Page 88 - Drumul_socialismului_1969_09
P. 88
PAG «
DRUMUl SOCIALISMULUI - VINERI 26 SEPTEMBRIE 1969
C u v î n t a r e a t o v a r ă ş u lu i — — i ^ h m w i b — S E a — G — V — n m m — S a n B — m X M A T M A — U - - m - * —
—
N ic o ia e C e a u ş e s c u r o s t i t ă ia Vizita preşedintelui
Finlandei pe litoralul
s ă r b ă t o r ir e a z ia r u lu i „ S c î n t e ia “
Mării Negre
această privinţă au atît publi astipra problemelor noi ivite ceastâ nobilă muncă, in sta
caţiile cotidiene cît şi reviste în mişcarea comunistă şi mun Te sâ răspundă cu cinste exi
le periodice cu caracter cultu- citorească. in lupta pentru genţelor profesiunii de ziarist De la trimişii Agerpros. docheri, muncitori portuari şi
ral-artistic Publicaţiile. in progres şi pace. Presa trebuie comunist Ştefan Bratu şi Petru Uilă- alţi localnici In holul gări:
încălcări ale termenelor de special cele dc specialitate, nu sâ explice — de pc poziţiile IVIă refer la toate acestea, can : In continuarea vizitei maritime, directorul ad
dure în funcţiune. De la acti manifestă încă destulă com politicii partidului nostru — tovarăşi, ţinînd seama că in prin tară. preşedintele Fin junct al portului, Ghcorghc
vitatea de proiectare şi pînâ bativitate faţă dc unele ten sensul faptelor si evenimente toate domeniile d*e activitate landei. Lt Iio Kekkonen. a foM Bahiban înfăţişează aspecte
la intrarea in producţie cu ca dinţe negative care mai exis lor noi, ajutînd cititorii sâ aibă se cer oameni cu o înaltă joi dimineaţa oaspetele litora din istoria portului şi din ac
pacitatea prevăzută în proiec tă in domeniul culturii şi crea o viziune clară, obiectivă, a pregătire, în stare să îndepli lului românesc al Mării Negre tivitatea în curs dc desfăşu
te a investiţiei respective — ţiei dc artă. nu iau întotdeau supra proceselor socia 1-polit nească în condiţii optime ma Plecind dc la reşedinţa ce i-a rare prin extinderea şi mo
presa trebuie să urmărească na atitudine holâritâ fată de ce caracteristice epocii noas rile sarcini ale construcţiei fost rezervată in staţiunea dernizarea lui Oaspeţii sînt
perseverent şi sistematic mo operele slabe, confuze, fată de tre. Totodată, presa noastră socialiste Aceasta impune tu Mangalia Nord. pncsedinlcle informaţi câ in anul 1(175. cînd
dul in care se realizează im „modele* şi curentele care nu trebuie să promoveze cu con turor activiştilor noştri de şi oficialităţile finlandeze si lucrările vor fi terminate, ca
portantul program de inves au nimic comun cu realităţile secvenţă in coloanele sale partid şi de stat să s« preo române. însoţiţi de Petre In- pacitatea de trafic a priitului
tiţii stabilit de partid. româneşti, cu spiritul şi cul principiile relaţiilor între sta cupe continuu de ridicarea ncscu. preşedintele Consiliului
..Scînteia" şi celelalte publi tura poporului nostru. Uncie te pentru care militează par nivelului lor de cunoştinle ; să popular judeţean, şi dc pri va fi (le peste patru ori mal
caţii de partid centrale şi lo din revistele noastre literare tidul şi guvernul nostru ca şi nu considere niciodată că ştiu marul municipiului Constan marc dccît cea actuală I.a
cale trebuie să-şi aducă con si de artă se fac uneori ele alte forţe înaintate ale lumii suficient, câ nu mai au ce în ţa. Petre Nicoiae. au făcut, bordul unei nave militare, pa
