Page 1 - Drumul_socialismului_1969_10
P. 1
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢI-VA!
A L E X A N D R U
M O G H IO R O Ş
Din p artea C om itetului C entral al
P artid u lu i C om unist Rom ân, a
C on siliu lu i de S tat şi C onsiliului
de M iniştri ale R epublicii
S o cia liste R om ânia
Comitetul Central Ro gliioroş. activist de frunte tri al Republicii Socialiste
al
România, nevoit să-şi
în
D e s c h id e r e a f e s t iv a a n o u l ii a n Consiliul de Miniştri ale nostru — vreme îndelun trerupă activitatea in urma
partidului
şl statului
al
Partidului Comunist
mân. Consiliul de Stat şi
îmbolnăvirii — vechi mi
gată fiind membru al Bi
Republicii Socialiste Româ
din
revoluţionare
reşti
Comitetului Executiv şi se
nia anunţă cu profundă du roului Politic, iar apoi al litant al mişcării muncito
rere încetarea din viaţă, cretar al Comitetului Cen România, luptător devotat
după o lungă şi grea sufe tral al Partidului Comunist pentru cauza socialismului,
rinţă, in ziua dc 1 octom Român, prim-vicepreşedin- pentru întărirea şi înflori
varăşului Alexandru
Mo-
Miercuri au reînceput cunu u n iv e r s it a r î n C a p it a lă brie 1969, la ora 8,15, a to te al Consiliului de Miniş rea patriei. ./
nie universităţilor şl celorlal
te instituţii de învoţâmînt su Comitetul Central al Partidului Comunist Român
perior din întreaga ţară. Ală V
turi de dascălii lor, cei peste Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România
150 000 de studenţi - de 6 ori Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România
mai mulţi decît acum trei de
cenii — au sărbătorit împreu C u u î n t a r e a tovarăşului
nă, deopotrivă emoţionaţi, bu
curia revederii, debutul unei
noi etape de muncă. şi preţuirea partidului şi elaborarea şi înfăptuirea
Anul universitar 1969-1970 La 1 octombrie a încetat
începe sub puternicul ecou al din viaţă, In urma unei boli organizaţiei revoluţionare politicii partidului de edifi
de tineret, fiind ales in con
care a socialismului, la în
istoricelor hotărîri ale Congre M CO LÂ E CEAUSESCU îndelungate, tovarăşul Ale ducerea organelor locale de tărirea statului nostru socia
sului al X-leo al Portîdulul xandru Moghioroş, vechi U.T.C., iar în 1933 membru list ; el şi-a cîştigat merite
Comunist Romon, care des militant al mişcării comu şi apoi secretar al Comite
chide scolii noostre superioa \ / > niste şi muncitoreşti din tului Central al Uniunii Ti deosebite prin munca depu
să pentru realizarea progra
ţara noastră, activist
de
re cele moi favorabile condiţii frunte al partidului şi sta neretului Comunist. mului partidului de trans
de perfecţionare ?î moderniza i a m i t i n a u i d i n tului nostru socialist. Tova Pentru activitatea sa re formare socialistă şi mo
re. în strînsă legătură cu dez răşul Alexandru Moghioroş voluţionară, Alexandru Mo dernizare a agriculturii. în
voltarea economică si socială a fost vreme îndelungată ghioroş a fost arestat In sufleţit de dragoste înflă
o întregii ţări. Studenţii ţării membru al Biroului Poli mai multe rînduri, iar în
noastre îs» reiau activitatea cu tic, al Comitetului Executiv 1935 condamnat la 10 ani cărată faţă de patrie şi de
dorinţa fierbinte de a răspun şi secretar ai Comitetului de închisoare. Atît la pro sentimentele internaţionalis
mului proletar, a militat cu
de prin fapte grijii partidului Piaia Central al Partidului Co ces cît şi în tot cursul de consecvenţă pentru înfăptu
Si statului nostru pentru con munist Român, prim-vice- tenţiunii la Văcăreşti, Jila irea neabătută a politicii
diţiile de învăţătură create, preşedinte al Consiliului de va, Doftana, Caransebeş,
consacrîndu-sî întreogo putere Miniştri al Republicii So Tirgu Ocna, el a dat dova naţionale marxist-leniniste
de munco traducerii în viaţă cialiste România El şi-a În dă de o atitudine curajoasă a p.irtidului nostru, pentru
