Page 86 - Drumul_socialismului_1969_09

DRUMUL SOCIALISMULUI - VINERI 26 SEPTEMBRIE 1969
PAG 2

ORGANIZARE Şl COORDONARE Nepasarea nu poate fi

SISTEMATICA A L U C R Ă R IL O R
urnită doar cu sfaturi

EDILITAR-GOSPODĂREŞTI Există încetăţenită undeva ta". De fapt nici nu înţele­

în activitatea culturală a u­ gem măsura în care se „lu­
nor comune şi satelor apar­ crează", pentru că deocamda­
construirea unor obiective cul­ siliului popular al municipiu­ ţinătoare lor deprinderea ce­ tă au se vede nimic. Şl posi­
turale şi multe altele lui Hunedoara, care au avut lor ce se ocupă de această la­ bilităţi sînt fără îndoială. A
Pentru uncie propuneri care drept rezultat realizările a­ tură a-vieţii rurale, de a or­ existat acum doi ani o for­
vizează lucrări mai mari ce mintite. La înfăptuirea lor au ganiza activităţi doar atunci maţie de dansuri. A existat
necesită fonduri şi timp mai fost antrenaţi. eu sprijinul cînd se trasează sarcini con­ dar acum nu mai e. Fiecare
tivului respectiv Totodată îndelungat de executare este deputaţilor şi al comitetelor crete ,,de sus", cînd vrînd-ne- se retrage în matca sa, adop-
s-au stabilit termene de re­ nevoie de aprobarea şi aju­ de cetăţeni, miile de locuitori vrînd trebuie să faci ceva, tînd atitudinea struţului. E şi
zolvare şi s-a luat măsura ca torul organelor centrale. Refe- ai Hunedoarei. Valoarea lucră­ căci, dacă nu. „eşti văzut acesta un mod de ,,lucru“,dar
periodic comitetul executiv rindu-se la astfel de obiective rilor executate prin acţiuni râu", prin lipsă de activitate. care nu aduce foloase declt
să fie informat asupra sta­ tovarăşul vicepreşedinte Vic­ patriotice — majoritatea avind Afirmaţia ne-am întemeiat-o prejudicii. A reduce activita­
diului în care se află lucrări­ tor Zaharco — care este şi drept scop înfăptuirea pro­ pe cele văzute în eîteva sate tea unui cămin cultural la
le. responsabilul colectivului de punerilor — se ridică la suma din judeţ cu condiţii şi posi­ prezentarea de filme sau de
Tot in scopul realizării ope­ urmărire a Înfăptuirii propu­ de 6 000 000 lei. bilităţi multiple de manifesta­ conferinţe (venite de sus) in
rative a propunerilor, comite­ nerilor — ne-a declarat că şi Acţiunile continuă şi in pre­ re culturală, odinioară frun­ care să nu-ţi aduci propria
tul executiv a constituit un acestea au stat in atenţia Con­ zent cu aceeaşi vigoare. Oa­ taşe. astăzi cunoscînd o delă­ contribuţie c intr-adevăr o a­
titudine condamnabilă.
