Page 89 - Drumul_socialismului_1969_09
P. 89
proletari p in to ate ŢĂRILE, UNIŢt-VĂ! Redacţia
Anul XXI
şi administraţia
N r. 4583
ziarului
Sîmbătă DEVA, str. Dr Petru Grota. nr. 35
telefoane: redactor şet - 1588 ; re
27 septembrie dactor şef adjunct, secretar de redac
ţie şi secţia viaţa de partid - 2138 .
secţiile cullură-sporl şi probleme cela
1969 ţeneşti - 8317 ; secţia scrisori, docu
mentare şi externe - 2317 ; secţia in
dustrie şi administraţia - 1275 ; tele
fon de serviciu intre orete 16-24 -
4 PAGINI, 30 BANI 1585.
69 «EnLIZNRI EXEMPLARE î n c h e ie r e a v i z i t e i Conferinţa
7 0 PREGĂTIRI TEMEINICE CU PLANUL
internaţională
PE 9 LUNI a catedrelor de
Documentaţia în ţ a r a n o a s t r ă maşini miniere
Îndeplinit
Organizată de Catedra
şi execuţia noilor Mina Paroşem dc muşini miniere din
•-‘■'Rutului
4 '
dc
n
Tînăra mină a Văii a p r e ş e d in t e lu i H
Jiului, Paroşeniul, rapor 1,
obiective - fără păşirea sarcinilor de îl
tează in aceste zile de
iti
pian pe primele trei tri ri
mestre ale anului. er
Ca urmare a extinderii Republicii F in la n d a pe
derogări de termene! mecanizării principalelor •Şi
operaţiuni, pînă in pre
I).
zent s-au realizat peste
sarcinile de plan ce re . :di
veneau minei de la în
I--------------------- --------------------- ceputul anului, aproape
7 OtK) tone cărbune. U r h o Kekkonen
tunedoara va beneficia şi în anul 1970 de De asemenea, harnicul
volum de fonduri pentru investiţii menite sa colectiv al minei avind 11 r<
capacităţile de producţie ale exploatărilor în frunte pe comunişti, a
tţilor siderurgice, centralelor termoelectrice reuşit să sporească pro Blocuri turn, parcuri, Preşedintele Republicii Fin Ion Gheorghe Maurer, preşe mas bun de 1: 31*
amplifice patrimoniul sociol-culturol al Io- ductivitatea muncii fizice linlîni arteziene, flori, mul landa, Urho Kekkonen, care, dintele Consiliului de Miniş lor diplomatic»
nstruireo şi punereo In funcţiune cu maxi- cu 100 kg cărbune pe te flori. Toate acestea sînt la invitaţia preşedintelui Con tri, Manea Mănescu şi Ştefan basadei Finl.
enţă a tuturor acestor obiective impun cu ■ post, iar economiile în- . atribute ale noii arhitec siliului de Stat al Republicii Peterfi, vicepreşedinţi ai Con persoanele ofi< i
gâtireo temeinică o lucrărilor de investiţii, j recislraic la preţul de : turi hunedorene. Socialiste România, Nicolae siliului de Stat. Geotge Maco- Preşedinţii <
lor trecuţi a demonstrat că otjnci cînd be- I cost se cifrează la 8,3 I Ceauşeseu, a făcut o vizită o- vescu. prim-adjunct al minis urcă pe podii a
îctonţii şi constructorii în dorinţa de a pre- | Ici pe (ona dc cărbune. ficialâ în ţara noastră, a pă trului afacerilor externe, menajat pe ae
î de moment, neglijînd asigurarea condiţii - i răsit vineri la amiază Capita membri «ai Consiliului de Stat alocuţiuni de iti
estiţiile perioadei următoare, bilanţul reali- Fabrica de produse j la. şi ai guvernului, şi alte per vîntările au 1 iti
)st întotdeauna cel scontat. Această practi- Sesiune împreună cu înaltul oaspe soane oficiale, oameni de prin vii aplau: tţi
i s-o dovedit pâgubitoore, multe obiective refractare— Baru j te au plecat Ahli Karjalai- ştiinţă şi cultură, ziarişti ro Un grup el ier
rmenul planificat în funcţiune, calitatea în tehnico-ştiinţifică nen, ministrul afacerilor ex mâni şi finlandezi, corespon eate în costurr • i i
vârte slabă, iar în final eficienţa economi- Cu prilejul aniversării a terne, şi celelalte persoane o denţi ai presei străine. râ înaltului r e . ire