a îndatoririlor de onoore ce Stimaţi tovarfişi profesori, ţ ion area cf7" - Interesele poporului nostru, rea lui In bune condiţii de chinat întreaga viaţă sluji şi dîrză, demnă de un ne unitatea frăţească a tuturor
oamenilor muncii, fără deo
le revin, de o deveni intelec fieăril ad ’ .ce, în întreprinderile de produc pinde In primul tind de va rii înaltelor idealuri de li înfricat luptător comunist, sebire de naţionalitate. A
tuali cu o înaltă pregătire, cu Dragi prieteni studen(î, organiz' pro ţie, In institutele de cercetare loarea materialului nostru u bertate şi progres ale ce contribuind, alături de alţi lexandru Moghioroş a con
un bogat orizont de cultură, ducţia creăm ştiinţifică, pentru a contribui man, de numărul şi compe lor ce muncesc, luptei re militanţi ai partidului, la tribuit prin munca sa la în
Cu ocazia inaugurării nou
pasionaţi promotori ai progre lui an de lnvâţ&mlnt univer cor .grieultu- cu mintea, priceperea şi for tenţa cadrelor de care dispu voluţionare pentru triumful demascarea regimului bur tărirea continuă a unităţii
sului în slujbo înfloririi pa sitar — eveniment de seamă r *ă să obţl- ţele ior, la făurirea cît mai nem. Aceasta cere pregătirea cauzei socialismului, pentru ghezo-moşieresc. a politicii si coeziunii rîndurilor parti
triei. mai înalte grabnică a societăţii socialis a mii şi mii de ingineri, eco înflorirea României socia sale antipopulare, la câli- dului. la adincirea legături
Studenţii din Capitală au In viaţa slujitorilor şcolii şi ., să contribuie te multilateral dezvoltate în nomişti, agronomi, construc liste. rea politică a numeroase lor sale cu masele, la afir
trăit miercuri dimineaţă clipe a tineretului studios — per- .a tot mai depll- România (Aplauze puternice). tori, oameni de ştiinţă şi cul Născut la 23 octombrie cadre ale partidului. marea şi creşterea rolului
lomente emoţio- miteţi-mi să vă adresez dur .ităţilor de bunuri Desigur, a trece dlntr-o tură, medici, profesori — de 1911, în oraşul Salonta, ju După victoria insurecţiei său conducător în societatea
astâ zl festivă, neavoastră — profesor ,m ale poporului, muncă în alta sau dintr-un specialişti şi muncitori cu deţul Bihor, intr-o familie armate şi eliberarea ţârii noastră socialistă. El a mi
olae Ceausescu, conferenţiarilor, Uectori1 acestea impun perfec- oraş In altul, nu este uşor; înaltă calificare, capabili să de ţărani săraci maghiari, de sub jugul fascist, Ale litat pentru înfăptuirea po
asistenţilor, precum
tovarăşii Florlan denţimii din Bucur jrea activităţii statului, dar trebuie ca toţi să înţele dea viaţă obiectivelor însufle- Alexandru Moghioroş a în xandru Moghioroş a înde liticii partidului de dezvol
■mii Drăgănescu, .nplificarea aparatului ad gem că Îndeplinirea progra ţîtoare stabilite de Congres, ceput sâ lucreze de la vîr- plinit funcţii de înaltă răs tare şi intâriro a relaţiilor
os, Petre Lupu, celelalte centre ministrativ şi asigurarea uneî mului de dezvoltare a socia sâ asigure ridicarea oe o sta de H ani c«i ucenic, de pundere pe linie de partid dintre ţările social iste. din
•seu, Dumitru Po- ale României - legături mai strînse a acestu lismului, de înflorire a patri treaptă calitativ superioară a venind apoi muncitor lăcă şi de stat. Din 1945, de la tre partidele comuniste şi
. rghe Stoica, Va- duros din p' ia cu masele, îmbunătăţirea ei noastre, cere fiecăruia din întregii noastre activităţi. tuş. Din fragedă tinereţe Conferinţa Naţională a muncitoreşti pe baza prin
Central a)
losif Banc, Petre nisfc Ror . do continuă a muncii instituţiilor tre noi eforturi — dacă este Ies In evidenţă astfel marea cunoaşte viaţa grea şi sufe Partidului Comunist Ro cipiilor marxism-leninismu-
î lliescu, precum Stat s: Ml- centrale şi locale — condiţii nevoie şi sacrificii; vreau să răspundere ce revine învăţâ- rinţele pe care le îndurau mân, pînă în 1968 a fost lui.
