Page 90 - Drumul_socialismului_1969_09

PA O. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI - SIMBATA 27 SEPTEMBRIE 1969

EDITORIAL ‘69

Dan Constantinescu s-a fă­ ţe incredibilă, în care cople­
prin traducerile sale excelen­ Dan Con­ şeşte un perfect echilibru din­
cut cunoscut în viaţa literară
tre spaţiul plin şi gol, ponde­
te. cu osebire prin cele din re decisivă avind funcţionali­
creaţia lui Rainer Maria Ril- tatea golului : „O pasăre mi-a
ke şi prin cele din lirica ja­ stantinescu: săgetat inima/ şi s-a oprit
poneză. Înalta ţinută artistică sub streaşină/ Doar umbra
a tălmăcirilor semnate de Dan cozii ei mai tremură pe
Constantinescu este asigurată geam".
de două circumstanţe funda­ „UNDE*6 Magica atracţie a lumii mi-
mentale, aflate Intr-o strînsâ rabilului arhipelag răsăritean
interdependenţă. Una este o este denunţată cu mai multă
cultură de mare rafinament, francheţe într-un ciclu întreg,
iar cealaltă comuniunea or­ in care prisma poetică fil­
ganică a poetului-traducâtor, trează in conştiinţă imagini­
în structura sa spirituală, cu fără greş, în adîncuri l-a mur­ le unui univers de o stranie
sunet înalţă
murat 1“ «Fiece
fenomenul limbii. Edgar Pa.pu boşti,/ Fiecare pas întemeiază înţelepciune, roade ale unui
remarcă pe bună dreptate în­
intre
proces contemplativ.
Pe marginea că In orişicare din limbile pâ- ge o zare,/ Fiecare cuvînt/ vi­ contemplator si lumea reală
izvoare,/ orice căutătură strîn-
tr-un studiu că : ,,Ne îndoim
micro­
un
interpunîndu-se
ne din/ şi se duce departe".
mîntului s-a putut obţine prin
de ochii unui alt artist, re­
interpretarea lui Uilke ceva Poezia lui Dan Constanti­ cosm decantat pînă la esenK,
mai desăvîrşit. Aceste cuvinte nescu e scrisă pentru a fi lec- constituirea efectuindu-se in
turată undeva, într-o desăvâr­
baza ipoteticelor sentimente
nu sînt materii prime lexica­
scenariului le transfigurate poetic, ci a­ şită solitudine cu cuvintelor reale în care transpare mie­
versurile,
savurînd aroma
dieri dintr-o esenţă balsami­
zul filozofiei orientale. Con­
ţîşnite din străfunduri, aido­
că. temeinic sedimentată, răs-
frîngeri, oglindiri în apa poe­ ma eroului gide-ian din „Imo- ştiinţa valorii relevante a
melodicităţii rezidă într-o au­
ziei, a unei armonii supreme, ralistul", care gusta îndelung tentică voluptate a exolorârii
prin grădinile din Biskra un
existente dinainte în tăcerea singur vers din Homer. unui tezaur fonic, al cărui ca­
„M IHAI VITEAZUL** afundă, reculeasă a cugetu­ asigură deopotrivă condiţia racter signifiant, critica con-
Volumul „Unde" necesitaşi
lui".