tribuţia la perfecţionarea ac tnscle ecoul unor puncte de — principiile cgalitâ|ii dintre văţa. Numai acei activişti de cu maşinile, un tur prin cea voazată cu drapelele de stat
tivităţii organelor si organiza vedere confuze, greşite, despre naţiuni, ale respectului inde partid şi de stat — inclusiv a mai tînârâ sta(iunc a litora ale României si Finlandei, pre
ţiilor partidului nostru. la nrtâ, care nu au ce căuta în pendenţei si suveranităţii fie cei lucrători din domeniul lului. După cc a străbătut ar şedintele Kekkonen vizitează
dezvoltarea vieţii interne de presa din ţara noastră, publi cărei ţâri, ale neamestecului în presei — cai'e vor dovedi re tera principală a aşezării, de-n nnua zonă portuară în con
partid în spiritul hotârîrilor că lucrări rupte de viaţă, dc treburile interne şi avantaju ceptivitate fată de tot ceea ce lungul căreia se înşiruie zeci strucţie. In onoarea sa. vasele
româneşti şi străine ancorate
Congresului al X-lca. la creş preocupările societăţii noaslre lui reciproc — de care depin este nou, care se vor strădui dc hoteluri si vile cochete,
terea continuă a rolului con socialiste — lucru ec trebuie de azi instaurarea păcii, preîn sâ înveţe continuu, sâ înţelea ridicate nu demult. coloana in rada portului au arborat ITALIA. - In întreaga ţaiâ au Io: mari acţiuni revendicative
ducător al partidului în ca cu desâvirşirc lichidat. tâmpinarea unui nou război. gă sensul dezvoltării societă de maşini parcurge zona de marele pavoaz. Sunete pre
sirenă răsună în vâz- ale oamenilor muncii italieni din cele mai diverse domenii de ac
ţii. vor şti să contribuie la în
drul tuturor colectivelor de Este necesar ca, in special în Ziarele din tara noastră tre drumarea vieţii sociale. îşi extindere a staţiunii. De pe lungi dc vizîlârii por tivitate la fotografie : Muncitoii grevişti de la întreprinderile din
(h’h
in timpul
muncă, in întreaga viată so- cadrul revistelor si periodicelor buie să-şi aducă contribuţia vor îndeplini cu cinste dato schelele celor 10 noi hoteluri Milano, ale societăţii Pirel li. care revendică încheierea unui nou
cial-politicâ a tării. de literatură si artă, sâ creas activă la eforturile pentru în ria. Avem nevoie de aseme şi tot atîtca restaurante, ce tului. contract de muncă, demonstrind pe străiile oraşului.
Trebuie să sporească simţi că spiritul dc răspundere fa făptuirea securităţii europene. nea aciivisli în toate dome vor fi date în folosinţă in vii înainte de a-si l vi a rămas
tor rolul social'-politic al pre tă de dezvoltarea culturii noas Dcntru lichidarea focarelor do niile de activitate, şi mai cu torul sezon estival, construc bun de la gazde, preşedintele
sei noastre, contribuţia ci Ia tre socialiste, faţă de educa încordare dc pc alte continen seamă în domeniul presei. (A- torii salută eu căldură pe Finlandei a semnat in cartea
perfecţionarea continuă a vie ţia culturală a poporului nos te. la dezvoltarea înţelegerii şi plăuze puternice). înaltul oaspete. de onoare, urînd mult succes
ţii şi organizării sociale, a ac tru Acestea trebuie sâ pro colaborării între toate popoa O importanţă deosebită are Părăsind tînăra staţiune, în realizarea acestei mari con Conflictele de muncă
tivităţii organizaţiilor de par moveze cu mai multă fermi rele. asigurarea unei eficacităţi .so şeful statului finlandez adie strucţii.
