Page 9 - Drumul_socialismului_1969_09

PRO LETARI D IN t o a t e ţ ă r i l e , u n i ţ i v ă !
Redacţia

şi administraţia

ziarului

DEVA, str. Dt. Petru Groza, nr. 33.

telefoane : redactor şef - 1598 ; re*
dacloi şef adjuncţi secretar de redac­
ţie şi secţia viaţa de partid - 2138 ;
secţiile culturâ-sport şi probleme eetâ*
ţeneşli - 8317 ; secţio scrisori, docu­
mentare şi ei terne - 2317 ; seeţio in­
dustrie şi administraţia - 1275; tele­
HUNEDOARA AL P.C.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN fon de servieiu Intre orele 16-24 -
1585.

PRODUCŢIE Vizita preşedintelui

SPORITA PEN­
TRU EXPORT

O dată cu încheierea lu­
nii august, economia jude­ Consiliului de Stat,
ţului nostru raportează li­
vrarea la export in 8 luni a
unui volum de produse ec
depăşeşte o jumătate dc mi­
liard de lei. Faţă de pre­
vederile contractuale s-a
înregistrat o depăşire de NICOLAE CEAUŞESCU,
6.67 milioane lei.
Succesul este urmarea
preocupărilor pentru îmbu­
nătăţirea calităţii şi diversi­
ficarea producţiei şi onora­
rea inainte de termen a în Iran
contractelor economice. In
această perioadă s-au livrat
suplimentar aproape 2 000
tone profite mijlocii, uşoa­
re şi oţel beton. 263 tone
talc. 1 835 mc cherestea. în­
semnate cantităţi de mate­ Convorbiri oficiale
riale dc construcţii, produ­
se chimice şi taurine.
Se remarcă pentru supli­
mentarea şi devansarea li­
vrărilor şi calitatea superi­ Miercuri 3 septembrie, ina^ vedere comune. S-a subliniat, Ilie Verdet, prîm-vicepre-
oară a produselor exporta­ inte de amiază, preşedintele de asemenea, că modul în ca­ şedinte al Consiliului de Mi­
te. colectivele C.S. Hune­ Consiliului de Stat al Repu­ re evoluează colaborarea ro- niştri al Republicii Socialiste
doara, F.C. Orăştic. I.M. blicii Socialiste România, mâno-iranianâ ilustrează re­ România, a avut miercuri di­
Hunedoara. I.F. Deva şl Halele imense şi coşurile „înfipte" în înălţimi, sînt principalele elemente ce exprimă densitatea şi forţa industrială a Hu- Nicolae Ceauşescu, a avut la zultatele pozitive pe care le mineaţa o întrevedere cu
I.A.S. Sîntămăria-Orlea. nedoarei. Palatul Saad Abad convorbiri pot avea pentru viaţa popoare­ Manoutcher Eghba], preşedin­
oficiale cu Maiestatea sa Im­ lor, pentru climatul interna­ tele Companiei naţionale ira­
perială, Şahinşahul Aryamehr. ţional, respectarea şi aplica­ niene de petrol — N.f.O.C.
La convorbiri au participat rea în relaţiile dintre state a Au fost discutate cu acest
din partea română. Iile principiilor independenţei şi prilej probleme privind rela­
A început Verdeţ, prim-vicepreşedinte al suveranităţii naţionale, egali­ ţiile bilaterale şi cooperarea
Perfecţionarea construcţia !n ce stadiu se află Consiliului de Miniştri, şi Cor- tăţii in drepturi, neamestecu­ româno-iranianâ în domeniul
neliu Mănescu, ministrul afa­
lui în treburile interne şi ex­
petrolului.
cerilor externe, iar din partea terne ale statelor, avantajului La întrevedere au participat
tuturor părţilor.
iraniană Ardeshir Zahedi, mi­
hotelului turistic
A
A
_ V
relafiilor socialis- de la Valea pregătirea insamin- nistrul afacerilor externe. făşurat într-o atmosferă cordi­ Ion Avram, ministrul indus­
Schimbul de păreri s-a des­
triei construcţiilor de maşini,
In cadrul convorbirilor, cei
şi Alexandru Albescu, adjunct
doi şefi de stat au făcut un
larg şi rodnic schimb de ve­ ală, prietenească, de respect al ministrului comerţului ex­
fe de producţie, de Peşti deri în legătură cu stadiul re­ reciproc. terior.