structuralistâ încearcă
să-l
Dan Constantinescu are ac­
stratului sonor în creaţia ma­
ces la cele mai tăinuite com­ intimităţii cu poezia, prin ca­ demonstreze prin sublinierea
partimente ale limbii (fapt re nu înţeleg că Dan Conslan- rilor poeţi. Iată un exemplu
ilustrat cu prisosinţă de vo­ tinescu practică o lirică inti­ edificator pentru poemele lui
Cinemotogrolio romoncosco Germaniei de către trupele lui lumul de versuri originale mistă. Intimitatea desemnea­ Dan Constantinescu : „Unde,
ne-o obişnuit in ul li mii ani cu Wallenstein ! ..Unde"), unde aluatul sonor ză doar forma ideală a comu­ unde./ de unde. unde/ alune­
tilm^ istorice realizate din peii Figura lui Mihoi Viteazul ne mai păstrează încă intactă a­ nicării lirice, ca o prelungi­ caţi rotunde/ trecînd orişiun­
oodo eroico o trecutului patriei conduce, de la primele sale lupte cea stare de complexitate. în re. în mereu alt individ cu un de ?/ Unde. undey mlădiu viu
nooslre (Da ci r. Neomul şoimâ- pină la împlinirea idealului de virtutea -căreia alternanţa me­ univers propriu, a stării de susur,/ (nu mă poţi cuprin­
reştilor, Haiducii, Răpirea fecioa­ veocuri o neomului nostru, al lodică a sistemului vocalic şi meditaţie caracterizată prin de !) răcoare şi velur".
relor, Rozbunea haiducilor), ca o cărui simbol o devenit, el, o stă zi, prezenta gravă a necuvîntu- Poezia demetaforlzatft a au­
^reflectare o poziţiei actuole o oulorul nuonţînd foorte fin ati­ consonantic convieţuieşte cu lui : „Cuvintele se pierd din­ torului volumului ..Unde", pu-
poporului român faţă de vioţo tudinea antiturccasco o eroului, un sens genetic, potentîndu-se ţii de-a fi rostite. —/ doar nînd comunicarea în exclusi­
trecută a strămoşilor săi. Rin- în mod gradat, de Io nesocotirea printr-un perpetuu proces os­ miezu lor. ciudat, resfiră un­ vitate pe seama ponderii ver­
durile de loţo se vor o pseu- protocolului iii foto sultanului, motic. Astfel, valenţele origi­ de/ ce vin de se cuminică în bului. a sugerat inovaţii de
doovonpremiero o unui film de­ pino la lupta armată împotriva nare ale materialului lexical, apele/ Inelului de Aur/ ivit limbă de o surprinzătoare vi­
spre Mihoi Vileorul, ol cărui lor. Se ajunge la situaţia cind de nu ştiu unde". vacitate : bangăt, răsbâtrinâ
scenariu îl constituie volumul cu turcii roagă pe domn să le fie în care încărcătura semanti­ Tentaţia liricii Orientului îndungare, dosfir sînt toate
acelaşi titlu al totentotului ro­ aliat. Ce-I împiedică insă ? Cre­ Secvenţă dintr-unul din filmele cu subiect istoric, aflat in lucru in studiourile noastre. că, cea afectivă şi pulsaţia îndepărtat se-nfiltreazâ în poe­ concordante cu legile limbii
sonoră se situează pe un plan
mancier din generaţia mai lî- dinţa faţă de creştinătate, faţă superior al valorilor identice, române, integrîndu-se ca noi
nâră a mînuitorilo' • condeiului, de aliaţii soi. foţă de poporul permit o comportare lirică de zia lui Dan Constantinescu aspecte vocabulare într-un
Titus Popovir’, Desigur că re- său subjugat de semilună. mare combustiune şi de o sim­ prin două aspecte ; mai în- peisaj lexical, ■-> pasibil unei
zoncţiVţa faptelor de vilejie ale Figura eroului ne apare şi moi plitate nobilă în acelaşi timp. tîi prin concentraţia impre­ perpetue evoluţii. O judecară
eroului de la Colugăreni, înce- Paginile volumului ,,Unde" sionantă a versului, care în axiologică era prematură în
pind cu contemporanii soi şi viguroosă comparativ cu Rudolf sînt. din acest unghi, de vede­ unităţi prozodice miniaturale cazul lui Dan Constantinescu.