tid. dc stat si obşteşti Ea este tate principiile estetice ale par In acelaşi timp. pornind de ciale sporite a activităţii or seazâ gazdelor felicitări pen Tn continuare este vizitat
datoare să ia atitudine şi să tidului nostru, sâ lupte pentru la faptul câ intre sarcinile ganelor de presă din ţara tru arhitectonica modernă şi Muzeul de arheologie Conslan
combată manifestările de cen o cultură realistă, militantă, naţionale si cele internaţiona noastră. Trebuie combătută variată, apreciind în mod den ţa. unde înaltul oaspete — din Italia se amplifică
tralism excesiv. de birocra care sâ slujească cauza con le cxîslă o unitate indisolu cu toată hotârîrea atitudinea sebit ideea de a amplasa clă (lupă cum consemna în rar
tism şi superficialitate în strucţiei socialiste, formării bilă. presa noastră trebuie sâ de ignorare şi nesocotire a dirile intr-un cadru bogat in tea de onoare — a avut pri
munca unor organe de stat să conştiinţei omului nou. Sînt militeze activ pentru educarea sesizărilor şi criticilor presei vegetaţie. lejul să admire colecţia deo ROMA (Agerpres). ROMA -
contribuie Ia întărirea spiri unii tovarăşi In domeniul ar oamenilor muncii din Româ din partea unor organizaţii După un scurt popas pe fa sebit de bogată acestui nşe Mişcările greviste din Ita Kotârii o;
tului de răspundere în toate tei şi culturii care ar dori ca nia în spiritul internaţionalis dc stat şi obşteşti, a unor în leza staţiunii Eforie Sud. co zămînt de cultură lia roiuiiiuâ in întreaga tară, marii dc sc
domeniile de activitate. Zia revistele noastre sâ le publi mului proletar, precum şi pen treprinderi şi Instituţii. Presa loana oficială soseşte la Eforie După o scurtă oprire la Ed‘- ruprinzind noi categorii de vind im
rele si publicaţiile noastre ce, fără nici un discernâmînt tru întărirea unităţii ţărilor so este un puternic instrument Nord. In centrul staţiunii, un firiut cu mozair. rolonna ofi oameni ui muncii -Iâ0 000 de „Bieoc.-ra" (
trebuie să se ocupe îndeaproa lucrările, indiferent de calita cialiste. a mişcării comuniste de progres al societăţii noas grup numeros de turişti fin cială se îndreaptă spre „perla muncitori metalurgist;. din lor no pros
pe de problemele legale de tea şi valoarea lor educativă si muncitoreşti internaţionale. tre. ea reprezintă o expresie landezi. fluturind slegulcţe ^u litoralului românesc" — Ma regiunea Torino. între rare torilor a pi
simplificarea aparatului de şi estetică, socotind că liberta (Vii aplauze). a opiniei publice înaintate, a culorile naţionale şi buchete maia De la cel mai înalt ni 1 10 000 numai dc la Uzinele val de prol<
stat. de realizarea măsurilor tea presei este sinonimă c’J Pentru a-si îndeplini la ni intereselor şi aspiraţiilor ge dc flori, atrage atenţia pre vel al hotelului ..Riviera'', n-i Fiat. au declarat joi diminea lie. Chiar .
hotârîte de Congres pentru posibilitatea de a da acestor velul cuvenit importantele sar nerale ale oamenilor muncii şedintelui Urho Kekkonen. v:rîlo cuprind întregul eom- ţa o grev ă de 4M dc orc. Cu torit uzinei
repartizarea unor cadre compe reviste un conţinut corespun cini ce-i revin în societatea — şi, de aceea, este o obliga rare opreşte si coboară din nlex al aşezării care. astăzi, arest prilej, 'a Toii no n avut grevă de 2<
tente şi cu experienţă în în zător punctului lor de vedere, noastră, presa trehuie sâ de ţie a tuturor întreprinderilor, maşină. Pe o pancartă, pc rare la numai 10 ani de rînd i-a loc un mure miting în spri zindn-se cu
treprinderi. la locurile unde bunului lor plac. Trebuie în pună eforturi susţinute pentru ministerelor. organizaţiilor turiştii finlandezi o poartă fost semnat actul r'c naştere jinul revendicărilor oamenilor viciilor adn
se hotărăşte soarta producţiei, ţeles clar câ în societatea a-si perfecţiona activitatea. noastre de partid şi de stat. a deasupra capetelor, este în ra staţiune modernă, arc o muncii de majorare a s,dari toate înlicp
a planurilor noastre economi noastră întreaga presă — fie Redacţiile ziarelor si reviste organizaţiilor de masă şi ob scrisă urarea : „Bun venit, capacitate de peste 24 000 de ilor. si dc reînnoire a contrac lano ale socii