lată. Colectivul Fabricii dc : două decenii dc activitate ficiale finlandeze care l-au în Erau de faţă membrii am soanelor oficiaic ......—____ , I ' ’
acest context, acum cînd o moi rămas pu- ! produse refractare din j a Staţiei dc cercetări pen soţit. basadei finlandeze, precum şi care l-au însoţit în vizita în | trulr/.ărn cit
| Ilarii, se înscrie printre
3 venirea sezonului friguros şi o noului an, j primele unităţi din judeţ : tru securitate minieră — Preşedintele Urho Kek şefi ai misiunilor diplomatice, ţara noastră, buchete de flori. şi trecerea l
investiţiile anului 1970 au asigurat un sta- I care au îndeplinit înain- ; S.C.S.M., la Petroşani a konen, împreună cu preşedin şi alţi membri ai corpului di Înainte de plecare, preşedin | rea transpor
e care nu este în măsură să mulţumească. tc de termen prevederile i fost organizată o sesiune tele Nicolae Ceauşeseu, sosesc plomatic. tele Republicii Finlanda îşi ia c rări Ic vor
recentă efectuată la Banca de investiţii, dc plan pe 9 luni, la pro tchnlco-ştllnţificA consacra la aeroportul Bâneasa într-o La sosirea pe aeroport a un călduros rămas bun de la terea capacil; .
preşedintele
Consiliului de
umentoţia tehnico-economică — problemă ] ducţia globală, marfă vin- tă cercetărilor privind îm maşină deschisă escortată de înaltului oaspete, comandan Stat, Nicolae Ceauşeseu In a î port la ncv<
•«făptuirea investiţiilor - este asigurată pe j dutn şi încasată si pro- bunătăţirea tehnicii securi motocicliştî. Cei doi conducă tul gărzii de onoare prezintă plauzele puternice ale celor j lor intrepri
ie de 82,3 la sută, ceea ce foce ca la * ductivilatea muncii. tăţii şi protecţia muncii tn tori de stat au fost salutaţi cu raportul. Se trag 21 de salve prezenţi, cei doi şefi de stat j noinicc.
* i se creadă că în această direcţie nu se Măsurile luate In acest Industria minieră. deosebită căldură, de-a lungul de artilerie. în timp ce se in îşi strîng cordial mîinile. fneepind •
Dacă se pătrunde însă in profunzimea lu- I organizării Sesiunea este organizată întregului traseu străbătut pî tonează imnurile de stat ale Ureînd pe scara avionului, trei al anul
i an pe linia
eală o serie de neajunsuri o căror lîchi- • superioare a producţiei şi ■ sub auspiciile Ministerului. nă la aeroport, de zeci de mii celor două ţări. preşedintele Republicii Fin acest trăsei
îsuri urgente. | a muncii, se concrclizea- Minelor, Consiliului Natio de bucureşteni. Prin aplauze Preşedintele Urho Keklco- landa. Urho Kekkonen, răs tă cărbune
îici la ora actuală documentaţia pentru j 7.ă Iii îmbunătăţi ren a- nal al inginerilor şi Tehni îndelungi şi ovaţii, populaţia nen. împreună cu preşedinte punde prieteneşte saluturilor carbonifer
:râri de peste 78 de milioane lei nu *ste j provizionării lehnieo-ma- cienilor şl S.C.S.M. La se Capitalei şi-a manifestat din le Nicolae Ceauşeseu. trec în călduroase ce îi sînt adresate pentru nev
0 altă parte, în valoare de peste 202 | (criale şi desfacerii pro siune participă un maro nou sentimentele de stimă şi revistă garda de onoare Pre de miile de cetăţeni ai Ca l ralei dc la
află intr-o fază incipientă de elaborare, ; duselor, folosirea cu ran- număr dc cercetători, spe prietenie fată de poporul fin şedintele Finlandei salută dra pitalei. veniţi să-l conducă pe lucrările c