continuind pînă în zilele noastre ol ll-leo, împăratul Austriei, cre­ AUTUMNALE re o mărturie grăitoare de­ dobîndeşte o autonomie simi­ Cert te că în contextul liricii
dincios otit timp cîl ore nevoie
(cum bine sublinia ocest lucru dc sabia lui Mihoi, S. Bathory, spre raportul dintre cuvint şi actuale este un poet singular,
N. lorga), face necesară şi actu­ nehotăril şi schimbător, sau poet : „Cuvintele scurmă, vin, lară cu cea a poemelor japo­ locul căruia într-un peisaj po­
ală tratarea ei intr-un film de înalţii prelaţi (Molasfino, A. Bot- ■—/ le lasâ-n pulbere./ din se­ neze, designate prin vocabu­
lung metraj. A fost un erou ca­ hory), pentru care contează nu­ nin/" Cîntec simplu/ adevă­ lele haiku şi tanka, iar in al etic îl va decide doar o privi­
re o înţeles cele două imperati­ mai interesele prinţilor bisericii, mulţimile s-o vadă. rat'. cum sâ te scriu! —/ doilea rînd prin delicatele e­ re retrospectivă, care, fără în­
ve ole timpului său : indepen­ Tresar la fiecare frunză doială. va fi un experiment
Bosta, carierist si ,,muşchetar",
denţa naţională poate fi cuce­ om al timpului său. Figurile fe­ Masă de aur ce-o arde toamna cu rugină Prea eşti curat"/ /Inima-mi fecte picturale, ce amintesc nu lipsit de satisfacţii.
rită şi menţinută prin unitatea minine (în aforă de Roxona) por şi-o impfeteşte-ntr-un covor. sîngeră. —/ tainic tresaltă' de sulurile de mătase, găzdu­
naţională în jurul steagului de puţin conlurote şi insuficient re­ Tresar cu sentimentul de-a avea deodat./ Cîntecul său/ cineva/ ind imagini de tuş, de o fine­ AL. COVACI
luptă ontioloman, cel moi more liefate, in zborul lor către pămînt,
pericol care atunci ameninţa Frunzele-s iară în zări clopoţei, o vină.
fiinţa ca neam, nu numai o ro­ Autorul scenoriului introduce Rugul de coaceri arde-n putere, In fiecare văd tristeţea ei
manilor, CÎ O tuturor popoarelor scene de mosă, lupte care vor Vinul de cîntec, inimă-l bei - şi visul efemer de-o vară
ce a luat acum sfirşit.
din Balcani si din sud-eslul Euro­ necesito manevrări şi trucuri Plin e ştiubciul toamnei cu miere. De-aceea, mă feresc s-ascult ce-or spune
pei. Acesta este meritul abordă­ subtile din partea regiei artisti­ Casa creaţiei populare a ju­ zical" hunedorean; asemănări­
le lui cu cel bănăţean şl biho­
rii temei, în oceasto constă ac­ ce. Experienţa oltor filme de o- Şi in cortegiul de vinturi nomade in zi de toamnă deţului Hunedoara a scos re­ „CINTE­ rean — iată numai clteva ele­
tualitatea ei. cest gen creează certitudinea Vara spre tropice-i călătoare, teiul desfrunzit. cent de sub tipar o bogată şi
că vor li bine realizate Cresc, din vioară roşii balade, STAN MARIN mente de natură să sublinie­
Desigur că octuolitoteo Istori­ Faţa le cată-n oglinzi viitoare. foarte reprezentativă culegere ze însemnătatea patrimoniu­
că (aşa cum însuşi autorul o O menţiune specială merită de folclor poetic hunedorean, CELE lui popular de pe întinsul
mărturiseşte) va suferi cîtevo felul cum autorul a rezolvot pro­ Clipele şiruri suie urcuşuri intitulată „Cintecele noas­ judeţului Hunedoora.