laţiilor dintre Republica So­
chis dc Valea dc Peşti (a- ţărilor de toamnă ? cialistă România şi Iran, cu Vizita tovarăşei
In peisajul pitoresc des­
şi
privire la
posibilităţile
•
|
St
■■
a orinduiru colo unde prinde contur un perspectivele dezvoltării con­
fluent al Jiului dc vest), a­
tinue a unei colaborări şi coo­
important complex hidro­ Pînă la începerea însâmînţă- că de pe acum o producţie ne- perări multilaterale în dome­ Elena Ceauşescu
rilor de toamnă au mai rămas
tehnic şi turistic, a început puţine zile. Era firesc deci ca satisfăcâtoare de cereale şi In niile politic, economic şi teh-
nico-ştilnţific în folosul am­
anul următor. Sâ fi uitat oare
construcţia viitorului hotel.
sociale şi de sfaf Lucrările — care se află în la această dată pregătirile să cooperatorii câ in acest an belor popoare, pentru a pro­ In cursul dimineţii de primat preţuirea pentru va­
mova apropierea lor şi pentru
faza dc turnare a fundaţi­
fie aproape încheiate în ceea
producţia de griu n-a depăşit
Elena
ei — cunosc un ritm alert. ce priveşte executarea arături­ 1310 kg la hectar, faţă de o mai bună cunoaştere reci­ miercuri. tovarăşa Muzeul loarea lor ştiinţifică şi artisti­
că, remurcind totodată, câ bo­
Ceauşescu a vizitat
Constructorii sînt hotărîţi lor, fertilizarea terenului, con- 1 700 planificai, tocmai dato­ procă. A fost exprimată con­ Arheologic din Teheran. La găţia dc exponate oglindeşte
Cu fiecare an care trece — şi la noi trecerea ani­ ca pînă la sfirşitul toamnei ditionatul seminţei etc. rită norespectârii măsurilor a­ vingerea că vizita în Iran a
lor o vîzibîI marcată dc semnele progresului — so­ să încheie şi partea dc aco­ Surprinde insă faptul câ in­ grotehnice şi în special îniîr- preşedintelui Consiliului de intrare, distinsa vizitatoare a eforturile apreciabile ale ar­
cietatea pe care o construim înregistrează urcuşuri perire a hotelului, precum tr-o serie de cooperative a$ri- zierii însârmnţâ.yilor din cauza Stat, ca şi vizita făcută în fost întîmpinată de domnii Aii heologilor iranieni şi străini.
continue xub raport calitativ. Multiplicarea valorilor şi încălzirea centrală, pen­ cole stadiul pregătirilor este * nee'libei’ârii la timp a terenu­ România' de Şahinşahul Iua- Purmand, directorul general La plecare, tovarăşa Elena
prin muncă susţinută sub conducere înţeleaptă duce tru ca. în timpul iernii, să departe de a oglindi o preocu­ lui ? Mai este nevoie de ar­ nului, marchează momente al departamentului arheolo­ Ceauşescu a consemnat în car­
ta aceasta. Documentele celui de al X-lca Congres al se poată continua, in ace­ pare cit de cit satisfăcătoare gumente pentru a-i convinge importante în dezvoltarea as­ giei din Iran. şl A. Rahmati- tea de onoare a muzeului :
partidului au relevat urcuşul respectiv pc baza unor laşi ritm. lucrările interioa­ pentru a asigura condiţiile ne­ de necesitatea şi avantajele cendentă a relaţiilor dintre an, directorul muzeului. Par- ..am vizitat cu multă plăcere
realităţi dc necontestat, urmare a creşterii continue a re. cesare bunei desfăşurări a în- fertilizării terenului cu îngră­ cele două state, a căror cola­ curgînd sălile muzeului, care Muzeul de arheologie, care
forţelor de producţie. sâmînţărilor. Este cu totul inex­ şăminte naturale ? borare constituie un model de adăposteşte relicve de preţ ale ne-a dat prilejul sâ cunoaştem
înfăptuind şi depăşind prevederile actualului cin­ plicabil de ce Inginerul Au­ Propria experienţă le-a ofe­ materializare practică a prin­ istoriei şi preistoriei Iranului, vestigiile unei străvechi civi­
cinal. păşind în cel ale cărui baze au fost puse Ia Se modernizează rel Ghigu şi preşedintele rit cooperatorilor din Vaidei cipiilor coexistentei paşnice tovarăşa Elena Ceauşescu a lizaţii şi culturi înflorite pe a­
admirat exponatele şi şi-a ex­
Congresul al X-loa. se impune o mişcare sincronică C.A.P. Vaidei, Viorel Bălan, posibilitatea să desprindă în­ între ţări cu orînduiri sociale ceste pămînturi".