colectiv de coordonare şi ur­ siliului popular al municipiu­ menii sint holârîţi să înfăptu­ sare totală. Ne-am întemeiat-o Din spusele oamenilor am
mărire la nivel de municipiu lui Hunedoara. In acest sens iască în întregime ceea ce şi pe spusele oamenilor cu aflat câ în comună ar putea
care am stat de vorbă şi că­
format din tovarăşi compe­ au fost luate măsuri de intoe- şi-au propus, să ridice nive­ rora le sînt dedicate aceste să se înfiinţeze din nou for­
tenţi. Asemenea colective au mire a documentaţiilor nece­ lul edilitar-gospodâresc al tâ­ activităţi atît de mult aştep­ maţia de dansuri populare,
fost organizate şi la nivelul sare la diferite institute de râşului lor. să facă Hunedoara Exploatarea minieră Aninoa sa. Zilnic de aici sint scoase la suprafaţă peste 3 000 tone căr­ tate şi gustale O dată cu ei un taraf, o formaţie de muzi­
celor două comune suburbane: proiectare şi s-au obţinut avi­ mereu mai frumoasă bune. ne-am întrebat şi noi : „Ce că uşoară, o brigadă de agita­
Teliuc şi Ghclar. Din două zele organelor de resort (une­ Foto : N. GHENA fac tovarăşii cu munci de răs­ ţie, să-şi reia activitatea bri­
in două sâptâmîm aceste co­ ori negative). Printre obiecti­ pundere pe acest lârîm ?'. gada ştiinţifică, Se observă că
lective analizează stadiul re­ vele ce intră in această cate­ Oamenii aşteaptă să fie che­ oamenii optează pentru spec­
zolvării propunerilor. gorie amintim : construirea u­ maţi spre a-şi da concursul tacolele unor formaţii cu un
De asemenea, comitetul e- nei săli cu bazin de înot ; în orele libere, a-şi etala ta­ profil dinamic, antrenant. De
xecutjv. in perioada celor 0 modernizarea pieţei de alimen­ lentul şi priceperea Izvorul aceea înfiinţarea lor ar fi bi­
luni care au trecut de la ale­ te ; construirea unei sere de FARMACIA DEVEANÂ tradiţiei populare dă cu pute­ nevenită. Un exemplu con­
geri a analizat de două ori flori din fonduri de investiţii re la lumină noi şi noi gene­ cludent îl oferă spectacolul
modul în caic se desfăşoară ncrentralizale provenite din DISCOTECA... raţii talentate, dornice să se dat de formaţiile căminului
activitatea de înfăptuire a o- beneficiile vărsate de CSH. afirme. E cazul comunei Cer- cultural clin Bâiţa, care au
biectivclor propuse. Ultima la bugetul consiliului popu­ tej. avut un mare succes de pu­
analiză s-a făcut, pe bază de lar şi altele. In a n ii s o c i a l i s m u l u i Aici, în această comună în­ blic.
raport. în luna iunie. Mulţi locuitori din Chiziri CITITORILOR tinsă, cu oameni ce sc identi­ Oamenii de aici doresc să
Măsurile acestea întregite de au solicitat tcrmoficarea a­ fică cu sclipirea aurului ce-1 vadă spectacole venite dinafa­
activitatea în teren a membri­ cestui cartier. Pentru înfăptui­ In prezentul articol, ultimul populaţiei din mediul rural, şi de reîmprospătare a cunoştin­ scot din mină. am vrut să cu­ ră, dar acestea să fie judicios
lor comitetului executiv, a de­ rea propunerii respective eu din ciclul ,,Farmacia deveană mai ales din localităţile greu ţelor, cadrele farmaceutice noaştem activităţile culturale programate. Comitetul jude­
putaţilor ajutaţi de cele 177 forţe locale este nevoie mai de-a lungul secolelor" vom accesibile. , fără unităţi sani­ superioare şi medii din jude­ Munca cu carlea des­ ce se desfăşoară în cadrul că­ ţean pentru cultură şi artă
bi­
făşurată în cadru)
de comitete de cetăţeni din mult ca Ia oricare alta de a­ urmări importantele realizări tare mari. au fost înfiinţate ţul nostru îşi pot îmbunătăţi bliotecilor constituie un minului cultural, clubului, bi­ este bine să programeze şi la
circumscripţii au avut drept cordul şi ajutorul tuturor înregistrate şi de sectorul 91 puncte farmaceutice de ca­ necontenit pregătirea de spe­ prilej de permanente bliotecii. ce oferă ele oame­ Certej spectacole ale unor an­
rezultat înfăptuirea — pinâ locuitorilor cartierului. Dc a- farmaceutic intre anii 1949­ tegoria a Il-a, pe Ungă cir­ cialitate. dezbateri privind acţiu­ nilor şi moi ales modul cum sambluri de muzică populară.