„corective" ! Raportat însă la blema otit ud inii boierimii foto Neted pavate cu rumene fructe, Nelinişti tre", datorată pasionatului Prezenta culegere de ,,Liri­
realitate, el trebuie să redea e- de domn, slrîns legată la rîn- Mina din nouri datină duşuri, cercetător al tezaurului de ce (de dragoste)”, „Lirice
senţiolul, ţelul urmărit de eroul dul său de problema ţărănească, Dorul aruncă, în timp, viaducte. gîndire şi simţire artistică al NOASTRE" (cîntece vechi de dor şi ja­
Drincipol. Aceasta se realizează problema centrală o evului me­ Toamnă sublimă, masă de aur - Mă chinuie toamna de la o vreme încoace, le)". ,,Strigături". „Balade" şi
prin redarea încă de la început diu. Scenariul reuşeşte să evi­ lată-ne-n juru-ţi beţi de lumină, mă chinuie rău... locuitorilor acestui t»nut, pro­ „Colinde laice", întocmită cu
n olmosferei epocii compuse din: denţieze faptul că pînă şi Buzeş- Cind fruntea ţârii sub cununi de laur In vise, se rostogolesc merele-n duium spre mine fesorul Petru Ărdeu, ajutat deosebită minuţiozitate. si în
jofuî turcesc, core domină vio­ tii. boierii cei mai credincioşi oî Doar înălţimii din visuri se-nclinâ. şi dacă nu le mâninc, de, un grup de 20 de culegă­ spiritul - ‘•mectărij Jormgi ni-
ţo ţărilor române şi reocţiunea lui Mihoi, îi păstrează credinţă la jarul lor se pirjolesc mai multe frunze . tori de folclor. te, să identificăm niciodată tentice f u r n iz a te le ‘ informa­
maselor lorgî împotriva ei, com­ otit timp cit se asigură legarea ION SOCOL şi-mi rămin merii prea repede goi... Reunind aproape 200 cînte- acele elemente care ar veni tori, este o reuşită Imagine a
pusă din toate clasele sociale : de pămînt a ţăranilor, exploa­ sâ completeze revelatoarele folclorului hunedorean în
tarea lor, pînă cînd ..mîrlanîlor" ce şi strigături, de o nease­
boieri, preoţi haiduciţi, ţărani Plouă cu alune in visele mele, plouă, descoperiri arheologice, cu­ stadiul actual al evoluţiei sa­
(cum îi numesc ei) nu li se dă şi dacă nu le sparg pe toate eu timpla muită frumuseţe, culegerea o- noaştem astăzi relativ bine
golbeni de frică, dar gata ori- ferâ cititorului o imagine cu­ creaţia ţinutului in formele le.
dreptul sa pună în perîcol bună­ se îngraşă veveriţele
clnd să lupte pentru libertate şi li se face blana prea unsuroasă prinzătoare a uneia „dintre pe care ea le-a înregistrat în Valoarea el deosebită, pe
starea stăpînîfor. Ei cer lui Mi­
cu armele epocii lor, ca haiduci! şi bună de nimic... cele mai interesante vetre ale lingă punerea în circulaţie a
hoi să apere un principiu. Mî- mai bine de o jumătate de
Şi aici, desigur, se continuă at­ creaţiei noastre populare" secol. Iar în formele acestea unor comori spirituale pînă
hai însuşi ovînd moşii întinse, Mulţumesc, toamnă frumoasă I Clocotesc castane pe la colţuri de vise,
mosfera cu core ne am obişnuit Pentru ziua generoasă, şi dacă nu cumpăr măcar un pumn, cum apreciază în cuvîntul specialiştii.- au descoperit lu­ acum latente, constă şl in po­
nu vedem justificată „milo" (de­
din filmele din aceeaşi epocă Pentru daruri şi risipă, regina pe şatră înainte, conf. universitar Du­ cruri de o importanţă deose­ sibilitatea oferită cercetătoru­
şi platonică), pe core o arată Pentru aurul de-0 clipă. lui de a studia elementele dc