pe linia îmbunătăţirii relaţiilor socialiste dc produc­ spitalul nu-şi fac încă probleme cu in- văţăminte preţioase privind diferite.
ţie. a nrinduirii noastre sociale şi dc stat. Razele a- sâmînţările considerînd câ măsurile ce trebuie aplicate Cei doi şefi de stat au abor­
ccstui sincronism au fost puse in majoritatea sec­ „mai avem destul timp pînă pentru creşterea producţiei de dat, de asemenea, probleme IN PAGINA A IV-A
toarelor vieţii încă dc la Conferinţa Naţională a par­ din Simeria la începerea acestei lucrări'. griu şi orz. Păcat însă câ ele actuale ale situaţiei internaţio­
tidului şi nivelul actual al forţelor de producţie, re­ Dacă se are in vedere câ din sînt ignorate de inginer, pre­ nale şi, expunind poziţiile
laţiile de producţie şi orînduîrca socială şi de stat au La Spitalul C.F.R. din Si­ cele 450 de hectare s-au arat şedinte, brigadieri, de toţi cci României şl ale Iranului în a­ • Alte relotâri din ziua a treia o vizitei preşedintelui
fost aşezate sub semnul echilibrului. meria au început lucrări de 230, că şi acum sc mai aşteap­ caro poartă răspunderea faţă precierea unor evenimente po­
In Kaporlul la Congresul al X-lea, secretarul ge­ extindere a spaţiului dc ca­ tă sosirea a 3 vagoane de în­ de soarta recoltei. litice din lume, au constatat Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, în Iran.
neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşcscu. ară­ zare şi servire a bolnavilor. grăşăminte chimice (care tre­ Despre stadiul pregătirii în- câ şi în această direcţie e-
ta că: „în activitatea sn. partidul nostru porneşte de Astfel, intre policlinică şi buiau să fie deja sub brazdă), sămînţărilor de toamnă ni s-a xistâ afinităţi şi puncte de
la premisa că, o dală eu creşterea foitelor de pro­ rlădirca spitalului a început câ nu s-a întreprins nici o ac­ vorbit mai mult la timpul vii­
ducţie trebuie asigurată perfecţionarea continuă a construcţia unei clădiri cu ţiune de fertilizare a terenului tor şi la C.A.P. Romoşel. „Vom
relaţiilor do producţie, aceasta realizîndu-se nu ca ţrei etaje care va fi destina cu îngrăşăminte naturale sau ara încă 90 de hectare, vom
rezultat al acţiunii oarbe, a legilor obiective, ci în tă unor noi saloane pentru câ nu s-a condiţionat nici un condiţiona sâmînţa, vom ferti­
mod planificat, conştient, ca rezultat al acţiunii orga­ bolnavii Internaţi. mărîn- kg de sâmintâ din cele flO de liza dacă ni se vor trimite în­
nizate a oamenilor". Menţinerea echilibrului este du-se capacitatea spitalului tone. încercarea de a ne con­ grăşăminte chimice, vom pro­
deci opera noastră a tuturor. cu aproxinintiv 30 dc pa­ vinge câ „nu se stă rău cu cura criptodinul pentru trata­
turi. Vor fi înfiinţate de pregătirile'* nu are nici o aco­ rea seminţelor, vom..." — a­
Conducerea unipersonală în condiţiile proprietăţii ademenea sorţii noi, săli
comune asupra mijloacelor dc producţie apărea. în de aştentare şi se vor adu- perire cu fapte Nu ne putem cesta este răspunsul ce ni s-a
cadrul relaţiilor de producţie, ca ceva depăşit. Reali­ ee o seamă de îmbunătăţiri explica însă ce fel de probe dat la întrebarea : cum s-a a­