in prezent — a peste 300 de roea, comitetul executiv s-a 1969. cumscripţiile sanitare sau Lărgirea continuă a arsena­ nile menite să atragă sînt primite activităţile lor şi La viaţa culturală a comu­
obiective din cele propuse cu ocuoat de întocmirea unui In aprilie 1949 pe teritoriul punctele de sănătate. In acest lului terapeutic ce se difu­ cit mai mulţi cititori, dacă concordă ele cu nevoile nei o contribuţie deosebită
şi aspiraţiile spre frumos si
prilejul alegerilor. studiu de preţuri şi posibili­ judeţului Hunedoara funcţio­ mod, populaţia rurală dispu­ zează prin reţeaua farmaceu­ să cultive pasiunea pen­ agrement ale locuitorilor co­ şi-ar mai putea aduce şi bi­
blioteca, staţia de radiofiea-
Din acestea, tovarăşul Flo- tăţi de construcţie. Acest stu­ nau 14 farmacii publice de ne de principalele medica­ tică a fost posibilă datorită tru citit, una din căile munei Omul cel mai în m ă­ re, clubul. Clubul prin speci­
rescu amintea : trotuarele de diu urmează să fie expus de­ stat şi 9 farmacii de spi­ mente de care are nevoie avîntului industriei noastre principale de clevare sură să ne dea un răspuns ficul său şi condiţiile existen­
acces la microraionul II ; in­ putaţilor şi preşedinţilor co­ tal. Prin trecerea în sector de pentru ocrotirea sănătăţii. In de medicamente care — după spirituală a poporului. competent e fără îndoială di­ te oferă doar activităţi cu ca­
stalarea in diferite puncte ale mitetelor de cetăţeni pe cir­ stat b încă 9 farmacii rurale, localităţile Hărău, Pâuliş, reorganizarea din iunie 1948 Vîzitind biblioteca dc rectorul căminului cultural. racter de agrement. E dotat
oraşului şi îndeosebi în mi­ cumscripţii electorale din car­ tn anul 1953 şi prin înfiinţa­ .Sintandrei, .Şoimuş, Vârmaga, — a obţinut o serie de rezul­ la clubul „Sidcrurgistul" Petru Păcurar. La data vizitei cu eîteva jocuri de şah, rum ­
croraionul IV de chioşcuri tier, pentru c.i la rindul lor rea a încă 12 farmacii publi­ Brănişca, Muncelu Mic, Veţel, tate importante. din Hunedoara. după noastre dînsul se afla în con­ my. o masă de tenis.
pentru desfacerea de măr­ să discute cu locatarii, să le ce, 2 farmacii de spital şi 5 din jurul oraşului Deva ca şi An de an sînt introduse In primele cuvinte schim cediu L-nm găsit în schimb Acesta e deschis nujvtai du-
furi alimentare şi industriale, arate în ce condiţii se poale puncte farmaceutice de cate­ In alte comune din judeţ se producţie medicamente noi, bate cu bibliotecara Vic- ip'c secretarul comitetului pâ-masâ, prin grija responsa­
modernizarea şi mărirea ca­ construi şi dacă sînt de acord goria I, In prezent populaţia găsesc azi puncte farmaceuti­ multe din ele înlocuind simi­ torina Pîrlea. am aflat U T C pe comună. Simion bilului voluntar Gheorghe
pacităţii ştrandului din Valea Dacă locuitorii Chîzidului ho­ judeţului nostru are la dispo­ ce de categoria a II-a aprovi­ larele din import care nu de că Instituţia c frecven­ Blaj care răspunde în acelaşi Munteanu şi e destul de frec­
Seacă ; reparaţii şi noi con­ tărăsc să contribuie, lucrarea ziţie 35 farmacii publice de zionate şi îndrumate de către mult grevau bugetul de devi­ tată dc circa 1 130 dc timp şi de emisiunile de la ventat. Considerăm câ şi sta­
farmaciile aflate în apropiere.