ce. Presa trebuie să dezbată ca cotidiană sau periodică, lor trebuie să acorde o aten şteşti de a răspunde sesizări domnule preşedinte". Are loc locuri. Vizii înd eîleva rnmc- telor dc muncă. Muncitorilor cotat miorci
temeinic şi să lămurească sen social-politicâ sau culturală ţie deosebită îmbunătăţirii ca lor şi criticilor presei, de a o caldă şi emoţionantă înlil- re ale hotelului, preşedintele metalurgişti li s-au alăturat, erul. De ns<
sul acestor măsuri, să expli — trebuie sâ promoveze cu lităţii publiristice a articole aduce la cunoştinţă în mod nire, în care preşedintele se Finlandei apreciază confortul pentru 24 dc orc. şi cei din rii dc la alto
ce în mod convingător faptul consecventă şi fermitate linia lor. promovării unor forme si public măsurile luate Dentru tntreţine cordial cu concetă pe rare arest ca îl oferă turiş industria de construcţii. Sint firmei din pi
ră ele reprezintă o necesitate politică a partidului, şi numai stiluri gazetăreşti atractive, înlăturarea stărilor de lucruri ţenii săi. tilor. semnalate, dc asemenea, gre miercuri nrti
imperioasă a îndeplinirii în linia politică a partidului nos convingătoare, care sâ capteze negative. De departe. Constanta îşi Coloana oficială se îndreap ve in marile uzine din Milano Colo trei rr
bune condiţiunî a programu tru comunist (Aplauze puter interesul şi atenţia cititorilor. anunţă prezenţa prin siluetele tă apoi spic aeroportul „M\- şi la serviciile publice ale ora di'-alo rlin Ita
lui de dezvoltare economică nice). Toate revistele si publi Artirolclc cenuşii, plate, lipsite Tovarăşi, marilor întreprinderi şi ale hail Kogâlnieeanu" La ple şului. unde muncitorii s-au citaţii un corr
şi socială a ţârii, a valorifică caţiile trebuie sâ oglindească dc flacăra pasiunii revoluţio Direcţiile fundamentale spre sutelor de blocuri care în ul carea spre Bucureşti, oaspeţii solidarizat cu greviştii conce cheamă pe to
rii cit mai depline şi cu re concepţia şi punctul de ve nare şi a originalităţii, a gîn- care presa este chemată să-şi timii ani au făcut oraşul de diaţi dc câtic conducerea so Milano să pa
zultate cit mai bune a între dere al organelor si organiza dirîi proprii — cum se mai în- concentreze eforturile în vii norcrunoscut. Primul popas finlandezi şi români au fost sa cietăţii Pirelli. piccum si în grovâ generali
gului nostru potenţial mate ţiilor politice, sociale şi cultu fîlnese. din păcate. în paginile tor au fos-t definite de Con este făcut în principala poar lutaţi cu căldură de reprezen tr-o scrie de sectoare ale in dicatclc au pr
rial şi uman. rale de care aparţin, ideologia unor ziare şi reviste — îm gresul al X-lea al Partidului tâ maritimă a tării. In port tanţi ai organelor locale de dustriei chimire, din Livorno. ta este „o pri
Presa trehuie sâ-sî aducă în societăţii noastre socialiste. piedică ziarele sâ-si îndepli Comunist Român. Este o înal se aflau numeroşi marinari, stat. de numeroşi cetăţeni Veneţia şi Ferrnra. provocarea co
tr-o măsură mai însemnată Nu se poate admite sub nici nească eu eficienţă misiunea tă îndatorire patriotică a tu „Pirtlli". Dacă
turor ziariştilor de a-şi aduce
rontrihuţia’ la perfecţionarea un motiv publicarea unor lu ce le revine, diminuează for din plin contribuţia la înfăp revocă hotârire
relaţiilor socialiste din societa crări sau opinii — indiferent ţa lor de pătrundere şi influ tuirea programului elaborat comunicatul —
tea noastră. la promovarea din partea cui ar veni — earc enţare a maselor de Congres. Ia lupta întregu Milano vor pre
principiilor socialiste în în contravin ideologiei partidului O îndatorire esenţială a lui popor pentru ridicarea pe tombric o nouă
treaga viaţă socială In mod nostru, concepţiilor societăţii ziariştilor este de a spori con o treaptă superioară a edifi- Tn cursul cărei
susţinut, presa trebuie să noastre, idealurilor şi intere tinuu bogăţia dc idei a artico oârii socialiste in România, nizatâ o manife
contribuie la dezvoltarea şi selor poporului nostru, con lelor. ca rezultat al studierii îndeplinirea cu succes a aces cipnln piaţă a (
adincirea democraţiei socia structor al socialismului. (Vii atente şi responsabile a reali tor sarcini va amplifica şi ratele condamn
