Page 90 - Drumul_socialismului_1969_09
P. 90

PA O.  2                                                                                                                                                DRUMUL  SOCIALISMULUI  -   SIMBATA  27  SEPTEMBRIE  1969


                                                                                                                                                                               EDITORIAL ‘69








                                                                                                                                                                Dan  Constantinescu  s-a  fă­                              ţe  incredibilă,  în  care  cople­
                                                                                                                                                               prin  traducerile  sale  excelen­ Dan  Con­                 şeşte  un  perfect  echilibru  din­
                                                                                                                                                               cut  cunoscut  în  viaţa  literară
                                                                                                                                                                                                                           tre  spaţiul  plin  şi  gol,  ponde­
                                                                                                                                                               te.  cu  osebire  prin  cele  din                           re  decisivă  avind  funcţionali­
                                                                                                                                                              creaţia  lui  Rainer  Maria  Ril-                            tatea  golului  :  „O  pasăre  mi-a
                                                                                                                                                               ke  şi  prin  cele  din  lirica  ja­  stantinescu:          săgetat  inima/  şi  s-a   oprit
                                                                                                                                                               poneză.  Înalta  ţinută  artistică                          sub  streaşină/  Doar   umbra
                                                                                                                                                               a  tălmăcirilor  semnate  de Dan                            cozii   ei   mai  tremură   pe
                                                                                                                                                               Constantinescu  este  asigurată                             geam".
                                                                                                                                                               de  două  circumstanţe  funda­   „UNDE*6                      Magica  atracţie  a  lumii  mi-
                                                                                                                                                               mentale,  aflate  Intr-o  strînsâ                           rabilului  arhipelag  răsăritean
                                                                                                                                                               interdependenţă.  Una  este  o                              este  denunţată  cu  mai  multă
                                                                                                                                                               cultură  de  mare  rafinament,                              francheţe  într-un  ciclu  întreg,
                                                                                                                                                               iar  cealaltă  comuniunea  or­                              in  care  prisma  poetică   fil­
                                                                                                                                                               ganică  a  poetului-traducâtor,                             trează  in  conştiinţă  imagini­
                                                                                                                                                               în  structura  sa  spirituală,  cu   fără  greş,  în  adîncuri  l-a  mur­  le  unui  univers  de  o  stranie
                                                                                                                                                                                                             sunet  înalţă
                                                                                                                                                                                             murat 1“  «Fiece
                                                                                                                                                               fenomenul  limbii.  Edgar  Pa.pu   boşti,/  Fiecare  pas  întemeiază   înţelepciune,  roade  ale  unui
                                                                                                                                                               remarcă  pe  bună  dreptate  în­
                                                                                                                                                                                                                                                 intre
                                                                                                                                                                                                                           proces  contemplativ.
                  Pe  marginea                                                                                                                                 că  In  orişicare  din  limbile  pâ-   ge  o  zare,/  Fiecare  cuvînt/  vi­  contemplator  si  lumea  reală
                                                                                                                                                                                             izvoare,/  orice  căutătură  strîn-
                                                                                                                                                               tr-un  studiu  că  :  ,,Ne  îndoim
                                                                                                                                                                                                                                                micro­
                                                                                                                                                                                                                                           un
                                                                                                                                                                                                                           interpunîndu-se
                                                                                                                                                                                             ne  din/  şi  se  duce  departe".
                                                                                                                                                               mîntului  s-a  putut  obţine  prin
                                                                                                                                                                                                                           de  ochii  unui  alt  artist,  re­
                                                                                                                                                               interpretarea  lui  Uilke  ceva   Poezia  lui  Dan  Constanti­  cosm  decantat  pînă  la  esenK,
                                                                                                                                                               mai  desăvîrşit.  Aceste  cuvinte   nescu  e  scrisă  pentru  a  fi  lec-   constituirea  efectuindu-se  in
                                                                                                                                                                                             turată  undeva,  într-o  desăvâr­
                                                                                                                                                                                                                           baza  ipoteticelor  sentimente
                                                                                                                                                               nu  sînt  materii  prime  lexica­
                      scenariului                                                                                                                              le  transfigurate  poetic,  ci  a­  şită  solitudine  cu   cuvintelor   reale  în  care  transpare  mie­
                                                                                                                                                                                                               versurile,
                                                                                                                                                                                             savurînd  aroma
                                                                                                                                                               dieri  dintr-o  esenţă  balsami­
                                                                                                                                                                                                                           zul  filozofiei  orientale.  Con­
                                                                                                                                                                                             ţîşnite  din  străfunduri,  aido­
                                                                                                                                                               că.  temeinic  sedimentată,  răs-
                                                                                                                                                               frîngeri,  oglindiri  în  apa  poe­  ma  eroului  gide-ian  din  „Imo-   ştiinţa   valorii   relevante  a
                                                                                                                                                                                                                           melodicităţii  rezidă  într-o  au­
                                                                                                                                                               ziei,  a  unei  armonii  supreme,   ralistul",  care  gusta  îndelung   tentică  voluptate  a  exolorârii
                                                                                                                                                                                             prin  grădinile  din  Biskra  un
                                                                                                                                                               existente  dinainte  în  tăcerea   singur  vers  din  Homer.  unui  tezaur  fonic,  al  cărui  ca­
         „M IHAI VITEAZUL**                                                                                                                                    afundă,  reculeasă  a   cugetu­  asigură  deopotrivă   condiţia   racter  signifiant,  critica  con-
                                                                                                                                                                                               Volumul  „Unde"  necesitaşi
                                                                                                                                                               lui".