strucţii de drum. extinderea va fi atacată. stat. 11 farmacii de spital si ze al ţârii. Industria noastră cititori, cu ,.o medie de staţia de vndioficare. Dî-nsul ţia de radîoficare îşi poate a­
iluminatului public, construi­ .. Am redat doar eîteva din 5 puncte farmaceutice de ca­ Lărgirea reţelei farmaceuti­ fabrică azi 20 tipuri antibio­ 17 cărţi citite". Numă­ a rămas cam încurcat în mo­ duce o contribuţie mai sub­
rea unui local de şcoală în formele dc muncă practicate tegoria I ce de pe teritoriu) judeţului, tice. 32 tipuri hormoni şi sub­ rul, raportat Ia cele mentul cînd a aflat câ dorim stanţială lo activitatea cultu­
rală a comunei. Aceasta, prin
satul Groş ; amenajarea sau de Comitetul executiv al Con­ Pentru a veni în sprijinul a fost însoţită de amenajarea stanţe antihormonale. întrea­ 90 000 de volume din să cunoaştem şi noi ce act ivi­ colaborarea cu biblioteca,
localurilor existente, de con­
ga gamă de vitamine, anlihis-
răţi culturale au loc la că­
strucţia localurilor noi si de taminicc. analgetice, antireu- rafturi şi cci circa 20 000 min : „rulează filme, se pre­ putea îmbunătăţi în viitor e­
de salariaţi ai C.S.IL, ni
dotarea lor cu utilaje moder­ matice, tranchilizante, enzime se pare mic. „Explica­ zintă cîte o conferinţă..." şi misiunile în sensul diversifi­
ne care să asigure. pe lingă etc. In farmaciile judeţului ţia" am sesizat-o în de­ cam atît cării lor. alegînd temele cele
un grad sporit de productivi­ nostru se găseşte întreaga claraţia bibliotecarei : — Ce credeţi câ s-ar putea mai reuşite şi mai căutate de as-
tate, şi obţinerea de prepara­
Investigaţii rodnice te de calitate bună. Un nu­ gamă de medicamente din ..După părerea mea, ac­ care le oferă comuna Certei, popularizate şi aspectele pozi­
face. raportat la condiţiile pe
cullâturi. Prin faptul câ aici sînt
producţie indigenă. Farmacii­
ţiunile cu cartea n-au
măr de 14 farmacii au fost
mutate sau înfiinţate In lo­ lor de spital li s-au creat con­ eficienţă. Personal, opi­ referitor la activitatea cultu­ tive şi cele negative intîlni-
diţii de a prepara cantităţi
rală. am insistat noi în eon­
te In raza comunei, conside­
caluri noi. Noile farmacii În­ mari de soluţii sterile injec­ nez penti*u munca dc la ii r nare ? răm câ rolul educativ al stu­
• • fiinţate în oraşele Deva, Hu­ tabile venind în sprijinul cor­ om la om". Răspunsul a venit ane­ dioului local ar putea creşte
Petroşani.
Cum sc poale desfă­
Călan,
nedoara,
în sfera resurselor proprii Vulcan. Lupeni, Uncani, Pe- pului medical care în arest şura această muncă, da­ voios — „Directorul căminu­ cu biblioteca (bibliotecară Vic­
considerabil.
In colaborare
fel poate realiza mai complex
lui cultural cunoaşte mai bine
trila. asigură populaţiei mereu
ţiuni, pentru că normal,
In creştere din aceste locali­ şi variat medicaţia aplicată că nu sînt iniţiate ac­ situaţia dar deocamdată e în toria Nojogan) s-ar putea rea­
bolnavilor internaţi.
concediu S-ar putea. “ Ori­
liza un număr mai mare de
tăţi, accesibilitate sporită la omul care frecventează cum tovarăşe Blaj trebuia să
prime la secţia cahle, care va metan se poate reduce cu o medicamente. Din anul 1950, primul în ca­ biblioteca nu mai tre­ luaţi şi dumneavoastră legă­ recenzii, simpozioane, mici
conduce la reducerea simţitoa­ valoare de aproximativ 600 000 re activitatea tehnico-econo- buie lămurit. Aşa pusă schiţe dramatizate.