uprind investiţii in valoare de peste 41 i damcnl sporit a ulilajc- cialişti mineri şi cadre landez. satisfacţia pentru e pelul de stat al Republicii So înaltul oaspete la aeroport Că, în arar-:
se găsesc pe ruta lungă a avizării, con- | lor, forţei dc muncă şi tehnice de la cxploatărllo voluţia pozitivă a relaţiilor cialiste România, se opreşte Avionul oficial cu care că duc la spo
ţii de trar
motive de îngrijorare pentru factorii râs- j timpului dc lucru. A din Valea Jiului şl din ce româno-finlandeze în toate în faţa militarilor şi rosteşte lătoreşte înaltul oaspete îşi ia .scop crcşt
: ceasta a condus la un lelalte centre miniere ale domeniile, în interesul celor în limba română : ..Bună ziua apoi zborul Pînă In frontiera
tul siderurgic Hunedoara vor trebui, pusp t_spor dp productivitate dc tării. Timp dc tjcl zile s-au două popoare. aKpâjii si se: ostaşi*4. României-, el* a fost escortat circulaţie
eomo de caDocitafi productive, de depo- j 3 la sută, dctcrminînd în prezentat 42 de studii, re curîtâţii internaţionale. Tn continuare, preşedintele de avioane cu reacţie ale gcnţclor t
e. între care : depozitul de cărbune, sta- : acelaşi timp reducerea ferate şl comunicări ştiin Pe aeroport erau prezenţi Republicii Finlanda îşi ia ră forţelor noastre armate. re mondia
• şi sortare c minereului, al doilea cuptor cheltuielilor la 1000 Ici ţifice. Ele oglindesc reali
olomilo metalurgică, grupul nr. 3 pentru I producţie marfă cu peste zările de prestigiu obţinu
îo capacităţilor de încălzire şi ajustare i 4f> lei. te tn ţara noastră In do
ntru aceste lucrări o mare parte din do- | meniul securităţii miniere. Ieri dimineaţă, Miner
nu este contractată sau se află în curs
avizare, fapt care creează pericolul înlîr-
Ghela
Xhn de investiţii în valoare de peste 50 Ştiinţ
rrina „Victoria" Călon documentaţia de Preşedintele Finlandei
* actuală este procurată numai pentru 16
slabă preocupare în acest sens au mo- Petro
rtele de direcţie de la I R E. Deva. Intre-
efabricate din beton Bîrcea, I.F. Petro- Meciul dintre cele do
ăştie, Direcţia judeţeană de gospodărire a făcut vizite în Bucureşti uă divizionare C, Mine
io judeţeană de industrie locală şi Trus- rul Chclar şi Ştiinţa Pe
strucţii Deva. troşani, contînd pentru
sebit reţine însă atenţio stadiul cu totul Cupa României, s-a în
al pregătirilor la lucrările de locuinţe, Preşedintele Republicii Fin apreciază în mod deosebit Drumul Taberei. Preşedintele cheiat cu scorul de 2-0
â documentaţia de-obio in proporţie de landa, Urho Kekkonen. îm diversificarea unor utilaje şl Finlandei dă o apreciere deo pentru echipa gazdă. Ce
if, neajunsurile care se manifestă în ac preună cu persoanele oficiale agregate realizate de indus sebită ritmului construcţiilor, le două formaţii au prac
tor de construcţii din cadrul trustului şi finlandeze, a făcut vineri di tria noastră constructoare de încadrate armonios în întinse ticat un joc bun, în li
implificote şi de lipsa de preocupare a mineaţă vizite în Capitală maşini, randamentul şi gra spaţii verzi şi felicită pe e mitele unei depline spor
fost
tivităţi. Scorul a
podărire comunolă şi D.S.A.P.C. Deva înaltul oaspete a fost însoţit dul de precizie al unor in dilii Capitalei pentru realiză deschis In minutul 38,
1 in timp optim o documentaţiei de exe- de Constantin Stâtescu, secre stalaţii. rile obţinute în acest dome
tarul Consiliului de Stat, de Se vizitează apoi pavilionul niu. printr-o lovitură de cap
ambasadorul României la Următorul popas se face la a lui Popa Cornel.