                                                                                                                                                                                                                           structuralistâ  încearcă
                                                                                                                                                                                                                                                  să-l
                                                                                                                                                                 Dan  Constantinescu  are  ac­
                                                                                                                                                                                                                           stratului  sonor  în  creaţia  ma­
                                                                                                                                                               ces  la  cele  mai  tăinuite  com­  intimităţii  cu  poezia,  prin  ca­  demonstreze  prin  sublinierea
                                                                                                                                                               partimente  ale  limbii   (fapt   re  nu  înţeleg  că  Dan  Conslan-   rilor  poeţi.  Iată  un  exemplu
                                                                                                                                                               ilustrat  cu  prisosinţă  de  vo­  tinescu  practică  o  lirică  inti­  edificator  pentru  poemele  lui
          Cinemotogrolio   romoncosco   Germaniei  de  către  trupele  lui                                                                                     lumul  de   versuri  originale   mistă.  Intimitatea  desemnea­  Dan  Constantinescu  :  „Unde,
         ne-o  obişnuit  in  ul li mii  ani  cu   Wallenstein  !                                                                                               ..Unde"),  unde  aluatul  sonor   ză  doar  forma  ideală  a  comu­  unde./  de  unde.  unde/  alune­
         tilm^  istorice  realizate  din  peii   Figura  lui  Mihoi  Viteazul   ne                                                                             mai  păstrează  încă  intactă  a­  nicării  lirice,  ca  o  prelungi­  caţi  rotunde/  trecînd  orişiun­
         oodo  eroico  o  trecutului  patriei   conduce,  de  la  primele  sale  lupte                                                                         cea  stare  de  complexitate.  în   re.  în  mereu  alt  individ  cu  un   de  ?/  Unde.  undey  mlădiu  viu
         nooslre  (Da ci r.  Neomul  şoimâ-   pină  la  împlinirea  idealului  de                                                                              virtutea  -căreia  alternanţa  me­  univers  propriu,  a  stării  de   susur,/  (nu  mă  poţi  cuprin­
         reştilor,  Haiducii,  Răpirea  fecioa­  veocuri  o  neomului  nostru,  al                                                                             lodică  a  sistemului  vocalic  şi   meditaţie  caracterizată   prin   de  !)  răcoare  şi  velur".
         relor,  Rozbunea  haiducilor),  ca  o   cărui  simbol  o  devenit,  el,  o stă zi,                                                                                                  prezenta  gravă  a  necuvîntu-   Poezia  demetaforlzatft  a  au­
        ^reflectare  o  poziţiei  actuole  o   oulorul  nuonţînd  foorte  fin  ati­                                                                            consonantic  convieţuieşte  cu   lui  :  „Cuvintele  se  pierd  din­  torului  volumului  ..Unde",  pu-
         poporului  român  faţă  de   vioţo   tudinea  antiturccasco  o  eroului,                                                                              un  sens  genetic,  potentîndu-se   ţii  de-a  fi   rostite.  —/  doar   nînd  comunicarea  în  exclusi­
         trecută  a  strămoşilor  săi.  Rin-   în  mod  gradat,  de  Io  nesocotirea                                                                           printr-un  perpetuu  proces  os­  miezu  lor.  ciudat,  resfiră  un­  vitate  pe  seama  ponderii  ver­
         durile   de  loţo  se  vor  o  pseu-   protocolului  iii  foto  sultanului,                                                                           motic.  Astfel,  valenţele  origi­  de/  ce  vin  de  se  cuminică  în   bului.  a  sugerat  inovaţii  de
        doovonpremiero  o  unui  film  de­  pino  la  lupta  armată  împotriva                                                                                 nare  ale  materialului  lexical,   apele/  Inelului  de  Aur/  ivit   limbă  de  o  surprinzătoare  vi­
         spre  Mihoi  Vileorul,  ol   cărui   lor.  Se  ajunge  la  situaţia  cind                                                                                                           de  nu  ştiu  unde".          vacitate :  bangăt,   răsbâtrinâ
        scenariu  îl  constituie  volumul  cu   turcii  roagă  pe  domn  să  le  fie                                                                           în  care  încărcătura  semanti­  Tentaţia  liricii   Orientului   îndungare,  dosfir  sînt  toate
        acelaşi  titlu  al  totentotului  ro­  aliat.  Ce-I  împiedică  insă  ?  Cre­  Secvenţă  dintr-unul  din  filmele  cu  subiect  istoric,  aflat  in  lucru  in  studiourile  noastre.  că,  cea   afectivă  şi  pulsaţia   îndepărtat  se-nfiltreazâ în poe­  concordante  cu  legile   limbii
                                                                                                                                                               sonoră  se  situează  pe  un  plan
         mancier  din  generaţia  mai  lî-   dinţa  faţă  de  creştinătate,  faţă                                                                              superior  al  valorilor  identice,                          române,  integrîndu-se  ca  noi
         nâră  a  mînuitorilo'  •  condeiului,   de  aliaţii  soi.  foţă  de  poporul                                                                          permit  o  comportare  lirică  de   zia  lui  Dan  Constantinescu   aspecte  vocabulare   într-un
        Titus  Popovir’,  Desigur  că   re-   său  subjugat  de  semilună.                                                                                     mare  combustiune şi  de  o sim­  prin  două  aspecte  ;  mai  în-   peisaj  lexical, ■->  pasibil  unei
        zoncţiVţa  faptelor  de  vilejie  ale   Figura  eroului  ne  apare  şi  moi                                                                            plitate  nobilă  în  acelaşi  timp.   tîi  prin  concentraţia  impre­  perpetue  evoluţii.  O  judecară
         eroului  de  la  Colugăreni,  înce-                                                                                                                   Paginile  volumului   ,,Unde"   sionantă  a  versului,  care  în   axiologică  era  prematură  în
         pind  cu  contemporanii  soi   şi   viguroosă  comparativ  cu  Rudolf                                                                                 sînt.  din  acest  unghi, de  vede­  unităţi  prozodice  miniaturale   cazul  lui  Dan  Constantinescu.