fUIMâlC DIN MC I) Investiţiile de utilaje mo­ micâ a sectorului farmaceutic tura cu directorul căminului Considerăm câw est ^absolut
re a stagnărilor la curâţitorul lcî. iar prin îmbunătăţirea do­ derne ca aparate electrice de a fost planificată, fiecare an problema, am ajuns tot cultural Sinteţi doar. secreta­ — necesară o ridicare ^Jbuiaţâ
de lut. zajului de materii prime la distilat apă, autoclave cu pe­ a însemnat o experienţă nouă la... acţiuni. Unele chiar rul comitetului U.T.C culturală moi i&ensao'e«''co­
Pe agenda de lucru a comi­ secţia blocuri, reducerea con­ reţi simpli şi dubli, aparate în activitatea de planificarea ..Fără o colaborare fructu­ munei. Toţi cei cu care am
Deşi salturile cantitative şi sumului specific de ciment va Komet G 5 cu utilizări multi­ interesante, moliv pen­
calitative înregistrate de în­ tetului de direcţie sporirea e­ conduce la diminuarea cheltu­ ple, eluve termoreglabile, fri­ asistenţei cu medicamente, tru care le specificăm oasă între toţi factorii ce stat de vorbă şi consideră câ
concură la organizarea unor
treprindere sint evidente, in­ ficienţei economice constituie ielilor materiale încă cu 30 000 gidere, lămpi U.W., băi elec­ dovedind că circuitul medica­ în aceste rimlurî. In a­ activităţi culturale variate şi activitatea culturală a comu­
ginerii. tehnicienii, economiştii obiectivul central. Există in lei. trice etc., au făcut ca reali­ mentului poate fi dirijat atît atractive nu poate să se facă nei este deficitară in multe
şi muncitorii, desfăşoară o concepţia acestui colectiv de Deşi în întreprindere se mai zările tehnice să vină in spri­ la producţie cit şi la desfa­ fara „serilor literare" şi nimic, ne spunea directorul privinţe ar trebui sâ contri­
in
muncă asiduă pentru descope­ muncă o orientare justă, linia execută manual, un însemnat jinul preparării medicamente­ cere, asigurîndu-i-se o viaţă „dezbaterilor literare", adjunct al liceului, tovarăşul buie şi ei cu tot ce le stă în
normală încadrată în grija fa­
deplină concordanţă cu
urnirea acestftia
putinţă la
rirea de noi rezerve care să trasată de Congresul al X-lea volum de muncă, specialiştii lor, asigurînd calitatea şi con­ ţă de om .şi faţă de avutul aici a fost iniţiată ac­ Silviu Gaţiu Atît timp cit din inerţia în care dăinuieşte.
amplifice continuu rezultate­ consideră că există posibili­ servarea acestora. obştesc. Viaţa medicamentu­ ţiunea ,.Un disc şi o exploatarea minieră, căminul, Numai sfaturile nu ajung..
le. In acest context de preocu­ al P C R . potrivit căreia re­ tăţi de mecanizare a unor o- Pentru a ţine pasul cu noul lui fiind limitată din punct carte", care constă în clubul, biblioteca lucrează se­
pări se înscrie asigurarea spa­ zultatele superioare se pot ob­ peratiuni, mai ales acelea pri­ ce-şi face apariţie din ce In de vedere al eficacităţii şi parat, rezultatele nu vor exis­ M. BODEA
ţiului dc lucru prin descon­ ţine prîntr-o folosire mai ra­ vind fasonarea capacelor de ce mai mult în domeniul şti­ valorii terapeutice, a impus popularizarea unei cărţi
gestionarea mai rapidă a pis­ ţională. mai eficientă a poten­ la secţia de teracotă şi cele inţelor medico-farmaceutice. acordarea unei atenţii specia­ însoţită dc ilustraţia
tei de intârire care se va face ţialului tehnico-material şi u­ de manipulare a produselor. bibliotecile farmaciilor au fost le la planificarea consumului, muzicală adecvată. Pi-
prin înlocuirea totală a longri- man. Astfel, calculele estima­ In acest fel productivitatea dotate cu o serie de manuale planificarea ştiinţifică luînd nă in prezent, în pro­
nelor de beton de la secţia tive arată că prin măsurile muncii va creşte simţitor. De de specialitate şi cu tot ma­ locul producţiei haotice şi a- gram au figurat : „Ma- Pentru a şti să acordaţi
blocuri cu palete din cheres­ preconizate a se lua pentru re­ altfel salariaţii de la I.M.C. terialul documentar privind provizionârii la voia întâmplă­
tea. De asemenea, se află în- cuperarea căldurii secundare Birrcn sint ferm holărîţi să medicamentele care se difu­ rii ria Tănnsc in cîntecul i
tr-un stadiu avansat de elabo­ din gazele arse emanate dc realizeze prevederile Congre­ zează prin farmacii Revistele Realizările importante obţi­ popular românesc", „Pa­ primul ajutor
rare un studiu privind siste­ coşul dc la cuptoarele vană şi sului al X-lea al P.C.R., pri­ ..Farmacia" şi „Practica far­ nute în baza materială a sec­ rada muzicii uşoare ro­
Dc cîtc ori. marior fiind la producerea unui acci­
mul dc preparare al materiilor secţia dialit. consumul de gaz vind creşterea productivităţii maceutică", periodice ale torului nostru enumerate pînâ mâneşti" şi „Vcrdî". dent. şi dindu vă seama câ sîntcţl incapabili de a ac­ i
muncii. înrâ în primii ani ai U.S.S.M. şi respectiv ale Direc­ aici, reprezintă doar o parte Acţiunea sc bucură ţiona, nu v-aţi simţit inutil celor din jur ? Dc cite ori
cincinalului. ţiei farmaceutice şi aparatu­ din ceea ce anii socialismu­ de aprecierea cititorilor. nu v-a cuprins disperarea că nu puteţi veni cu nîmlc
D e s c h i d e r e a u n o r La fel ca în numeroase alte ze informarea farmaciştilor in ajutorul celui pus la groa inccrcare ?