liste, la atragerea largă a ma aplauze). Aceasta impune ne tăţilor. al folosirii inteligentei mai mult rolul presei în via zâ comunicatul
selor Ja conducerea şi soluţio cesitatea ra în conducerea re si experienţei maselor, al con ta socială, forţa ei mobiliza tia politică font
narea treburilor obşteşti. Ia vistelor şi publicaţiilor să lu fruntării faptelor si părerilor toare. Izvorul prestigiului şi măsurii luate c
dezvoltarea şi sprijinirea ini creze oameni hotărîţi sâ mili exprimate de oamenii muncii, autorităţii ei în rîndurile ma Pirelli si exprim
ţiativei oamenilor muncii. Fi teze de pe aceste poziţii, sâ al reflectării multilaterale a selor. al încrederii cu care lidnrifnto a mişc
reşte. unele progrese în n- promoveze cu pasitme şi fer supra datelor pe care lc oferă este înconjurată de oamenii roşii milaneze" r
ceastâ privinţă s au făcut ; mitatc politica partidului în viata muncii rezidă în devotamen cîtorilor societăţi
dar nu putem să nu remar domeniul culturii şi artei. în Ziariştii presei noastre .co tul cu care ea slujeşte cauza
căm că în multe cazuri pro toate domeniile dc activitate. muniste trebuie isâ fie ani- socialismului. în înflăcăra Apelul P.(
blemele vieţii sociale sînt în (Aplauze puternice). nnati de un puternic spirit rea cu care acţionează ca
că tratate formal, superficial ; partinic, de dorinţa arzătoare purtător de cuvînt al parti Japonia ac
părerile oamenilor — care re După cum vedeţi, tovarăşi, de a contribui, prin scrisul dului, ca tribună de răspîndi-
prezintă un fond de idei deo în problemele activităţii in lor, la progresul general al re a politicii sale. a ideilor
sebit de preţios — nu sînt terne a partidului si statului societăţii noastre, la împlini m aixLsm-leninisniului. cu ca tuturor foi, •
suficient de bine valorificate nostru, presei îi revin sar rea mâini opere de edificare re îşi îndeplineşte înalta răs
in paginile presei Prin antre cini destul dc mari. M-am re a socialismului şi comunis pundere faţă de popor. democratic'
narea largă a reprezentanţilor ferit succint la clc acum. cu mului in România. Noi com Daţi-mi voie. dragi tovarăşi,
opiniei publice, a oamenilor ocazia celei de-a 25-a aniver batem rutina şi spiritul func să exprim convingerea condu TOKIO 25 — C
muncii la dezbaterea proble sări a apariţiei legale a „Scin- ţionăresc în orice domeniu al cerii partidului şi stalului tul Agerpres. F. *i
mite : Partidul Co
melor vieţii noastre sociale teii". deoarece consider câ activităţii — şi cu atît mai nostru câ ziarele si publica Japonia a adresai
ţiile noastre îşi vor îndepli
presa trebuie să devină ca în această sărbătoare trebuie sâ mult în domeniul presei care. ni cu cinste aceste înalte în tuturor forţelor e .
săşi o tribună a democraţiei constituie un imbold pentru prin excelenţă, trebuie să ai datoriri. (Aplauze puternice). din ţară să creezi
socialiste, de la care masele îmbunătăţirea şi mai substan bă un caracter creator, să fie Urez colectivului redacţio unit pentru denun
populare să-şi spună părerea, ţială a activităţii ziarului, n ac promotoare a tot ceea ce este nal al ziarului „Scînteia'*. tu talului dc securita
să facă propuneri şi sa critice tivităţii întregii prese comu nou. înaintat în viaţa socială, turor ziariştilor din tara american. Apelul,
neajunsurile. să dezvolte niste din România (Vii aplau servind mersului înainte ne noastră sâ se dovedească la agenţia Kyodo Tu*
întrerupt al societăţii noas
schimbul de idei. să-şi aducă ze). Rog sâ nu fie luat in nu tre înălţimea glorioaselor tradiţii adresat Partidului
contribuţia la mersul înainte me de rău faptul că la o săr Spre a răspunde acestor ale presei noastre comuniste, din Japonia. Consi
a] societăţii noastre. bătoare ca aceasta m-am refe înalte cerinţe, redacţiile ziare sâ obţină noi succese in acti Declaraţiile secretarului general al P. C. din Marea Britanie neral al Sindicnti
Este necesar să crească ro rit în mod critic la activitatea lor. organele şi organizaţiile vitatea consacrată înfloririi peniru apărarea d