         continuind  pînă  în  zilele  noastre   ol  ll-leo,  împăratul  Austriei,  cre­  AUTUMNALE                                                            re  o  mărturie  grăitoare  de­  dobîndeşte  o  autonomie  simi­  Cert  te  că  în  contextul  liricii
                                       dincios  otit  timp  cîl  ore  nevoie
         (cum  bine  sublinia  ocest   lucru   dc  sabia  lui  Mihoi,  S.  Bathory,                                                                            spre raportul  dintre  cuvint  şi                           actuale  este  un  poet  singular,
         N.  lorga),  face  necesară  şi  actu­  nehotăril   şi  schimbător,   sau                                                                             poet  :  „Cuvintele  scurmă,  vin,  lară  cu  cea  a  poemelor  japo­  locul  căruia  într-un  peisaj  po­
         ală  tratarea  ei  intr-un  film   de   înalţii  prelaţi  (Molasfino,  A.  Bot-                                                                       ■—/  le  lasâ-n  pulbere./  din  se­  neze,  designate  prin  vocabu­
         lung  metraj.  A  fost  un  erou  ca­  hory),  pentru  care  contează  nu­                                                                            nin/"  Cîntec  simplu/  adevă­  lele  haiku  şi  tanka,  iar  in  al   etic  îl  va  decide  doar  o  privi­
         re  o  înţeles  cele  două  imperati­  mai  interesele  prinţilor  bisericii,                              mulţimile  s-o  vadă.                      rat'.  cum  sâ  te   scriu!  —/   doilea  rînd  prin  delicatele  e­  re  retrospectivă,  care, fără  în­
         ve  ole  timpului  său  :  indepen­                                                                        Tresar  la  fiecare  frunză                                                                            doială.  va  fi  un  experiment
                                       Bosta,  carierist  si  ,,muşchetar",
         denţa  naţională  poate  fi  cuce­  om  al  timpului  său.  Figurile  fe­  Masă de aur                     ce-o  arde  toamna  cu  rugină             Prea  eşti  curat"/  /Inima-mi   fecte  picturale,  ce   amintesc   nu  lipsit  de  satisfacţii.
         rită  şi  menţinută  prin  unitatea   minine  (în  aforă  de  Roxona)  por                                 şi-o  impfeteşte-ntr-un  covor.            sîngeră.  —/   tainic  tresaltă'   de  sulurile  de  mătase,  găzdu­
         naţională  în  jurul  steagului  de   puţin  conlurote  şi  insuficient  re­                               Tresar  cu  sentimentul  de-a  avea        deodat./  Cîntecul  său/  cineva/  ind  imagini  de  tuş,  de  o  fine­   AL.  COVACI
         luptă  ontioloman,  cel  moi  more   liefate,                                                              in  zborul  lor  către  pămînt,
         pericol  care  atunci   ameninţa                               Frunzele-s  iară  în  zări  clopoţei,       o  vină.
         fiinţa  ca  neam,  nu  numai  o  ro­  Autorul  scenoriului  introduce   Rugul  de  coaceri  arde-n  putere,  In  fiecare  văd  tristeţea  ei
         manilor,  CÎ  O  tuturor  popoarelor   scene  de  mosă,  lupte  care  vor   Vinul  de  cîntec,  inimă-l  bei  -    şi  visul  efemer  de-o  vară
                                                                                                                    ce  a  luat  acum  sfirşit.