rii medicale, vin să complete­
lui au adus înnoitor pentru
întreprinderi cu rezultate po­ în legătură cu noi realizări sectorul de sănătate al jude­ Va... echilibra ca insă Cu cită admiraţie aţi urmărit în schimb caJmul, ra­ i
raportul dc care
vor­
n o i r e z e r v e d e m i n e r e u zitive, şi la I.M.C. Bîrcea pro­ îrs activitatea ştiinţifică de ţului. In cadrul acestuia, sec­ beam ? Sau. găsind o piditatea şi siguranţa cu care un elev, adolescent sau
adult instruit acordă primul ajutor. Desigur, nu veţi
cesul de perfecţionare, de or­
cercetare, noi metode de pre­
ganizare ştiinţifică a produc­ parare a medicamentelor, noi torul farmaceutic devenit bun singură modalitate mai uita niciodată pe cei care ştiu sâ aline o suferinţă.
ţiei şî a muncii este un proces Sintem convinşi că doriţi şi dumneavoastră să in­
La mina Tcliuc se fac ul­ sarcinilor ce revin minei în continuu. ale cărui rezerve realizări ale ştiinţelor farma­ al întregului popor, contribuie fericită, ni se parc că traţi în rindul acestor apărători ai sănătăţii, să învă­
timele pregătiri în vederea 1970. Totodată, prin extinde­ practic sint inepuizabile. Efor­ ceutice pe plan mondi­ la ridicarea continuă a stării am rezolvat problema ţaţi a pansa corect o rană, a imobiliza o fractură, a
intrării în exploatare a zo­ de sănătate a populaţiei ju­ in ansamblul ei 7 Cu o opri o hemoragie, a face respiraţia artificială sau re­
nelor mineralizate de la o­ rea metodelor de exploata turile colective în această di­ al. Compîetînd sursele de deţului nostru floare... animarea. Sintem convinşi că doriţi din toată inima.
rizontul zece de unde vor fi re de mare productivitate, recţie sînt permanente. identi­ informare profesională cu Cunoştinţele acestea se capătă frccvcntînd cursuri­
extrase importante rezerve la Teliuc-est a fost posibil fic! ndu-se noi căi şi mijloace posibilităţile care li se farm. C-TIN DELAGREACA N. STANCIU le sanitare de masă, organizate in cadrul circumscrip­
care vor asigura realizarea ca în acest an capacitatea care să aducă în viitor rezul­ oferă de a urma cursu­ directorul Oficiului ţiilor sanitare sau in întreprinderi şi instituţii.
planului pe trimestrul IV dc producţie a minei să fie tate economice superioare rile de perfecţionare şi farmaceutic Deva
din acest an, precum şi a dublată.