ere că interesul major pentru soarta pre- Helsinki. Mircea Bâlăncscu, agriculturii şi al industriei a-
Muzeul satului Oaspeţii ad
truire şi punere la timp în funcţiune o si ambasadorul Finlandei la limenlare. unde, de aseme miră frumoasele gospodării (n partea a doua a jo
Jie să-l poarte beneficiarii, apare inexph- Bucureşti, Kaarlo Veikko Ma- nea, oaspeţii se interesează de ţărăneşti reprezentative pen cului. Ştiinţa arc o uşoa
ocupore a comitetelor de direcţie de Io kela, de «alle persoane oficia unele aspecte «ale dezvoltării tru diferite zone geografice. ră dominare şi dacă
unităţile omintite. Ele se mărginesc Io tot felul de a d r e s e le române. şt mecanizării agriculturii în Ei se opresc în fata unul grup Marcu nu se pripea la o
fază din minutul 60 pu
şi dispoziţii birocratice fără o întreprinde nimic concret. ţara .noastră. folcloric, care execută cu mă tea să egaleze. In aceas
S-ou obişnuit să dea vino doar pe unităţile de construc Primul popas se face la Ex Preşedintele Urho Kekko iestrie cîntece şi dansuri tă parte a jocului, cei
ţii atunci cînd un obiectiv nu intră, în funcţiune Io timp. poziţia realizărilor economiei nen a felicitat pe reprezen populare
Or, este cunoscut faptul că neeloborarea documentaţiei naţionale — „România 19G9". tanţii întreprinderilor produ care înscriu sînt lot ju
Io timp are repercusiuni negative şi asupra celorlalte lo In principalele standuri ale cătoare pentru succesele obţi In încheierea vizitei, pre cătorii echipei gazde ca
( turi de pregătire a investiţiei. Astfel, din această cauză o marelui complex expoziţional, nute. urindu-le succese şi mai şedintele Republicii Finlanda re în minutul 71, ridică
care ilustrează elocvent dez mari în activitatea viitoare. semnează în cartea de onoare
voltarea multilaterală a Româ Impresii elogioase la adresa scorul
A. MOLDOVAN niei socialiste în ultimul sfert In încheierea vizitei, preşedin organizatorilor acestui muzeu, | Arbitrajul prcsl.it de
de veac. preşedintele Repu tele Finlandei a semnat în cunoscut prin originalitatea j Ion Oniga din Tciuş a
blicii Finlanda se opreşte în cartea de onoare a expoziţiei. sa în multe ţări ale lumii.
(CONflNUAtf IM MO. • ) «1 Staţia C.F.R, Simeria, Aspect de la blocul de centralizare e fata unor agregate, interesîn- î fost corect şi autoritar.
lecbodinamicâ. In continuare, coloana ma Pe tot parcursul vizitei prin j
du-se de performanţele teh şinilor oficiale străbate prin Capitală, un mare număr de
nice obţinute de acestea. Se î FLOR1AN OPRITA
cipalele artere ale Capitalei, bucureşteni l-au salutat pe I
aora îndreptîndu-se spre cartierul oaspete cu multă căldură.
i. » m m m „ z iie i m in i organizaţiile sindicale şi de
tineret, vor organiza serbări
în cadrul cărora vor fi progra
mate diferite manifestări eul-
tural-artistice.
La Deva. pe estrada amena
jată ia „Dealul Paiului44 îşi
Duminică, 5 octombrie a.c., nor expoziţii, chioşcuri şi to- vor da concursul formaţiile
se va sărbători „Ziua recoltei". Convorbire cu tovarăşul VIOREL OCOŞ, preşedinte al Uniunii nete pentru vinzarea de legu clubului sindicatelor din loca
In legătură cu aceasta ne-am judeţene a cooperativelor agricole de producţie me şi fructe, struguri, a unor litate, ale Direcţiei regionale
adresat tovarăşului Viorel O- cantităţi însemnate ; de alte C.F.R., grupului de şantiere,
coş, rugîndu-1 să ne relateze produse agroalimentare şi in sindicatului Termocentralei
ce pregătiri se fac şi cum se dustriale revine magazinelor Mintia, la Hunedoara — for
va sărbători in judeţul nostru deosebit pe contractele la po Întreprinderile agricole de aparţinînd întreprinderilor a maţiile Combinatului siderur
„Ziua recoltei44. rumb, cartofi, legume, fructe, stat vor expune spre vînzarc gricole de stat. unităţilor din gic, ale cluburilor „Construe-
— Cum este intîmpi- carne şi lapte. struguri, mere. pere. vin. cadrul O.C.L. şi cooperative torul“ şi „Siderurgistul44 ; în
nat acest eveniment şi In comunele unde lucrările must, iar unităţile comerţului lor meşteşugăreşti. Valea'Jiului — formaţiile ar
cum va fi el sărbătorit agricole vor fi într-un stadiu de stat şi întreprinderea dc La Orâşue. oimerla, Că- tistice ale Casei de cultură,
în comune şi sate ? avansat. în ziua de 5 octom industrie a vinului şi băutu lan. Brad şi Haţeg vor cluburile din Lupcni, Vulcan.