învăţămintulul nişt' .ocîaliste esenţiale pentru Înfăptuirea subliniez In acelaşi timp că mîntului nostru superior, cor în acele vremuri oamenii fără întrerupere membru al Partidul şi guvernul, oa
diron Constanti- P puternice). marilor sarcini puse de Con fiecare cetăţean al patriei pului profesoral din facul muncii .supuşi cruntei ex Comitetului Central al parti menii muncii din patria
izitat institute de gresul al X-lea In faţa între noastre Îşi are asigurat locul tăţi şi institute, sarcinile ploatări capitaliste. Atitu dului. El a activat ca se noastră dau o înaltă preţu
uperîor, au luat an universl- gului nostru popor. de muncă şl vom face totul deosebit de importante pe ca dinea sa de revoltă şi pro cretar al comitetelor regio ire activităţii revoluţionare
mare mîtîng prile- ■i de intensă Problema repartizării Ju ca acolo.unda va..ti trimi« re le are de îndeplinit şcoa test împotriva nedreptăţi nale de partid Banat Hu îndelungate a tovarăşului
st Important eu' .atoare generat dicioase a forţei de muncă pentru a munci să aibă şl la — principalul instrument lor sociale l-a îndreptat pe nedoara şi Mureş, şef de Alexandru Moghioroş. me
...... ... .îoţa cultural-'' »e Congresului al este una dîn cele mai impor condiţii de viaţă cit mai bu de formare a cadrelor. In so calea luptei revoluţionare, secţie la C C. al P.C R , Iar ritelor sale deosebite în
ţifică a întregii ţări. partidului, care au tante preocupări ale partidu ne. (Vil aplauze). cietatea noastră invăţămîntul înrolîndu-se încă din anii în anii 1949 şi 1951-1952 ca mişcarea muncitorească, In
Vizita a început la Institu programul ridicării lui şi statului, o condiţie de Şi pentru a nu mai reveni este parte integrantă a gran uceniciei în mişcarea mun secretar al Comitetului Cen lupta împotriva exploatării
tul ogrr~/%nrno „Nicoloe Băl- i miei pe noi trepte de bază a dezvoltării societăţii asupra acestei probleme dioasei opere de construire a citorească. In anul 1929 es tral al partidului. In peri capitaliste, pentru libertate
| cescu", ■ .lizaţie şl prosperitate, al noastre socialiste. Preocupă vreau să mă adresez şi dum socialismului, o necesitate pri te primit în Uniunea Tine oada 1948-1965 a fost mem socială şi naţională, pentru
bru al Biroului Politic al
Auririi
Comunist şi după
retului
socialiste
societăţii
mint og nultilateral dezvoltate în pa în mod deosebit conducerea neavoastră, studenţilor din mordială a mersului înainte, cîteva luni în rindurile C C. al PC.R. şi prim-vfee- construirea socialismului şi
tiâ, unt ria noastră. Vă este cunoscu noastră de partid şi de stat Bucureşti şi din Întreaga ţară. un sector de importanţă hotâ- Partidului Comunist Ro preşedinte al Consiliului de propăşirea ţârii. Pentru de
3 300 d tă amploarea deosebită a sar faptul că In timp ce în unele Este adevărat, sîntem abia la rîtoare pentru Întreaga viaţă mân. Miniştri al Republicii So votamentul său nemărginit
neri ng întreprinderi, pe unele şan începutul anului universitar a naţiunii noastre socialiste. cialiste România. Congre faţă de popor şi patrie,
cinilor cuprinse In acest pro
otehnij gram care îşi propune să de tiere de construcţii se resim şi. cu cei care vor absolvi în Tn condiţiile progresului ra In perioada crizei econo sul al IX-tea al partidului pentru preţiosul său aport
carlrp.le termine creşterea puternică a te lipsa braţelor de muncă, a acest an, mai este timp să pid al întregului nostru sis mice din 1929-1933. de as l-a ales membru al Comi la victoria cauzei partidului
turii' ni forţelor de producţie, satisfa specialiştilor — din care cau discutăm despre aceasta Pro tem de învâţâmînt, şcoala su cuţite lupte de clasă şi fră- tetului Executiv şi secretar nostru, el a fost distins cu
Con cerea tot mal deplină a ne ză multe utilaje moderne lu fit totuşi de această întîlnire perioară a cunoscut o deose mîntâri revoluţionare, care al Comitetului Central al titlul de Erou al Muncii So
He stc voilor materiale şl spirituale crează la o capacitate redu pentru a cere şi viitorilor ab bită dezvoltare, înscriindu-se au zguduit profund regimul Partidului Comunist Român; cialiste. cu numeroase ordi
stitntu ale poporului, perfecţionarea să — In birouri, în ministere, solvenţi. întregii noastre stu- printre cele mai dc seamă re burghezo-moşieresc, Ale plenara C C. al P.C.R. din de ne şi medalii ale Republicii
mat r neîncetată a relaţiilor socia într-o serie de instituţii cen rîenţimi. să fie gata să mear alizări ale orinduirii socialis xandru Moghioroş îndepli cembrie 19G8 l-a eliberat Socialiste România.