zarea conducerii colective a fost preconizată prin co­ secţiei eh ir urgie, nrln crea­ de sămîntâ s-au trimis pentru sigurat temelia recoltei viitoa­
mitete dc direcţie şi consilii de administraţie care rea de condiţii mai opti­ analiză la laborator din mo­ re ? Alte comentarii sînt de
sînţ obligate să prezinte dări de seamă în fata adu­ me desfăşurării aclivlHtn ment ce aceasta nu s-a condi­ prisos. Nu sînt deloc de negli­
nării generale a salariaţilor. Măsura aceasta consti­ medicilor şi personalului ţionat, iar selectorul, nou no­ jat însă măsurile (cam de mul­
tuie garanţia sigură a participării nemijlocite a oa­ sanitar. uţ, stă nefolosit deoarece nu i tă vreme aşteptate !) ce tre­
menilor muncii la conducerea activităţii economice. Pentru executarea acestor s-a făcut legătura la reţeaua buie întreprinse de organele
Condiţia mişcării calitative în această direcţie c ve­ lucrări de extindere «i a- electrică. Chiar nespecialist agricole judeţene şi conduce­
ghea continuă pentru înlăturarea oricăror tendinţe de menaiaro a fost alocată su­ fiind, cînd la data de 2 sep­ rile-C.A.P. pentru organizarea
formalism care. lăsate să se manifeste, ar suprima pe ma de peste un milion Ici. tembrie ţi se prezintă o astfel şi desfăşurarea la nivel supe­
rînd potentele participării active şi nemijlocite a de situaţie nu poţi trage altă rior a insăminţărilor de toam­
maselor Ia conducerea treburilor. concluzie decit aceea, câ la nă.
Ceea ce se cerc pentru menţinerea unei depline C.A.P. Vaidei se întrevede în­ N. TlRCOB
concordanţe între nivelul forţelor şi al relaţiilor dc
producţie este şi asigurarea preponderenţei forţelor
do producţie în sectorul producţiei materiale, reduce­
rea sistematică a personalului administrativ-functio- In pagina a ll-a:
nărcsc în favoarea celui ocupat în sfera productivă. Noi cadre de ceferişti
Aşezarea producţiei pe baze ştiinţifice, puternic sim­
ţită şi în economia judeţului nostru, garantează în­ De curind au încheiat menul de autorizare, cl vor
făptuirea cu succes a acestui pas înainte al relaţiilor Anchetă: Com­ cursurile dc şcolarizare gra­ fî repartizaţi in muncă.
socialiste dc producţie. dul II, 6 luni teorie, plus Sin tem informaţi dc la
Măsurile acestea, ca şi altele, nu diminuează cu o lună practică ta unităţi­ Direcţia regională C.F.R.
nimic rolul statului, ci. dimpotrivă, impun exercita­ petenţa—atribut le C.F.R.. un număr dc 57 Deva că. în curind. alte Noul internat al liceului din Brad, cu o copacitate de 180 locuri, dotat cu o cantină şi săli
rea la un nivel superior a funcţiilor sale cconomlco- de elevi din cadrul Direc­ şcoli de gradul I şi II işl de meditaţie, va oferi condiţii optime de cazare şi invâţâturâ elevilor liceului, care in acest ar>
organizatoricc. Statul însuşi nu c ceva imuabil şi ţiei regionale C.F.R. Deva. vor inccpc cursurile, cu un işi va sărbători centenarul.
pentru a-$i putea exercita cu succes prerogativele cu primordial al După ce îşi vor susţine exa­ număr de *209 dc elevi. Foto : V. ONOIU
care a fost investit. în condiţiile unor relaţii de pro­
ducţie perfecţionate, trebuie ca şi relaţiile din cadrul
orîniluîrii de stat să fie supuse necontenit pcrfecţio- muncii politice
şi economice
(COftUNUAti IN PAO. tx Z-o)
Dc cc arc două Icfe „sufletul comerţului" ?