         din  Balcani  si  din  sud-eslul  Euro­  necesito  manevrări   şi   trucuri   Plin  e  ştiubciul  toamnei  cu  miere.  De-aceea,  mă  feresc  s-ascult  ce-or  spune
         pei.  Acesta  este  meritul  abordă­  subtile  din  partea  regiei  artisti­                                                                           Casa  creaţiei  populare  a  ju­                           zical"  hunedorean;  asemănări­
                                                                                                                                                                                                                           le  lui  cu  cel  bănăţean  şl  biho­
         rii  temei,  în  oceasto  constă  ac­  ce.  Experienţa  oltor  filme  de  o-   Şi  in  cortegiul  de  vinturi  nomade   in  zi  de  toamnă            deţului  Hunedoara  a  scos  re­ „CINTE­                    rean  —  iată  numai  clteva  ele­
         tualitatea  ei.               cest  gen  creează  certitudinea   Vara  spre  tropice-i  călătoare,         teiul  desfrunzit.                        cent  de  sub  tipar  o  bogată  şi
                                       că  vor  li  bine  realizate     Cresc, din  vioară  roşii  balade,                                   STAN  MARIN                                                                   mente  de  natură  să  sublinie­
          Desigur  că  octuolitoteo  Istori­                            Faţa  le  cată-n  oglinzi  viitoare.                                                  foarte  reprezentativă  culegere                             ze  însemnătatea  patrimoniu­
         că  (aşa  cum  însuşi  autorul   o   O  menţiune  specială  merită                                                                                   de  folclor  poetic  hunedorean,   CELE                      lui  popular  de  pe   întinsul
         mărturiseşte)  va  suferi   cîtevo  felul  cum  autorul  a  rezolvot  pro­  Clipele  şiruri  suie  urcuşuri                                          intitulată   „Cintecele   noas­                              judeţului  Hunedoora.
         „corective"  !  Raportat  însă   la   blema  otit ud inii  boierimii  foto   Neted  pavate  cu  rumene  fructe,  Nelinişti                            tre",   datorată   pasionatului                               Prezenta  culegere  de  ,,Liri­
         realitate,  el  trebuie  să  redea  e-   de  domn,  slrîns  legată  la  rîn-   Mina  din  nouri  datină  duşuri,                                     cercetător  al  tezaurului   de                              ce  (de   dragoste)”,   „Lirice
         senţiolul,  ţelul  urmărit  de  eroul   dul  său  de  problema  ţărănească,   Dorul  aruncă,  în  timp,  viaducte.                                   gîndire  şi  simţire  artistică  al  NOASTRE"                (cîntece  vechi  de  dor  şi  ja­
         Drincipol.  Aceasta  se  realizează   problema  centrală  o  evului  me­  Toamnă  sublimă,  masă  de  aur  -    Mă  chinuie  toamna  de  la  o  vreme  încoace,                                                   le)".  ,,Strigături".  „Balade"  şi
         prin  redarea  încă  de  la  început   diu.  Scenariul  reuşeşte  să  evi­  lată-ne-n  juru-ţi  beţi  de  lumină,  mă  chinuie  rău...               locuitorilor  acestui  t»nut,  pro­                          „Colinde  laice",  întocmită  cu
         n  olmosferei  epocii  compuse  din:   denţieze  faptul  că  pînă  şi  Buzeş-   Cind  fruntea  ţârii  sub  cununi  de  laur   In  vise,  se  rostogolesc  merele-n  duium  spre  mine   fesorul  Petru  Ărdeu,  ajutat   deosebită  minuţiozitate. si  în
         jofuî  turcesc,  core  domină  vio­  tii.  boierii  cei  mai  credincioşi  oî   Doar  înălţimii  din  visuri  se-nclinâ.  şi  dacă  nu  le  mâninc,   de,  un  grup  de  20  de  culegă­                          spiritul - ‘•mectărij Jormgi  ni-
         ţo  ţărilor  române  şi  reocţiunea   lui  Mihoi,  îi  păstrează  credinţă                                 la  jarul  lor  se  pirjolesc  mai  multe  frunze  .   tori  de  folclor.  te,  să  identificăm  niciodată   tentice  f u r n iz a te le ‘ informa­
         maselor  lorgî  împotriva  ei,  com­  otit  timp  cit  se  asigură  legarea              ION  SOCOL        şi-mi  rămin  merii  prea  repede  goi...   Reunind  aproape  200  cînte-   acele  elemente  care  ar  veni   tori,  este  o  reuşită  Imagine  a
         pusă  din  toate  clasele  sociale  :   de  pămînt  a  ţăranilor,  exploa­                                                                                                          sâ  completeze   revelatoarele   folclorului  hunedorean   în
                                       tarea  lor,  pînă  cînd  ..mîrlanîlor"                                                                                 ce  şi  strigături,  de  o  nease­
         boieri,  preoţi  haiduciţi,   ţărani                                                                       Plouă  cu  alune  in  visele  mele,  plouă,                              descoperiri  arheologice,   cu­  stadiul  actual  al  evoluţiei  sa­
                                       (cum  îi  numesc  ei)  nu  li  se  dă                                        şi  dacă  nu  le  sparg  pe  toate  eu  timpla   muită  frumuseţe,  culegerea  o-   noaştem   astăzi  relativ   bine
         golbeni  de  frică,  dar  gata  ori-                                                                                                                  ferâ  cititorului  o  imagine  cu­  creaţia  ţinutului  in   formele   le.