lul presei în ridicarea nive presei noastre comuniste. Con care le îndrumă munca tre României socialiste, cauzei ge LONDRA 25. -— Corespon această conferinţă arc alter Referindu-sc Ia efectele in Consiliului naţional
sider câ este de datoria noas
lului ideologic a) maselor. în tră. a comuniştilor, ca în toate buie să acorde o atenţie spo nernle’ a socialismului, nro- dentul Agerpres, L Rodescu. nativa „dc a s/prijini o ade trării Marii Britanii în Piaţa tmpolnva armelor ;
dezvoltarea conştiinţei lor so împrejurările — si mai cti sea rită promovării şi pregătirii gresulni si păcii, (vii aplau transmite : Intr-o cuvîntare vărată cooperare europeană comună John Gollnn a decla cu hidrogen şi alto ;
cialiste Presa este chemată cadrelor de ziarişti, lărgirii ze), vă urez din toată inima rostită miercuri la Stevenage. care va putea lua naştere ca rat că aceasin ar avea ca re zalii
să militeze sistematic pentru mă într-o astfel de împrejura cunoştinţelor de specialitate, dv. şi tuturor celorlalţi sluii- John Crollan. secretarul gene rezultat al unei conferinţe a- zultat o creştere a costului Tn apel se sublinia <
înarmarea întregului popor, a re — sâ nu ne ocupăm nu ridicării continue a nivelului teri ai presei din ţara noas ral al Partidului Comunist vieţii şi o în rău lăţire a ba esemene i front vinii
opiniei publice cu concepţia mai dc părţile bune. de subli lor politic şi ideologic Trebuie ta-ă — mu'tâ sănătate şi feri din Marea Britanie. a relevat fnt-cuprinzâloare privind se lanţei de plăţi. Ceea ce insă ter permanent va fn.cilfta ex
nierea a ceea ce este pozitiv :
marxist-leninistă a partidului chiar dacă adunarea este con dusă o muncă sistematică cu cire ' (Aplauze puternice, prr că apropiata conferinţă anua curitatea europeană'4. Aceas unii nu şi dau seama în mod tinderea luptei pentru lichi
nostru, să explice maselor, de sacrată unui eveniment festiv, o largă persperlivă în vede lungite. Minute în şir asisten lă a Partidului laburist ar tre ta, a arătat vorbitorul, ar pu destul de clar este- faptul că darea Tratatului de securita
pe poziţiile partidului, pro trebuie să examinăm lucrurile rea asigurării tuturor redacţii ta ovaţionează pen‘|*" nnrl»d bui sâ respingă propunerea tea pune capăt blocurilor ri aderarea la C E E ar distruge te jnpono-americnn si pentru
blemele centrale ale vieţii lor — inclusiv a ziarelor loca pentru Comitetul Central de alăturare a Marii Britanii vale şi ar stimula dezvoltarea suverani (alea Parlamentului retrocedarea imediată şi ne
noastre sociale, evenimentele in mod critic, cti exigenţă co le — cu cadre de înaltă com nenteu tovarăşul Nicolî»* la Piaţa comună. El a spus câ condiţionată a insulelor Okv-
vieţii internaţionale contem munistă. sâ vedem şi ce este petenţă. pasionate pentru a- Ceauşescu). comerţului Est-Vest. britanic. nawa
Hun. dar şî lipsurile şi nea
porane. întreaga presă are da junsurile. spre a şti clar ce a-
toria sâ si ridice combativita v'cm de făcut pentru îmbună
tea ideologică, sâ-si sporească tăţirea activităţii noastre. Nu
aportul la promovarea atitu 10 000 au rămas fără adă 4 © 4 DELEGAŢIA INDIANA A PĂRĂSIT CONFERINŢA ISLA
dinii militante. împotriva mai osa tovarăşii care mun CURIER Situaţia din oraşul Ahme- post. In cursul ciocnirilor care MICĂ LA NIVEL ÎNALT
concepţiilor retrograde, misti cesc în presă activiştii din dahad şi (lin alte localităţi au avut loc miercuri seara
domeniul ideologie, pot să-şi
ce. a influentelor ideologiei aducă într-un mod tot mai ac din statul indian Gujarat 4 0 4 între tineri extremişti protes RABAT 25 (Agcrpics). — Problemele înscrise pe agrn
In cea dc-a ,75-a şedinţă a
burgheze tiv contribuţia la victoria so cnntînuă să rămînă încorda Conferinţei cvadripartite în tanti şî catolici din oraşul da conferinţei islamice la nivel inalt au trecui miercuri
Ziarele şi publicaţiile trebu cialismului şi comunismului in tă ca urmare a violentelor problema Vietnamului, care a nord-irlandez I.ondnnderry, scara şi joi pe planul al dnilea. dezbaterile liind în mod
ie sâ contribuie într-o mai ma România (Vii aplauze). Cinci din cele 20 posturi incidente între membrii ce avut loc joi Ia Paris, cele pa o persoană a fost ucisă. Du neaşteptat dominate de conflictul indo-pakistanez.