Reclama c sufletul comer­ (dacă reuşeşte sâ păcălească
ţului, asta o recunoaşte toată pe vreun cumpărător mai
lumea. In general, vitrinele naiv).
magazinelor noastre sînt de Cu privire la vitrinele şi aprovizionarea La magazinul nr. 12 din stra­
hună credinţă, adică magazi­ da Carpaţi (gestionar Gabrie-
nul nu-ţî arată prin vitrină
o faţă, ca atunci eind îi pă­ unor magazine de legume şi fructe la Mihuţ), ceapa are un sin­
şeşti pragul să-ţl arate alta. gur p re ţ: de calitatea I, cu
Dc această „linie de condu­ toate câ-i destul de pirpirie.
ită" se ţin şi magazinele C.L.F., Aici insă mai e şi altceva de
dar nu toate şi nu întotdeauna. peste geamul vilrinci. între­ mere. ardei graşi, ceapă, vi­ zis.
Vezi, de pildă: în vitrina u­ băm un vinzâtor de ce nu tra­ furi frumoaso. Mai cu scamă
nui astfel de magazin o ladă ge perdeaua, să vadă cumpă­ nele. Toate frumoase. Roşiile merele. Calitatea l. Şi preţul Cine poate... dar
ru roşii, de sâ le mănînci cu care se vind in unitate sint cu caro se vind cole din ma­
ochii. Cind bagi în sacoşă în rătorii ce arc în unitate. insă mult mai urile. Explica­ gazin e pentru calitatea I. şi cine manifestă
— Ştiţi, în vitrină am cea­
ţia nc-o dă şeful unităţii, A-
schimb.. Şi pentru câ există pă. dar în unitate nu. lecu Motorga. Numai câ în lăzi doar dea­
astfel de vitrine/ în special in — Nu este cumva in depo­ supra sint mere „T*.
comerţul de legume şi fruc­ — Roşiile au stat 3 zile in — Aşa mi le dă şi mie de­ interes
te. care mai mult te amăgesc, zite ? depozit. Vinetele mai mult. pozitul — ne spune gestiona­
iată-ne şi pc noi intr-un raid — Ba da. Cită vrei. Dar nu Am făcut comenzi in fiecare rul Constantin Petrescu. Pune Dc la unitatea nr. 6 din
— sondaj al bunei-credinţe mî s-a adus. zi, dar abia azi ni s-au adus deasupra lăzii cile un rînd dc Brad „vrem" sâ cumpărăm un
prin Deva, Brad şi Hunedoara. Tn repetate rîndurii am goluri mere bune şi mai jos de ca­ kilogram de roşii.
De departe de marfă, deşi în depozit e- litatea a ll-a şi a Ilf-a.
Avem... în vitrină xistâ de toate. Unitatea mea Dar gestionarul le vinde mai L. LICIU
este neglijată la aproviziona­
ochiu-ţi bate re, iar altele sînt favorizate. departe cu preţ de-a I pe toa­ GH. I. NEGREA
I. CIOCLEI
Minerii Constantin Nichita, Kopotz Ludovic şi Aurel Stanbeca de la Lupeni conduc trei şi la depozit Şi în vitrina magazinului te. Şi prunele stricate, bune V. DRAGOMIR
doar pentru „furnal-, lc vinde
schimburi care in luna august au contribuit la depăşirea sarcinilo r de plan pe mină cu peste 3 600 Din vitrina unităţii dc le­ nr. 5 din Hunedoara — o u- tot cu 2.G0 lei/kg. Castrave­
tone de cărbune. U nitateanr. 3 din Brad o gume şi fructe nr. 2 din Brad nilalc mărginaşă de pe stra­ ţii foarte ofilit» — îi vinde,
găsim cu . perdelele lăsate .rid ' consumatorilor roşii, da Rotarilor — se găsesc măr­ în schimb, la mica înţelegere