dactil liste de producţie, dezvolta trale şi locale se află un ma gă acolo unde necesităţile te. Invăţămîntul nostru supe neşte cu înalt devotament din aceste funcţii, la cere Prin încetarea din viaţă
încre
importante sarcini
aplai rea democraţiei socialiste, re număr de specialişti şi de dezvoltării multilaterale a pa rior şi-a adus contribuţia la dinţate de partid, desfăşoa rea sa, din cauza bolii gra a tovarăşului Alexandru
piere crearea tuturor condiţiilor funcţionari, a căror muncă triei. ale înfloririi societăţii pregătirea a zeci şl zeci-- de ră o intensă muncă organi ve de care a suferit. Din Moghioroş, Partidul Comu
aroc care să permită omului să se este prea puţin productivă noastre socialiste o împun — zatorică, îndeosebi în rîn- 1946 a fost deputat al Ma
lobe simtă cu adevărat stâpîn pe pentru societatea noastră. In Întreprinderi industriale şl mii de specialişti care lucrea durile tineretului muncito rii Adunări Naţionale în nist Român şi statul socia
borr Pste timpul să punem capăt agricole. în spitale. In facul ză în toate sectoarele econo resc şi ţărănesc din Judeţe toate legislaturile, lAr In list, întregul nostru popor
cod destinele sale, pe munca sa, acestei stări de lucruri (Vil tăţi şi institute de cercetare, miei. ştiinţei şi culturii, parti le Braşov şl Bihor, partici tre anii 1948-1954 membru suferă o grea şl dureroasă
pierdere. Amintirea acestui
zen In patria sa (Aplauze pre aplauze). Spiritul de dreptate tn şcoli cipă activ la vi' ,a publică din pă activ la pregătirea ac al Prezidiului Marii Adu fiu credincios al poporalul,
ale lungite). socială, de echitate, răspun ţiunilor de luptă ale tineri nări Naţionale, luptător devotat pentru în
ca Congresul aî X-lea a trasat derea pe care comuniştii o Astăzi învaţă In ţara noas ţara noastră, muncesc cu de lor ceferişti din Cluj. Mi Tn funcţiile de conducere
de an vast program de dezvol au faţă de construcţia orîn- tră lf>0 000 de studenţi — o votament şi abnegaţie pentru litant neînfricat, strîns le încredinţate de partid, Ale florirea României socialis
in dulrii socialiste şi comuniste armată puternică. Pînâ Ia înflorirea României socialiste, gat de mase. manifestînd xandru Moghioroş a adus o te, va râmlne nestinsă In
tare a bazei materiale a so- Inimile comuniştilor, ale tu
în România impun adoptarea sfîrşitul cincinalului următor, îndeplinind eu cinste marile deosebite calităţi organiza valoroasă contribuţie la vic turor oamenilor muncii din /
etetâţii noastre socialiste. A torice, el şi-a cîştlgat stima toria revoluţiei populare, la patrie noastră. / .
vem de înfăptuit un uriaş vo unor măsuri hotârîte pentru toţi veţi termina studiile şl sarcini trasate de partid.