re măsură Ia dezvoltarea con dc observaţie ale O.N.U. din lor două comunităţi religi tru delegaţii au reafirmat po pă aceste incidente, spre di Sosirea delegaţiei indiene, invitată după deschiderea
ştiinţei socialiste a maselor, la Sarcini importante revin zona Canalului dc Suez ati oase din această regiune — ziţiile cunoscute, iar discuţii mineaţă. de pc mai multe reuniunii, a provocat nemulţumirea reprezentanţilor pakis
formarea trăsăturilor noi ale ziarelor în domeniul proble fost închise, a anuntat un hindusă şi musulmană. Ci le care au avut loc nu au a străzi ale oraşului au fost tanezi; preşedintele Pakistanului, generalul Yahya klian, a
omului societăţii noastre, la melor internaţionale. Presa purtător de cuvînt al O.N.U. tind surse oficiale, agenţia dus clemente noi. ridicate baricade, iar unită declarai câ părăseşte lucrările conferinţei dacă la ele va
cultivarea normelor de etică trebuie sâ continue şi în viitor, Accaslă măsură a fost luată Associated Press menţionea ţile militare trimise pentru participa şi delegaţia indiană.
şi responsabilitate socială, cu consecventă, sâ facă cunos ca urmare a imposibilităţii ză că în urma incidentelor 4 0 4 păstrarea ordinii au fosf în Fiecare parte era susţinută de diverse delegaţii, şi. du
rombâtînd cu hotârire menta cute principiile politicii exter de a asigura securitatea per din acest stat vestic al In Senatorul Charles Goodcll a tărite. In timpul acestor in pă cum scrie corespondentul aecnţieî France Prcsse, discu
lităţile retrograde. înapoiate, ne a Partidului Comunist Ro sonalului posturilor amintite dici peste 400 <lc persoane introdus joi un proiect de le cidente mai multe persoane, ţiile au fost furtunoase. Delegaţia indiană a părăsit confe
atitudinile de nesocotire a in mân sj a guvernului ţării. in timpul ciocnirilor între si-au pierdut viata. 1 000 de ge în Senat care cerc retra ăpartinînrl nţît comunităţii rinţa. Potrivit agenţiei France Prcsse. delegaţia indiană a
tereselor obşteşti. Dezvoltînd tradiţiile sale inter forţele isracliene şi cete ale gerea tuturor trupelor ameri catolice cît şi celei protestan fosf exclusă în cadrut unei reuniuni cu uşile închise a şe
Publicaţiile noastre de toate naţionaliste. presa noastră tre R Â U . persoane au fost rănite, iar cane din Vietnamul dc sud te, au fost rănite — relatea filor dc state şi guverne prezenţi la Rahat Agenţia Reulcr.
genurile au datoria de a ac buie sâ-si aducă contribuţia la pînâ la data de 1 decembrie ză agenţia France Prcsse. menţionează însă. citînd surse marocane oficiale, eă dele
ţiona consecvent pentru lărgi întărirea prieteniei şî colabo INCIDENTE ARARO-ISRAELIENE 1970 ,,A sosit timpul ca să gaţia indiană a hotnrît ea însăşi să părăsească conferinţa,
rea orizontului de cultură al rării cti ţările socialiste, a so spunem liderilor de Ia Saignn 4 0 4 pentru a preveni „izbucnirea unei adevărate explozii".