                                       dreptul  sa  pună  în  perîcol  bună­                                        se  îngraşă  veveriţele
         clnd  să  lupte  pentru  libertate                                                                         şi  li  se  face  blana  prea  unsuroasă   prinzătoare  a  uneia   „dintre   pe  care  ea  le-a  înregistrat  în   Valoarea  el  deosebită,   pe
                                       starea  stăpînîfor.  Ei  cer  lui  Mi­
         cu  armele  epocii  lor,  ca  haiduci!                                                                     şi  bună  de  nimic...                     cele  mai  interesante  vetre  ale                          lingă  punerea  în  circulaţie  a
                                       hoi  să  apere  un  principiu.  Mî-                                                                                                                   mai  bine  de  o  jumătate  de
         Şi  aici,  desigur,  se  continuă  at­                                                                                                                creaţiei   noastre   populare"   secol.  Iar  în  formele  acestea   unor  comori  spirituale  pînă
                                       hai  însuşi  ovînd  moşii  întinse,   Mulţumesc,  toamnă  frumoasă  I        Clocotesc  castane  pe  la  colţuri  de  vise,
         mosfera  cu  core  ne  am  obişnuit                            Pentru  ziua  generoasă,                    şi  dacă  nu  cumpăr  măcar  un  pumn,     cum   apreciază  în   cuvîntul   specialiştii.-  au  descoperit  lu­  acum  latente,  constă  şl  in  po­
                                       nu  vedem  justificată  „milo"  (de­
         din  filmele  din  aceeaşi   epocă                             Pentru  daruri  şi  risipă,                 regina  pe  şatră                          înainte,  conf.  universitar  Du­  cruri  de  o  importanţă  deose­  sibilitatea  oferită  cercetătoru­
                                       şi  platonică),  pe  core  o  arată   Pentru  aurul  de-0  clipă.                                                                                                                   lui  de  a  studia  elementele  dc
         istorică.                                                                                                  râmine  o  viaţă  cu  ochii  aţintiţi  in  aburi   mitru  Pop".  Dacă  cercetările   bită,  atit  prin  valoarea  lor
                                       ţăranilor.  Şi  în  această  privinţă                                        ca  pentru-un  blestem  prin  descîntec,
           însăşi  otmosfero  de   epocă                                Mulţumesc,  pentru-nserare                                                             întreprinse  pînă  acum  —  spu­  intrinsecă,  cit  şi  prin  sugestii­  inovaţie  ce  se   grefează  pe
                                       este  un  om  al  timpului  său.                                             iar  mie  îmi  musteşte  o  mlaştinâ-n  suflet                                                         fondul  tradiţional,  influenţa
         parcă  ne  pregăteşte   pentru                                 Tot  mai  rece,  tot  mai  mare  :                                                     ne  în  continuare  autorul  —   le  care  le  fac  cu  privire  la
                                        Subiectul  Mihoi  Viteazul   ar   Stolurile  peregrine                      eotropindu-mi  esenţialele  simţuri.                                                                   puternicilor  factori  de  pro­
         primirea  celuî  care  va  centrali­                                                                                                                  nu  au  izbutit  sâ  desluşească   istoria  folclorului  nostru.  Re­
                                       putea  constitui  moteriol  pentru   Trec  sub  cer  ţipind  în  mine.                                                  nici  un  element  concret  de­                             gres  şi  civilizaţie  asupra  te­
         za,  va  orgonizo,  vo  înflăcăra  o-                                                                                            G.  CONSTANTIN                                     pertoriul  de  colinde,  bunăoa­
                                       un  roman  în  moi  multe  volume.   Unde  fugi  toamnă  prelungâ  ?                                                    spre care să se  poată  spune  cu                           zaurului  folcloric,  prezenta  şi
         ceste  forme   eterogene.  într-un   Dor  filmul  are  puterea  de  o  re­ j   Fug  şi  plopii  sâ  te-ajunga,                                        certitudine  că  provine  din  a ­  ră,  şi  mai  ales  modul  arhaic
         lot  unitar,  care  vo  purta  titlul                          Aţinindu-se  cu  drumul  ;                                                             cele  vremuri  îndepărtate,  (din   de   interpretare  a  acestora   influenţele   mediului  urban
                                       învia  mai  plastic  o  epocă   din                                                                                                                                                 etc.  Un  studiu   introductiv
         de  armată,  în  accepţia  ceo  mai                            Tu  eşti  flacăra  sau  fumul  ?                                                       epoca  regilor  daci  —  n.a.) este   („Zicala  dubei"),  repertoriul
                                       istoria  patriei  noastre,   eroică                                          Apusul                                     sigur  că  unele  din  numeroa­                             care  sâ  sintetizeze  rezultatele
         largă  o  cuvîntului.  Nu  trebuie  să                         Uite,  ţi-ai  pierdut  condurii                                                                                      de  înmormintare  cu  „Cîntecul
                                       prin  conţinutul   şi  semnificaţiile                                                                                   sele  forme  arhaice  care  s-au                            unei  asemenea  eventuale  cer­
         uităm  că  ne  oflăm  în 'bpoca  răz­                          Prin  neliniştea  pădurii,                                                             păstrat  în  folclorul   hunedo­  bradului"  şi  ,.Cîntecul  zori­
                                       core  o  fac  oetuolă  peste  secole.                                                                                                                                               cetări,  ar  fî  conferit  culegerii
         boiului  de  30  de  onî,  o  ,,înflori­                       Vălul  tău  de  nicâirea                                                               rean,  reprezintă  stadii  tîrzii   .  lor"  ce  coboară  din  adîncuri-
                                                                        Mi-a-mpâienjenit  privirea                                                             din  evoluţia  unor  fapte  ce  îşi                         un  plus  de  utilitate  şi  ar  fi
         rii"  muşchetarilor  şi  o  devastării  Prof.  E.  FIRCZAK                                                                                                                          le  timpului,  originalitatea  sti­
                                                                        Nu  mai  pot  umbla  sub  brumă,                                                       au  sorgintea  în  epoca  lui  Bu-   lului  muzical  ce  l-a  determi­  adăugat  bogăţiei  estetice  ele­
                                                                        Pe  cărări  frunziş  s-odună                frunzelor                                  rebista.                      nat  pe  Băla  Bartok  să  vor­  mente  funcţionale  şi  utilitare
                                                                        Şi  se-ndeasâ  ca  un  plaur...                                                         Şi  dacă  nu  vom  reuşi,  poa-  bească  despre  un  „dialect  mu­  sporite.