— Ţinînd seama de condiţi brie se vor organiza la cămi rilor alcoolice vor amenaja avea. de asemenea, loc, Petrila şi Uricani.
ile naturale din acest an, de nele culturale şi în «aer liber mustării într-un decor tradi serbări cîmpeneşti. la care Programe artistice vor avea
volumul mare de lucrări, cerut serbări dedicate „Zilei recol ţional. precum şi numeroase cooperativele agricole, unită loc şi la serbările ce se vor
de campania dc toamnă. în tei44. chioşcuri' prin care so vor ţile dc alimentaţie publică şi organiza în celelalte oraşe ale
comune şi sate se desfăşoară — Dar în rauncipii şi desface mici. grătare, cîrnă- din reţeaua comerţului coope judeţului.
largi acţiuni de mobilizare a oraşe ? cîori şi crenvurşti, renumita ratist vor desface mari canti Modul în care se va
tuturor forţelor, a ţărănimii — Fn localităţile urbane ale oastrama. frigărui de batal, tăţi de produse.
cooperatiste, a lucrătorilor judeţului. ,Ziua recoltei" va bere ete. Cu prilejul sărbătoririi „Zi organiza şi desfăşura „Ziua
din I.A.S.. a mecanizatorilor constitui un prilej de îmbună La Hunedoara îşi vor des lei recoltei44 cooperativelor n- recoltei — I9(>9‘4. va constitui
pentru efectuarea la timp şi tăţire a aprovizionării dc toam- face produsele cooperativele gricolc caro au obţinut cclc* un nou prilej dc mobilizare
in bune eondiţiuni a recol nâ-iarnâ Peste 00 de coope agricole din Peştişu Marc. mai bune rezultate în cultura a eforturilor ţărănimii, ale
tuturor lucrătorilor din între
tării porumbului, florii-soa- rative agricole printre caro Bircca Mică. Peştişu Mi<*. griului, ia concursul organizai prinderile «agricole de stat şi
i-elui, legumelor, cartofilor, cclc din Simeria. Geoagîu. Măşdat. Zlaşli, Răcâştic. Bui- în anul 19(59, li se vor înmîna
fructelor, strîngerea şi însilo- Pricaz, Rapolt, Dobra, Boz. turi. Nandru şi Mînerâu De •islincţii. cele de mecanizare a agricul
zarea furajelor, realizarea în Fintoag. Toteşti, Peşteann asemenea. I.A.S., unităţile co — In legătură cu ma turii pentru înfăptuirea exem
Întregime a planului de ară precum şi Staţiunea experi merţului dc stat şi ale coope nifestările cultural-artis- plară a sarcinilor din campa
turi şi însâmînţâri folosin- mentală din Geoagiu vor or rativei meşteşugăreşti vor or tice care sc vor organi nia agricolă dc toamnă, a sar
du-se la maximum timpul fa ganiza la Deva pe locul numit ganiza in locul unde se va za cu această ocazie, cc
vorabil. Au fost. de asemenea, „Dealul Paiului44 expoziţii cu sărbători „Ziua recoltei44 stan nc puteţi spune ? cinilor stabilite de cel <le-al
luate măsuri pentru ca în cin vînzarc şi chioşcuri în cadrul duri pentru vînzarca de pro — Potrivit planului de X-lca Congres al Partidului
stea „Zilei recoltei44 unităţile cărora vor desface în sorti duse agroalimentare. indus măsuri întocmit în vederea Comunist Român.
agricole cooperatiste să-şi rea mente şi eantitâti abundente triale şi de artizanat. înlîmpinăni şi sărbătoririi
lizeze sarcinile asumate prin legume, fructe, ţuică şi alte In localităţile din Valea „Zilei recoltei — 10G0“. comi C. GHEORGHE Oţelul pentru rulmenţi are o pondere însemnată în producţia C.S. Hunedoara. înainte de
contracte punîndu-se accent produse agroalimentare. Jiului, sarcina organizării u- tetele pentru cultură şi artă, V. PETREANU a I? livrate beneficiarilor, laminatele de oţel pentru rulmenţi sint supuse unei operaţii de cojire.
Această operaţie se execută pe strunguri speciale, aşa cum se vede şi in fotografia de faţă.