istorică. râmine o viaţă cu ochii aţintiţi in aburi mitru Pop". Dacă cercetările bită, atit prin valoarea lor
ţăranilor. Şi în această privinţă ca pentru-un blestem prin descîntec,
însăşi otmosfero de epocă Mulţumesc, pentru-nserare întreprinse pînă acum — spu­ intrinsecă, cit şi prin sugestii­ inovaţie ce se grefează pe
este un om al timpului său. iar mie îmi musteşte o mlaştinâ-n suflet fondul tradiţional, influenţa
parcă ne pregăteşte pentru Tot mai rece, tot mai mare : ne în continuare autorul — le care le fac cu privire la
Subiectul Mihoi Viteazul ar Stolurile peregrine eotropindu-mi esenţialele simţuri. puternicilor factori de pro­
primirea celuî care va centrali­ nu au izbutit sâ desluşească istoria folclorului nostru. Re­
putea constitui moteriol pentru Trec sub cer ţipind în mine. nici un element concret de­ gres şi civilizaţie asupra te­
za, va orgonizo, vo înflăcăra o- G. CONSTANTIN pertoriul de colinde, bunăoa­
un roman în moi multe volume. Unde fugi toamnă prelungâ ? spre care să se poată spune cu zaurului folcloric, prezenta şi
ceste forme eterogene. într-un Dor filmul are puterea de o re­ j Fug şi plopii sâ te-ajunga, certitudine că provine din a ­ ră, şi mai ales modul arhaic
lot unitar, care vo purta titlul Aţinindu-se cu drumul ; cele vremuri îndepărtate, (din de interpretare a acestora influenţele mediului urban
învia mai plastic o epocă din etc. Un studiu introductiv
de armată, în accepţia ceo mai Tu eşti flacăra sau fumul ? epoca regilor daci — n.a.) este („Zicala dubei"), repertoriul
istoria patriei noastre, eroică Apusul sigur că unele din numeroa­ care sâ sintetizeze rezultatele
largă o cuvîntului. Nu trebuie să Uite, ţi-ai pierdut condurii de înmormintare cu „Cîntecul
prin conţinutul şi semnificaţiile sele forme arhaice care s-au unei asemenea eventuale cer­
uităm că ne oflăm în 'bpoca răz­ Prin neliniştea pădurii, păstrat în folclorul hunedo­ bradului" şi ,.Cîntecul zori­
core o fac oetuolă peste secole. cetări, ar fî conferit culegerii
boiului de 30 de onî, o ,,înflori­ Vălul tău de nicâirea rean, reprezintă stadii tîrzii . lor" ce coboară din adîncuri-
Mi-a-mpâienjenit privirea din evoluţia unor fapte ce îşi un plus de utilitate şi ar fi
rii" muşchetarilor şi o devastării Prof. E. FIRCZAK le timpului, originalitatea sti­
Nu mai pot umbla sub brumă, au sorgintea în epoca lui Bu- lului muzical ce l-a determi­ adăugat bogăţiei estetice ele­
Pe cărări frunziş s-odună frunzelor rebista. nat pe Băla Bartok să vor­ mente funcţionale şi utilitare
Şi se-ndeasâ ca un plaur... Şi dacă nu vom reuşi, poa- bească despre un „dialect mu­ sporite.
Mulţumesc, toamnă de aur I
TRAIAN FILIMON Ţipătul lor venea din păduri
bâtind potecile nopţii
cu copite de faun..,
Jeiul luciul nopţii le aşternea Casa creaţiei populare a ju­ peste 40 de cîntece populare
Râsfrînte in lumini albe
O altă culegere editată de
„Mureş, „MUREŞ,
ale volumului le oferă posi­
in izvoare de munte
curate şi limpezi deţului Hunedoara, bilităţi de afirmare prin in­
terpretări corecte, în soiritul
Mureş, apă lină", îşi justifică
din care-şi adâpa haiducul col ■ din plin necesitatea prin in­ respectului faţă de forma au­
Ştiu si pot spune ce simt cînd se răceşte vremea, Ţipătul jalnic şi trist
tenţia de a oferi soliştilor vo­
cînd tirzii colţuri de iarbă de-un verde fragil împing ca începutul morţii cali din formaţiile artistice MUREŞ, tentică produsă de marii crea­