m m anevo io s SPRE N O IL E C I U P I M D E CĂRBUNE
Extracţia cărbunelui în Va­ metri liniari de galerii. In po­ Petrila prevederile sînt pînâ tegral necesarul de forţă de înlre vitezele de înaintare rea­ tuturor locurilor de muncă de
lea Jiului va cunoaşte in vii­ fida apelurilor insistente ale acum depăşite cu aproape muncă reprezintă o piedică lizate la lucrările de încărca­ la lucrările de pregătire. Râ-
torul cincinal noile dimensi­ conducerii centralei de a se 750 metri liniari, iar la Lu- demnă de luat în seamă la <?- re manuală şi cele cu încărca­ mîne în continuare o proble­
uni stabilite prin Directivele normaliza grabnic situaţia, in penî cu 600 metri liniari. A­ valuarcn realizărilor In des­ re mecanică, putem observa câ mă care va trebui să dea de
Congresului al X-lea al PC.R prezent volumul lucrărilor de cest lucru a fost posibil dato­ chideri şi pregătiri In acelaşi acestea nu diferă aproape cu gîndit factorilor răspunzători
Aici este prevăzut ca pînâ la pregătire restante este ampli­ rită organizării mai judicioa­ timp însă. se pune firesc în­ nimic intre ele. Rezultă deci şi creşterea indicilor de folosi­
linele anului 1975 producţia ficat şi mai mult ajungîndu-se se a tuturor locurilor de trebarea : „In ce măsură con­ câ in acest caz mecanizarea re extensivă şi intensivă a ma­
medie anuală pe bazin sâ a- la un minus de 6 420 muncă, printr-o plasare raţio­ ducerile unităţilor miniere au are o slabă participare la ob­ şinilor de încărcat şi a celorlal­
jungâ la peste 11 milioane to­ metri liniari. Cu alte cu­ nală a efectivelor în toate com­ căutat ca printr-o mai bună ţinerea unor viteze mari de te utilaje şi mecanisme. In fi­
ne. In acest context, apare ca vinte numeroasele promisi­ partimentele şi urmăririi stă­ organizare a locurilor de mun­ înaintare, viteze despre care ne. la fiecare unitate minieră
o necesitate capitală respecta­ uni făcute de conducerea ex­ ruitoare a îndeplinirii sarcini­ că, prin folosirea mni judici­ se vorbeşte de mai mult timp este nevoie de un plus de se­
rea cu stricteţe a planului de ploatărilor nu au adus pînâ în lor de către fiecare formaţiu­ oasă a tuturor utilajelor afla­ la Centrala cărbunelui Petro­ riozitate din partea conduce­
deschidere şi pregătire a noi­ prezent nici o modificare la ne de lucru. te în dotaţie sâ obţină indici şani, ca fiind unica modalita­ rilor în abordarea probleme­
lor perimetre miniere care situaţia nesatisfâcâtoare in ca­ te de realizare a unui volum lor şi pentru aceste lucrări. în­
trebuie sâ asigure noua linie re se găsesc încă de la începu­ sporit de deschideri şi pregă­ suşi faptul câ comitetele de
de front cu un pas înaintea tul anului aceste lucrări. tiri. Câ aşa stau lucrurile ne-o direcţie ale minelor n-au res­
lucrărilor de exploatare.
In discuţiile avute la centra­ demonstrează cu prisosinţă pectat sarcina trasată de Con­
Privită din acest punct de lă cu tovarăşii ing. Gheorghe In m in e le V ă ii Jiu lu i faptul câ în prezent randa­ siliul de administraţie al Cen­
vedere, situaţia existentă la Iliescu, director tehnic cu pro­ mentele la lucrările de deschi­ tralei. de a întocmi pînâ la
unităţile Văii Jiului nu este ducţia, şi ing Ion Kormoczky, deri şi pregătiri din Valea Jiu­ 10 august măsuri pentru recu­
deloc satisfăcătoare. In pre­ inginer şef cu producţia, am lui bat de multă vreme pasul perarea râmînerilor în urmă
zent la Centrala cărbu­ fost puşi în situaţia de a nu In contrast cu exemplele a- superiori de normalizare la pe loc la un nivel inferior. la pregătiri, arată câ aceste lu­
nelui Petroşani se vădeş­ elucida pe deplin cauzele prin­ râtate, apare de neconceput lucrările de deschidere şi pre­ Conducerea centralei, comite­ crări sint privite încă ca pro­
te îngrijorarea câ .,ln lucră­ cipale ale râmînerilor în ur­ faptul câ la celelalte unităţi gătire şi sâ contracareze ast­ tele de direcţie ale exploată­ bleme subsidiare producţiei
