebită hectar dc teren pentru însă-
cu ceilalţi conducători de muncitoare, ţărănimii, intelec poiului nostru. Presa centra îndeplinirii planului în indus mînţărî.
partid şi de stat o vizitat Com tualităţii, ale întregului nos lă şi locală abordează astăzi trie. îmbunătăţirii aprovizio Neîncepcrea pînă la această
binatul Poligrafic „Caso tru popor pentru înfăptuirea mai profund şi cu eompeten nării Ichnieo-maVeriale a în este periclitată soarta recoltei dată a recoltatului cartofilor,
Scinteii”. Oaspeţii ou fost industrializării socialiste, coo ţă sporită aspectele esenţiale treprinderilor, obţinerii unei sfeclei de zahăr sau porumbu
conduşi prin secţiile morii u- perativizarea şi modernizarea ale economiei, culturii, activi productivităţi superioare a lui la C.A.P. Romoşel, Căstău,
nitoţi o industriei noastre po agriculturii, pentru dezvolta tăţii sociale şi de stat. aduce muncii şi reducerii cheltuie Ocoliş. Pricaz, precum şi rea
ligrafice de tovarăşii Vosile rea ştiinţei şi culturii în pa un aport mai mare la dezba lilor de producţie, să aborde precum şi însâminţarea cerea pectarea epocii optime şi dc lizările minime înregistrate
Dinu, vicepreşedinte al Comi tria noastră, a «idus o contri terea şi soluţionarea proble ze sistematic problemele or Deşi au trecut mai bine de obţinerea unor recolte spori de cooperatorii din Vaîdei, Au
tetului de stat pentru cultura buţie activă la lupta pentru melor pe care le ridică mer ganizării ştiinţifice a produc două sâplâmîni de cînd s-a lelor pâioase de toamnă nu-şi te rind dc-abia ieri cooperato rel Vlaîcu, Dobra, Geoagiu
luat startul la executarea lu
şi artă, mg. Constantin Tro- generalizarea şi perfecţiona sul înainte al societăţii noas ţiei şi a muncii, ale promovă crărilor agricole de toamnă, gâseste altă explicaţie dorit rii din Sâlciva „s-au trezit" s.a. ridică serioase semne dc
tre Pentru toate acestea, con
în slabul interes şi lipsa
dc
naru, directorul general ol rea relaţiilor socialiste de ducerea partidului şi statului rii tehnicii şi tehnologiei -mo aprecierile ce sc pot face cu răspundere cc-o manifestă să-şi procure sâminţa necesa întrebare asupra competenţei
Centralei industriei poligra producţie ; ziarul a constituit adresează ziariştilor din derne — probleme -de strin uri vi re la desfăşurarea recol consiliile dc conducere ale ră ? şî răspunderii cu care consi
fice, ing. Constantin Ciureo, un important mijloc de edu România calde felicitări şi Ic gentă actualitate ale activită tărilor şi insăminţârilor C.A.P. faţă de soarta recoltei liile de conducere şi cadrele
directorul general ol Combi care in spirit nou a oameni urează noi şi mari succese în ţii noastre economice. nu pot fi eituşi de pu prezente si a producţiei anu Faptul că la C A P Râdu- tehnice se preocupă de bunul
natului. lor muncii, de promovare a viitor (Aplauze prelungite). îndeplinirea marilor obiec ţin favorabile Cu toate că lui următor. lcşti dc-abia acum se fertili mers al treburilor Sn unităţi
După vizitareo sălii rotati principiilor socialismului în tive economice care ne stau timpul ;i permis şi permite ca zează terenul ce urmează a fi le respective.
velor, o oltor sectoare ale întreaga noastră viaţă socială Stimaţi tovarăşi, ^n faţă cere efortutri deosebite ritmul dc lucru şi realizările Afirmaţia este susţinută cu însâmînţat cu griu, iar sâ- Menţinerea ritmului de pînă
Combinatului Poligrafic „Cosa (Aplauze puternice). din partea tuturor celor ce să fie mult avansate, se con suficiente exemple. mînţa nu este asigurată, că acum la recoltări şi însâmîn-
Scinteii”, tovarăşul Nicolae „Scînteia" a reflectat cu fi Vorbind de succese, nu pu murScese. a întregului nostru stată eâ în majoritatea coo Dacă la această dată în u la C.A.P. Zam s-a pregătit te ţâri nu va permite terminarea
Ceauşescu, împreună cu cei delitate. în întreaga ei acti tem să nu subliniem — deşi perativelor agricole sc bale nele cooperative orzul este a renul pe numai 10 heclare. iar lucrărilor de toamnă nici pî-
lalţi conducători de partid şi vitate, politica profund inter- ne aflăm la o adunare feşti popor ; presa trebuie să con pasul pc loc Unele unităţi au proape răsărit, există unităţi la Holdea nu s-a arat nici un nâ la sfîrşitul anului. Pentru
partidului şi
tribuie la crearea unui spirit
naţionalistă a
de stat îşi îo un călduros ră stalului nostru, făcînd să ră lă — că în activitatea presei de înaltă responsabilitate în unde nici nu s-a început in hectar pentru însâminţarea ieşirea din impas se impune
mas bun de Io cei prezenţi sune puternic glasul comuniş mai persistă şi o seamă de muncă, la întărirea hotârîlrii debutat promiţător, dar pe sâtninţatul Orice „argument" griului denotă o totală nepă ca organizaţiile de partid din
urindu-le noi succese în acti tilor români, al poporului neajunsuri. Aşa cum s-a rele oamenilor muncii de a-şi în parcurs si-au pierdut cnlu ar aduce preşedinţii şi ingine sare faţă de respectarea celor C AP să întreprindă acţiuni
vitatea lor, închinată imprimă nostru, alături de forţele re vat şi la Congresul al X-lea zeci eforturile pentru îndepli ziasmul iar in altele nici mă rii dc In CA P. Gurasada. mai elementare reguli agroteh concrete şi hotărîtc, să asigure
nice ce conduc la sporirea re
rii şi rospindirii ziarului „Scin- voluţionare şi progresiste din al partidului, ziarele centra ni ren sarcinilor ce le revin, car nu s-a depăşit, piuă la Ilumpotoc Dîncu Mare. Sât- coltei. Surprinde totodată rit organizarea exemplară a mun
teia1', a celorlalte ziare şi re întreaga lume. dînd expresie le şi locale mai au mult dc de a nu precupeţi nimic pen aecasiâ dată faza pregătirilor riva ş.a pentru a motiva no- cii şi folosirea cu maximum
viste. luptei lor pentru cauza gene făcut pentru a elimina din ac tru a asigura dezvoltarea con Situaţia total nCsalisfâeâioare incrpcrca însâminţăiii orzului, mul dc melc în care acţionea de randament a timpului pri
rală a socialismului şi pro tivitatea lor superficialitatea tinuă a economiei, progresul în care se află recoltarea car este lipsit de temei. ză cooperatorii din Dîncu Mic. elnic de lucru.
gresului, împotriva imperialis şi formalismul, pentru a pă general al ţării. tofilor, sfeclei şi porumbului, Sc poale oare vorbi de res Spini, Ocoliş, Sibişel, Jclc- N. T1RCOB