tori anonimi. Se cuvine a fi
la o parte frunzele galbene şi toale-mprejur plutesc în desfrunzit cădea pidoma clipelor, de amatori o culegere de fol­ menţionată în acest sens stră­
mirosuri răscolitoare de mugur plesnit, de buruiană ca scrumul din ceasornice vechi. clor local autentic, cules din APĂ LINĂ" dania nobilă a culegătorilor
Codeau frunze
arzînd pe hotar. Mai ales seara ; e vremea cînd îţi in fastul unui întreg alai spoit zonele reprezentative ale ju­ Ion Ignaton, Ghcorglie Bog­
îmbraci haina şi rămîi chemat de străzi, pînă tîrziu, Tresar la fiecare frunză in aur, deţului. dan, Nicolae Suciu, Tiberiu
de străzile acelea din cartierele vechi, cu fundături ce-0 calc prin parc întimplător culese cu-n geamăt de pădure, Se pun astfel In circulaţie, Bărdan, Letiţia Bărdan, Tra-
ca nu vreau să-i sporesc durerea c-un murmur subţire şi tărăgănat prin culegerea de faţă, piese
umbrite tainic în spatele gardurilor, alei pietruite şi ian Tâmâşan, Aurel Coif şi a
cu nepăsarea mea de trecător. ca refrenul fetelor din prispa casei de virtuozitate din folclorul
aranjate sîmetric printre rîndurile de trandafiri, sta­ De mî se prînde-n păr cumva ca alintul vintului muzical local, în măsură sâ Nutrim convingerea că va­ autorului culegerii, Ştefan Gâ-
tuete din ceramică, vopsită, dc obicei pitici viu colo­ cind trec grăbit pe stradă, ce-mi infioarâ pârul ajute interpreţii în alcătuirea loarea şi eficienţa culegerii liceanu, pentru punerea în
raţi; le atrag oare uşile dc stejar păslrind culoarea o las cu firele de nea mirosind a fin şi busuioc. unui „repertoriu divers, rigu­ vor fi demonstrate din plin circulaţie a acestor piese :n-
pădurilor, prin care se-mprăştie uneori în răceala nop­ sâ stea alături, REMUS REDNIC ros selectat, după criterii es­ în evoluţiile de viitor ale solişti­ cintâtoare din folclorul muzi­
ţii. fnnturi de vorbe, o melodie de cuvinte sfărîmate tetice". lor vocali amatori, cărora cele cal de pc Mureş.
estetic, clinchete de pahar ?...
Poate umbrele mi$cindu-se ritmic dincolo de per­
dele subţiri, poate căldura pe care-o simţi acolo, te
cheamă ?...
Ploaie măruntă. Ca. toam­ roşcat. Tot atunci a venit şi traistă pe cap. Să nu audă. Să de unchiul pentru pana aceea
Simt toamna plutind în mirosurile din marginea o­ na. Poate era chiar toamnă. vărul meu. Se bombardase nu vadă. Poate-i bubuie ure­ albă şi lucie ?! Aibă ceasuri
raşului, toate de primăvară, alerg spre ea... Nu-mi amintesc. aeroportul. Şi poziţiile pedes­ chile. Poatc-i joacă flăcări in multe. Altfel mă mistuia fo ­
Un kilometru de cai. Cai tre încartiruite in Valea Şar­ priviri. Să se culce. Să doarmă. cul aluminiului in pintecul.
DAN VIFOR cu flămindul flămind. Capete pelui. S-a făcut de rîs antiae­ Mult. Pină ce vine tata. Şi cu Mancoviţci. Parcă a ieşit soa­
pleoştite cu semelie. Cai ologi. riana. Pantalonii vărului — să dorm cu el. Să-l mingii şi rele. Nu mai plouă. Şi drumul
Reformaţi. Răniţi. Cai prizo­ arşi la genunchi. Bine că erau să adorm. Mult. Pînă vine ta­ nu mai e din cai. Caii pe care
nieri rafiei dc paie. Gamela genunchii întregi. La ţară mai ta... i-am vrut au învineţii in şanţ,
de ovăz. Desigur, figurează Nu mai au piele pe ei. Un
în rafii. $i-i totuşi in pesmeti. ciine scheletic le dă o col.