                                                                        Mulţumesc,  toamnă  de  aur  I
                                                                                               TRAIAN  FILIMON      Ţipătul  lor  venea  din  păduri
                                                                                                                    bâtind  potecile  nopţii
                                                                                                                    cu  copite  de  faun..,
                                                                        Jeiul                                       luciul  nopţii  le  aşternea               Casa  creaţiei  populare  a  ju­                            peste  40  de  cîntece  populare
                                                                                                                    Râsfrînte  in  lumini  albe
                                                                                                                                                                 O  altă  culegere  editată  de
                                                                                                                                                                                   „Mureş,  „MUREŞ,
                                                                                                                                                                                                                           ale  volumului  le  oferă  posi­
                                                                                                                    in  izvoare  de  munte
                                                                                                                    curate  şi  limpezi                        deţului  Hunedoara,                                         bilităţi  de  afirmare  prin  in­
                                                                                                                                                                                                                           terpretări  corecte,  în  soiritul
                                                                                                                                                               Mureş,  apă  lină",  îşi  justifică
                                                                                                                    din  care-şi  adâpa  haiducul  col  ■      din   plin necesitatea  prin  in­                           respectului  faţă  de  forma  au­
               Ştiu  si  pot  spune  ce  simt  cînd  se  răceşte  vremea,                                           Ţipătul  jalnic  şi  trist
                                                                                                                                                               tenţia  de  a  oferi  soliştilor  vo­
             cînd  tirzii  colţuri  de  iarbă  de-un  verde  fragil  împing                                         ca  începutul  morţii                      cali  din  formaţiile artistice  MUREŞ,                     tentică  produsă  de  marii  crea­
                                                                                                                                                                                                                           tori  anonimi.  Se  cuvine  a  fi
             la  o  parte  frunzele  galbene  şi  toale-mprejur  plutesc  în   desfrunzit                           cădea  pidoma  clipelor,                   de  amatori  o  culegere  de  fol­                          menţionată  în  acest  sens  stră­
             mirosuri  răscolitoare  de  mugur  plesnit,  de  buruiană                                              ca  scrumul  din  ceasornice  vechi.       clor  local  autentic,  cules din  APĂ  LINĂ"               dania  nobilă  a  culegătorilor
                                                                                                                    Codeau  frunze
             arzînd  pe  hotar.  Mai  ales  seara  ;  e  vremea  cînd  îţi                                          in  fastul  unui  întreg  alai  spoit      zonele  reprezentative  ale  ju­                            Ion  Ignaton,  Ghcorglie   Bog­
             îmbraci  haina  şi  rămîi  chemat  de  străzi,  pînă  tîrziu,   Tresar  la  fiecare  frunză            in  aur,                                   deţului.                                                    dan,  Nicolae  Suciu,   Tiberiu
             de  străzile  acelea  din  cartierele  vechi,  cu  fundături   ce-0  calc  prin  parc  întimplător     culese  cu-n  geamăt  de  pădure,            Se  pun  astfel  In  circulaţie,                          Bărdan,  Letiţia  Bărdan,  Tra-
                                                                        ca  nu  vreau  să-i  sporesc  durerea       c-un  murmur  subţire  şi  tărăgănat       prin  culegerea  de  faţă,  piese
              umbrite  tainic  în  spatele  gardurilor,  alei  pietruite  şi                                                                                                                                               ian  Tâmâşan,  Aurel  Coif  şi  a
                                                                        cu  nepăsarea  mea  de  trecător.           ca  refrenul  fetelor  din  prispa  casei   de  virtuozitate   din  folclorul
             aranjate  sîmetric  printre  rîndurile  de  trandafiri,  sta­  De  mî  se  prînde-n  păr  cumva        ca  alintul  vintului                      muzical  local,  în  măsură  sâ   Nutrim  convingerea  că  va­  autorului  culegerii,  Ştefan  Gâ-
             tuete  din  ceramică,  vopsită,  dc  obicei  pitici  viu  colo­  cind  trec  grăbit  pe  stradă,       ce-mi  infioarâ  pârul                     ajute  interpreţii  în  alcătuirea   loarea  şi  eficienţa   culegerii   liceanu,  pentru  punerea   în
             raţi;  le  atrag  oare  uşile  dc  stejar  păslrind  culoarea   o  las  cu  firele  de  nea            mirosind  a  fin  şi  busuioc.             unui  „repertoriu  divers,  rigu­  vor  fi  demonstrate  din  plin   circulaţie  a  acestor  piese  :n-
             pădurilor,  prin  care  se-mprăştie  uneori  în  răceala nop­  sâ  stea  alături,                                              REMUS  REDNIC      ros  selectat,  după  criterii  es­  în evoluţiile de viitor ale  solişti­  cintâtoare  din  folclorul  muzi­
              ţii.  fnnturi  de  vorbe,  o  melodie  de  cuvinte  sfărîmate                                                                                    tetice".                      lor  vocali  amatori,  cărora  cele  cal  de  pc  Mureş.