rile de pregătiri se înregis­ mă. Aceasta pentru că ambii miniere se menţin şi în con­ fel lipsa de muncitori ?" rilor trebuie sâ înţeleagă câ Situaţia nesatisfâcâtoare a
trează însemnate râmîneri în interlocutori explică totul pe tinuare grave râmîneri în ur­ Răspunsurile oferite de prac­ prin randamente la pregătiri lucrărilor de deschidere şi pre­
seama lipsei de efective, ceea mă acumulate de la începutul de numai 1.3-1.4 tone pe post
urmă la toate unităţile minie­ tică acestor întrebări nu sînt gătire reclamă luarea unor
ce. după cum arată experienţa anului, care au repercusiuni din păcate de natură să dea nu se poate asigura un pro­ măsuri urgente din partea
re", menţinîndu-se serioase a­ din anul în curs. nu are o direcle asupra modului cum a­ satisfacţii. Dintr-un studiu re­ gres real şi efectiv în acest
bateri de la respectarea nor­ fundamentare serioasă. cestea îşi realizează sarcinile cent întocmit la Centrala căr­ domeniu. Centralei cărbunelui Petroşani
comitetelor de direcţie
şi a
melor de timp şi decalajelor Practica demonstrează că la de plan zilnice. La Dîlja, A- bunelui Petroşani reiese câ Desigur, pentru a îmbunătă­ din cadrul minelor. Va trebui
dintre pregătire şi producţie unele unităţi miniere ca cele ninoasa sau Lonea, unde pla­ din cele 45 de maşini de în­ ţi substanţial situaţia deschi­ ca în continuare sâ fie anali­
nul de producţie este vizibil
indicate prin hotârîrile forului din Petrila şi Lupeni, îndepli­ rămas in urmă, proporţia de cărcat. cîte se află astăzi în derilor şi pregătirilor sint ne­ zată situaţia acestor lucrări,
cesare măsuri care
vizează
dotarea exploatărilor miniere
tutelar. nirea prevederilor la lucrările realizare a lucrărilor de des­ pentru lucrările de deschidere fondul problemei şi care nu urmânndu-se în special mă­
surile care trebuie să ducă la
Urmârindu-se sistematic si­ de pregătire nu constituie un chidere şi pregătire pe perioa­ şi pregătire, numai 27 sint fo­ pot fi soluţionate cu una cu redresarea şi impulsionarea
tuaţia acestor lucrări de la în­ impediment deosebit Aici in da lunii august variază losite efectiv şi fără ca aces­ două. In aşteptarea acestor muncii în acest domeniu. Nu­
între
şi
U5
la
sută.
70
tea sâ atingă întreaga capa­
ceputul anului şi pînâ în pre- mod raţional se consideră câ Accaslâ stare dc fapt es­ citate Acest raport reprezintă măsuri se impune insă a se mai in acest fel unităţile mi­
7.ent. se poate observa că fie­ numai păstrarea unui decalaj te pusă tot pe scama lipsei doar G0 la sută maşini în func­ acţiona energic în direcţia pu­ niere din Valea Jiului vor reu­
nerii în valoare a rezervelor
şi sâ asigure linia de fronl
care perioadă de lucru a fost corespunzător între pregătiri de efective Faţă de numărul ţiune, ceea ce. trebuie recu­ existente, lichidarea neajunsu­ necesară realizării planului
caracterizată prin importante şi producţie poate asigura li­ mediu scriptic efectivele de la noscut. nu pune intr-o lumină rilor. a folosirii posibilităţilor de producţie în anul viitor >i
pregătiri sînt diminuate în favorabilă preocuparea condu­ actuale. Trebuie întreprinse sâ se ridice la nivelul sarcini­
restanţe la toate genurile de nia de front necesară realiză­ proporţie de 13 la sută. cerilor exploatărilor pentru u­ măsuri pentru asigurarea ne­
lucrări. In primul semestru al rii ritmice a planului de pro­ Desigur, faptul câ cea mai tilizarea cu randament sporit cesarelor de armături şi piese lor de plan ce le revin în ur­
mătorul cincinal
La Fabrica de nasturi din Deva a intrat in producţie un anului au rămas nerealizaţi, la ducţie. la minele amintite, pre­ mare parte a unităţilor minie­ a tehnicii existente. Pe de al­ de schimb, pentru aprovizio­
nou tip de nasturi avind ca materie primă de bază polistirenul. minele din Valea Jiului, 3 422 gătirile decurgind normal. La re n-au reuşit să-şi acopere in­ tă parle, fâcind o comparaţie narea cu armături metalice a Ing. CORNEL DUMITRU
In foto : aspect din secţia de tăiere a nasturilor.