Foamea ar muşca vinos din
In luturi. In tabachera furie­
l rului de la furaje. Şi dc la ali­ crupă. Teama linge copitele.
Doamne! Trebuia să
mente. Un kilometru de cai
vor­
înainte a trecut un furgon cu besc cu tata. O să-şi aducă a­
paie. Miros de paie ude. Pra­ minte. Şi o să se grăbească.
da işi ademeneşte fiara Caii Să vină. Să-ngroape leşurile...
Lovind în piatră formele se conturau amestecate cu sînt lupi. Lupi de paie. Stau . .Şi s-a desprins carnea de
seîntei şt lacrimi. Structura cristalelor era cunoscută cocoţat pe uluci şi mă uit la pe os, ciine cu cline. Şi a duh­
kilometrul de cai. Moaşa nu nit şanţul toate verile. Citc ?
numai minţii lui, şi-n jocul lor stelar vedea o lume de
mai stă în magazie. Unde n Cine ştie
basm. Palate cu turnuri semeţe în tăcerea cărora căl­ era siguranţă. Ne-a găsit re­ Un cal se prăvale în şanţ.
fi pus cartea aceea ? Are Dar dacă in lume mai sînt
pede. Alţii căutau rude in a
S-a
Rămîne lat. Ar necheza.
cau uşor femei acoperite cu mătăsuri străvezii, îl aş­ coperţi dc piele. Trebuie să şaptea spiţă. făcut foamea insă cît cimpoiul dr)imuri, am să caut fn m em o­
teptau cu porţile deschise ca pe un prinţ dorit ; gră­ t-0 fur. Trebuie să-nvăţ sâ Plouă mărunt. Şi vin cai din in git. Pe calul acesta l-am rie. Aveţi un cal ? Aşa arătnn
dini înfiorate de şoapte se aplecau atingîndu-1 cu drag citesc. Acum nu mai stă cu ea lungul drumului. Şi se duc. vrut. Şi pc acesta. Şi încă... acei pc care i-am prut. Voi
in braţe, fn magazie. N-a mai ati vrut un tată ? Să aştepte
ca pe un stăpin şi-i deschideau cărări spre apa vie. Cît văd, e drum de cai Strig Lacrimile-mi rănesc ochii. Mă
căzut de mult. Ultima m-a 2 vîr- calul ? Să vi se întoarcă ca­
însăşi prinţesa cobori în gîndurile lui şi ochîi-i dară lit sub căruţă. Trebuia stoar­ la tata. Nu-mi răspunde. Mai simt purtat... lul ? Citm era tatăl ? Tatăl
strig o dată. Mama se miră.
M-a
acela.
trezit avionul
forme de zeiţă să fabrica dc ulei. Făcută zob Sigur. Iar pomeneşte tata de. Trecuse peste dudul sub care pc care-l dQrcaţi ? Tatăl din
Dornic de izbîndă şi iubiri, lovi cu sete piatra şi ea ca săminla inului. Şi moara mine. Aşa mi-a zis mama. dormeam. L-am văzut ca o kilometrul de tati ?. .
se prăbuşi cu zgomot de cascadă Plînsul îl înăbuşi şi — făinilă. $i motorul întors in Cînd greşesc şi-l strig in lipsă, flacără. Ultima şuviţă de fum Dacă în lume mai sint dru­
baştina minerului. Dar a ieşit muri... Aşa arătau caii... Poate
lacrimile izvoriră sărâcîndu-i sufletul. Tn fata lui se cl vorbeşte de mine. Mă ră­ s-a ridicat dc pe deal. Din
apă. Tocmai in virful dealu­ >mt(/ era al vostru.
întindea marea şi el nu ştia să înoate. pune mila. Vreau un cal. Sau pădurea Mancoviţei A doua
lui. $i din ea numai atil. Am pe toţi. Ori numai unul. Să-i zi am auzit de aluminiu. Cui
CONSTANTIN GHEORGHE-
DAVID RUSU văzul o schijă. Un arici brun- dau o mină de fin. Sâ-i trag o oi fi dat ceasul de masă adus NAID1N
i