              estetic,  clinchete  de  pahar ?...
               Poate  umbrele  mi$cindu-se  ritmic  dincolo  de  per­
              dele  subţiri,  poate  căldura  pe  care-o  simţi  acolo,  te
             cheamă  ?...
                                                                                                                                   Ploaie  măruntă.  Ca.  toam­  roşcat.  Tot  atunci  a  venit   şi   traistă  pe  cap.  Să  nu  audă.  Să   de  unchiul  pentru  pana  aceea
               Simt  toamna  plutind în  mirosurile  din  marginea  o­                                                           na.  Poate  era  chiar  toamnă.   vărul   meu.  Se  bombardase   nu  vadă.  Poate-i  bubuie  ure­  albă  şi  lucie  ?!  Aibă  ceasuri
              raşului,  toate  de  primăvară,  alerg  spre  ea...                                                                Nu-mi  amintesc.              aeroportul.  Şi  poziţiile  pedes­  chile.  Poatc-i  joacă  flăcări  in   multe.  Altfel  mă  mistuia  fo ­
                                                                                                                                   Un  kilometru   de  cai.   Cai   tre  încartiruite  in  Valea  Şar­  priviri.  Să  se  culce.  Să  doarmă.   cul  aluminiului   in  pintecul.
                                                 DAN  VIFOR                                                                      cu  flămindul  flămind.  Capete   pelui.  S-a  făcut  de  rîs  antiae­  Mult.  Pină  ce  vine  tata.  Şi  cu   Mancoviţci.  Parcă  a  ieşit  soa­
                                                                                                                                 pleoştite  cu  semelie.  Cai  ologi.   riana.  Pantalonii  vărului   —   să  dorm  cu  el.  Să-l  mingii  şi   rele.  Nu  mai  plouă.  Şi  drumul
                                                                                                                                 Reformaţi.  Răniţi.  Cai  prizo­  arşi  la  genunchi.  Bine  că  erau   să  adorm.  Mult.  Pînă  vine  ta­  nu  mai  e  din  cai.  Caii  pe  care
                                                                                                                                 nieri  rafiei  dc  paie.  Gamela   genunchii  întregi.  La  ţară  mai  ta...              i-am  vrut  au  învineţii  in  şanţ,
                                                                                                                                 de  ovăz.  Desigur,   figurează                                                           Nu  mai  au  piele  pe  ei.   Un
                                                                                                                                 în  rafii.  $i-i  totuşi  in  pesmeti.                                                    ciine  scheletic   le  dă   o col.
                                                                                                                                                                                                                           Foamea  ar  muşca  vinos  din
                                                                                                                                 In  luturi.  In  tabachera  furie­
                                                  l                                                                              rului  de  la  furaje.  Şi  dc  la  ali­                                                  crupă.  Teama  linge  copitele.
                                                                                                                                                                                                                             Doamne!  Trebuia  să
                                                                                                                                 mente.  Un  kilometru  de  cai
                                                                                                                                                                                                                                                  vor­
                                                                                                                                 înainte  a  trecut  un  furgon  cu                                                        besc  cu  tata.  O  să-şi  aducă  a­
                                                                                                                                 paie.  Miros  de  paie  ude.  Pra­                                                        minte.  Şi  o  să  se  grăbească.
                                                                                                                                 da  işi  ademeneşte  fiara  Caii                                                          Să  vină.  Să-ngroape  leşurile...