iam do investiţii. In cincina mai buna folosire a forţei de va trebui sâ mergeţi pe ma Acordăm o deosebită preţui COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN
lul următor, trebuie să reali muncă, pentru o repartizare rile şantiere sau tn marile n- re activităţii neobosite, pline
cît mai Judicioasă a oameni zine ale societăţii noastre so de entuziasm şi dăruire, des CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
zăm un volum de construcţii
de peste 200 miliarde lei, să lor în sectoarele hotărîtoare cialiste Trebuie sâ Înţelegeţi făşurate de cadrele didactice CONSILIUL DE MINIŞTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
dezvoltăm intens ramurile ale producţiei materiale, ale cu toţii, tovarăşi studenţi, că din institutele de învăţămînt
dezvoltării ştiinţei, învăţă- vă pregătiţi pentru munca superior pentru formarea noi
Industriale moderne, să pro Cu privire ia funeralii
movăm larg progresul tehnic, mlntului şi culturii. Np preo practică, pentru activitatea lor generaţii de constructori aî
să asigurăm totodată perfec- cupăm de aceste probleme şî creatoare — şi locul acesteia socialismului şi le «adresăm, In legătură cu Inoetarea
xandru
Sencovicl,
dorim ca pînâ la sfîrşitul fi este producţia bunurilor ma la acest început de an univer din viaţă a tovarăşului A stantin Pîrvulescu. Con lul de stat al Republldl So
nului să realizăm o îmbună teriale şi 9pirltuale pentru sitar. In numele conducerii de lexandru Moghioroş, Comi Corpul neînsufleţit al Iul cialiste România şl drape
Comunist
lul Partidului
ini studen- tăţire substanţială In acest întregul popor. Este de dato partid şi de stat, CAlde feli Comunist Român, Consiliul înhumat la Monumentul e- Român. Teatrele, cinemato
tetul Central al Partidului
Alexandru Moghioroş va fi
ria fiecăruia să şi pună toată
domeniu (Aplauze puternice).
grafele, radioul, televiziu
citări pentru rezultatele obţi
de Stat şi Consiliul de Mi
nea şi celelalte Instituţii de
rollor luptei pentru liberta
Vreau să mă adresez de aci
niştri au numit o comisie
în slujba poporului, a ferici
— de la această adunare a priceperea, toate cunoştinţele nute, urări de noi succese în de partid şl de stat pentru tea poporului şl a patriei, cultură îşi vor adapta pro
activitatea lor viitoare. (Apla
gramele în mod corespun
pentru socialism.
j la Petroşani cadrelor didactice dîn Invă- rii sale. a făuririi socialismu uze puternice). organizarea funeraliilor, al joi, 2 octombrie a.c. Ziua zător. Republicii
Funeraliile vor avea loc
cătuită din tovarăşii : Vir-
In Capitala
lui şi comunismului în patria
ţâmîntul superior şi a studen
De asemenea, cu acest prilej
gil Trofln (preşedintele Co-
Socialiste România, în ziua
noastră (Aplauze puternice).
ţilor din Bucureşti — acelor
doliu. In întreaga ţară ae
ingineri şi specialişti, acelor Avem, tovarăşi, în faţa festiv adresăm cele mai calde , misiei). Janos Fazek&s, funeraliilor se declară zl de funeraliilor ae vor trage, în
felicitări studenţimii noastre,
Gheorghe Stoica, Vasile Vîl-
semn de ultim omagiu, 12
de între- zentanţi ai organizaţiilor mu cetăţeni ai patriei noastre ca noastră un clmp imens de cu, Vasile Patilineţ, Ale vor arbora în bemă drape salve de artilerie. J\
itatea mâ- nicipale de masă şi obşteşti. muncă şl realizări, un granr
ire In via- Deschizînd adunarea consa re lucrează în diferite funcţii (COMllNUAar IM PAO. a f a)
prevederi- crată începerii noului an de administrative, cu îndemnul dios program de dezvoltare a
,1 X-lea al învâţâmînt superior, tovară de a merge acolo unde cer României socialiste. înfăptui Din partea Comisiei de organizare a funeraliilor
ilst Român, şul Ion Lungu a apreciat că
şi studenţii anul universitar 1969-1970 are Comisia pentru organiza în holul Palatului Marii A- 15, la Marea Adunare Na
ine din Valea o semnificaţie deosebită, în- rea funeraliilor tovarăşului dunâri Naţionale. Pentru ţională, iar inmormîntarea .