poporului, pentru ridicarea/ ni lidarităţii cu partidele comu CAIRO 25 (Agerpres). — Un purtător de cuvînt mili că peste un an ci vor fi sin-
velului ştiinţific si informarea niste şi cu celelalte detaşa tar egiptean, citat de agenţia MEN, a anuntat câ miercuri euri" — a declarat senatorul O oficialitate a N A.S.A. a ♦ O # sc arată că 52 de persoane,
1ntr-o cuvîntare rostită cu a
maselor asupra a tot ceea ce mente ale mişcării muncito mai multe avioane israelicne au încercat sâ bombardeze po cest prilej. afirmat câ in anii 1983—1986 inire care 10 femei, au fost
este nou. valoros în cunoaşte reşti. revoluţionare si progre ziţiile egiptene înlr-un sector situat la sud de Lacurile A- sc va putea reuşi să fie tri Şedinţa hisăptăminniă de joi eliberate din deportare prin-
rea şi experienţa umană, atît siste din întreaga lume. la mârc. Bateriile antiaeriene egiptene au intrat imediat în ac 4 0 4 mişi pc planeta Marte cel a Conferinţei Comitetului tr-n hotârire a guvernului
în tara noastră, eît şi pe plan promovarea principiilor co ţiune oblicind avioanele isracliene să se retragă. Purtăto puţin şase astronauti .Iulian pentru dezarmare a fost amî- grec Aceasta este cea de-a
universal. Ele trebuie sâ de existenţei paşnice intre ţâri rul de cuvînt a precizat că în urma acestei raid un avinn Senatul S.U.A. a votat un Schccr. asistent al directoru nată, deoarece nici unul din două măsură în acest sens.
vină in mai mare măsură o tri cu orînduiri sociale diferite, israelian a fost doborit $î s-a prăbuşit în flăcări la est dc proiect prin care sc acordă lui N A.S.A. pentru proble tre delegaţi nu şi-a manifestat după cca din 5 septembrie,
ajutoare în alimente famili
mele publice, a mai menţio
bună de instruire multilate la eforturile întregii noastre Canalul de Suez. ilor nevoiaşe cu un venit suh nai câ în 1080 vor fi instala Intenţia dc a lua ctrvîntn!. cînd au fost puse în liberta
ralâ a oamenilor muncii, de ţări consacrate îmbunătăţirii ★ te pc Lună peste 50 de sta te 3'J de femei.
stimulare a ridicării nivelului atmosferei internaţionale, cau TEL AVIV 25 (Agerpres). — Agenţia France Prcsse 60 <lc dolari pe lună. Acest ţii spaţiale în caro astronau ♦ 0 4
de pregătire profesională, de zei socialismului si picii. transmite o declaraţie a unui purtător de cuvînt militar <h* proiect faec parte din pro
sporire a competentei în toa Este necesar ca publicaţiile la Tel Aviv, care a anunţat că miercuri avioane isracliene gramul guvernamental de tii vor putea rănim o să lu Corespondentul din Atena
te domeniile de activitate noastre centrale şî locale sâ au întreprins două atacuri asupra unor poziţii milîlare egip combatere a sărăciei Potri creze timp dc 00 dc zile. al agenţiei France Prcsse re
Către sfîrsilul anului 1070
vit agenţiei UPI lumea a-
Presa este. de asemenea, un trateze mai aprofundat mul tene amplasate la sud dc Canalul de Suez. ccstci măsuri a fost urgen se va putea procura un bi latează eă miercuri seara a
pulernie instrument al parti tiplele probleme ale vieţii in In urma acestor atacuri, care au constituit, potrivit afir tată de demonstraţiile reven let comercial penlru o călă fost dat puhticilătii in capita CURIER
dului si statului nostru în acti ternaţionale. informînd opi maţiilor purtătorului dc cuvînt. un răspuns la violarea con la Greciei un comunicat al
vitatea de îndrumare si stimu nia publică asupra schimbări tinuă de către partea egipteană a încetării focului în a- dicative ale populaţiei din torie pc Lună la suma de Ministerului Justiţiei în care
circa 20 000 dolari.
marile oraşe americane.
lare a creaţiei artistice. în lor ce apar în lume. în dez ecastă regiune, toate avioanele s-au întors la bazele lor.
desfăşurarea muncii culturale voltarea socială contemporană,
de masă. Un rol important în în raportul dc forte mondial
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA ZIARULUI; fiir. Df. Petru Groea ar. 36. telefoo 23 17. 12 76. 15 85. — TIPARUL : întreprinderea poligrafică Hunedoara—Deva. «4 Ofiî