               Lovind  în  piatră  formele  se  conturau  amestecate  cu                                                         sînt  lupi.  Lupi  de  paie.  Stau                                                          . .Şi  s-a  desprins  carnea  de
             seîntei  şt  lacrimi.  Structura  cristalelor  era  cunoscută                                                       cocoţat  pe  uluci  şi  mă  uit  la                                                       pe  os,  ciine  cu  cline.  Şi  a  duh­
                                                                                                                                 kilometrul  de  cai.  Moaşa  nu                                                           nit  şanţul  toate  verile.  Citc  ?
             numai  minţii  lui,  şi-n  jocul  lor  stelar  vedea  o  lume  de
                                                                                                                                 mai  stă  în  magazie.  Unde  n                                                           Cine  ştie
              basm.  Palate  cu  turnuri  semeţe  în  tăcerea  cărora  căl­                                                                                    era  siguranţă.  Ne-a  găsit  re­  Un  cal  se  prăvale  în  şanţ.
                                                                                                                                 fi   pus  cartea  aceea  ?  Are                                                             Dar  dacă  in  lume  mai  sînt
                                                                                                                                                               pede.  Alţii  căutau  rude  in  a
                                                                                                                                                                                                                    S-a
                                                                                                                                                                                             Rămîne  lat.  Ar  necheza.
              cau  uşor  femei  acoperite  cu  mătăsuri  străvezii,  îl  aş­                                                     coperţi  dc  piele.  Trebuie  să   şaptea  spiţă.           făcut  foamea  insă  cît  cimpoiul   dr)imuri,  am  să  caut  fn  m em o­
              teptau  cu  porţile  deschise  ca  pe  un  prinţ  dorit  ;  gră­                                                   t-0  fur.  Trebuie  să-nvăţ   sâ   Plouă  mărunt.  Şi  vin  cai  din   in  git.  Pe  calul  acesta  l-am   rie.  Aveţi  un  cal  ?  Aşa  arătnn
              dini  înfiorate  de şoapte  se aplecau atingîndu-1  cu  drag                                                       citesc.  Acum  nu  mai  stă  cu  ea   lungul  drumului.  Şi  se   duc.   vrut.  Şi  pc  acesta.  Şi   încă...   acei  pc  care  i-am  prut.   Voi
                                                                                                                                 in  braţe,  fn  magazie.  N-a  mai                                                        ati  vrut  un  tată  ?  Să  aştepte
              ca  pe  un  stăpin  şi-i  deschideau  cărări  spre  apa  vie.                                                                                    Cît  văd,  e  drum  de  cai  Strig   Lacrimile-mi  rănesc  ochii.  Mă
                                                                                                                                 căzut  de  mult. Ultima m-a  2 vîr-                                                       calul  ?  Să  vi  se  întoarcă  ca­
              însăşi  prinţesa  cobori  în  gîndurile  lui  şi  ochîi-i  dară                                                    lit  sub  căruţă.  Trebuia  stoar­  la  tata.  Nu-mi  răspunde.  Mai   simt  purtat...    lul  ?  Citm  era  tatăl  ?  Tatăl
                                                                                                                                                               strig  o  dată.  Mama  se  miră.
                                                                                                                                                                                               M-a
                                                                                                                                                                                                                  acela.
                                                                                                                                                                                                    trezit  avionul
              forme  de  zeiţă                                                                                                   să  fabrica  dc  ulei.  Făcută  zob   Sigur.  Iar  pomeneşte  tata  de.   Trecuse  peste  dudul  sub  care   pc  care-l  dQrcaţi  ?  Tatăl   din
                Dornic  de  izbîndă  şi  iubiri,  lovi  cu  sete  piatra  şi  ea                                                 ca  săminla  inului.  Şi  moara   mine.  Aşa  mi-a   zis  mama.   dormeam.  L-am  văzut  ca   o   kilometrul  de  tati  ?. .
              se  prăbuşi  cu  zgomot  de  cascadă  Plînsul  îl  înăbuşi  şi                                                     —  făinilă.  $i  motorul  întors  in   Cînd  greşesc  şi-l  strig  in  lipsă,   flacără.  Ultima  şuviţă  de  fum   Dacă  în  lume  mai  sint  dru­
                                                                                                                                 baştina  minerului.  Dar  a  ieşit                                                        muri...  Aşa  arătau  caii...  Poate
              lacrimile  izvoriră  sărâcîndu-i  sufletul.  Tn  fata  lui  se                                                                                   cl  vorbeşte  de  mine.  Mă  ră­  s-a  ridicat   dc  pe  deal.   Din
                                                                                                                                 apă.  Tocmai  in  virful  dealu­                                                          >mt(/  era  al  vostru.
              întindea  marea  şi  el  nu  ştia  să  înoate.                                                                                                   pune  mila.  Vreau  un  cal.  Sau   pădurea  Mancoviţei  A   doua
                                                                                                                                 lui.  $i  din  ea  numai  atil.  Am   pe  toţi.  Ori  numai  unul.  Să-i   zi  am  auzit  de  aluminiu.  Cui
                                                                                                                                                                                                                             CONSTANTIN  GHEORGHE-
                                                DAVID  RUSU                                                                      văzul  o  schijă.  Un  arici  brun-  dau  o  mină  de  fin.  Sâ-i  trag  o  oi  fi  dat  ceasul  de  masă  adus  NAID1N
                                                                                                                                                                                              i
   85   86   87   88   89   90   91   92