deschiderea scriindu-se în atmosfera de Alexandru Moghioroş co a-şi lua rămas bun, publi în jurul orei 16,30 la Mo
rsitar, prino- profundă angajare a întregu munică : cul va avea acces Joi, 2 oc numentul eroilor luptei
depline pen- lui popor faţă de cauza parti Sicriul cu corpul neînsu tombrie, între orele 9-14. pentru libertatea poporului
condiţh de dului, a desăvîrşirii construc fleţit al tovarăşului Alexan Mitingul de doliu va a şi a patriei, pentru soda- ‘
are ştiinţifică ţiei socialiste în România, dru Moghioroş va fi depus vea loc Joi, 2 octombrie, ora lism. . \
rreate, hotârî- creată de istoricul Congres al
uiita neabătut pen- X-lea al Partidului Comunist
unerea în viaţă a Român, de bilanţul măreţelor
rogram de dezvol- realizări obţinute de poporul Mitingul de doliu de la Lupeni
rfecţionare a învă- nostru în cel 25 de ani de edi
românesc, elaborat ficare socialistă a patriei.
şi aprobat cu câl- Inaugurarea cursurilor n- îndureraţi de greaua pier parte reprezentanţi ai or nereţe în mişcarea revolu
:tregul popor, niversitare — a spus In dere suferită de partidul ganelor locale de partid şl ţionară, devenind membra
area prilejuită de continuare secretarul Comi comunist, de întregul popor de stat, conducători de în al partidului comunist în
oraşului
român, cetăţenii
a noului an univer- tetului judeţean de partid — Lupeni au participat asea treprinderi şi instituţii, ve memorabilul an 1929, cînd
nijlocul studenţilor marchează în acest an o no ră Ia mitingul de doliu ce terani ai mişcării muncito minerii de la Lupeni $i-au
i de mine Petro- uă etapă importantă in mer a avut loc la palatul cultu reşti şi comuniste din ţara adus jertfa de stnge pentru
lau tovarăşii Bujor sul înainte al invăţămîntului rii. Au fost prezenţi tova noastră, numeroşi mineri, împlinirea înaltelor idea
tehnicieni şi ingineri,
nembru al C C. a) nostru superior. Prevederile răşii Lazăr David. membru cuitori ai oraşului. lo luri de dreptate şl progres
linistrul minelor, Directivelor C C. al P C.R. supleant al CC. al P.CR., social ale clasei noastre
secretar al Comi- privind dez.voltarea şcolii ro prim-secretar al Comitetu Deschizînd mitingul de muncitoare. Oamenii mun
?ţean Hunedoara mâneşti. ale noii Legi a învă- lui municipal de partid Pe doliu, tovarăşul Wiihelin cii din oraşul nostru au
)avid Lazâr, prim- ţâtnîntului. hotârîrile Congre troşani, preşedintele Comi Neag. prim-secretar al Co simţit sprijinul tovarăşului
Comitetului muni- sului al X-lea al partidului tetului executiv al Consiliu mitetului orăşenesc de par Moghioroş atît în anii grei
ani al P.C.R.. pri definesc amplul program de lui popular al municipiului tid. primarul oraşului Lu ai ilegalităţii, d t şl după
ncipiului, Viorcl dezvoltare şi perfecţionare a Petroşani, dr>ţng. Petru Ro peni. a spus : „Pentru noi,
■secretar al Comi- invăţămîntului superior, căile man. director' general al locuitorii oraşului Lupeni, eliberarea ţârii. Ca secre-
:ţean U.T.C., Şte- Centralei cărbunelui Petro ca şi pentru întregul po
i. director general T. ISTRAT’ şani. prnf. dr ing. Aron por. încetarea din viaţă a
■ui Invăţămîntului, Popr. rectorul Institutului tovarăşului Alexandru Mo » s a
an. director genc- ghioroş constituie o grea i k
itralei cărbunelui Deschiderea noului an universitar la Petroşani. de mine Petroşani. Au luat pierdere El a intrat din ti
conducători de in
şi instituţii, repre