Page 10 - Drumul_socialismului_1969_10
P. 10
PA O. 2 DRUM! II SOCIALISMULUI - SlMBATA 4 OCTOMBRIE 1969 w
• _ ; w L I „ ^ _
bloc notes cotidian ■ b
U N T R IM E S T R U
H O T Â R iT O R
plece. Acelaşi lucru il trans SĂPTĂMINA
mitem şi impiegatului de
mişcare de la Autogara De
llMMAtr DIN fAC. I) va, care i-a dat drumul au
tobuzului la... vînătoare fără
puşcă. Poate fi onorează cu VIITOARE
Contribuţia colectivelor amintite, valoarea efortu y h /x n u M / o mică atenţie şi conducerea
rilor lor de muncă sînt Insă serios afectate de evoluţia D.R.T.A. Deva. Ar fi păcat
slabă a activităţii intr-un mare număr de unităţi, în să rfimfnu „nepremiaţi".
deosebi in luna septembrie. Neîndeplinirea sarcinilor
de plan la unele întreprinderi importante ca minele
din Valea Jiului, Î.M, Barza, Tebea, I F. Haţeg şi Pe A rămas LA
troşani, I.l.L. Hunedoara, I I C. Deva şi I.L. Simerla
au determinat ca pe Judeţ indicatorul producţie globa S-a întîmplat cu dreptatea
lă să nu fie realizat cu peste 33 milioane lei
Este adevărat că prevederile lunii septembrie la pro la Sereca
ducţia globală au fost mai mari faţă de cele din au In urmă cu trei luni, ce T E L E V IZ IU N E
gust cu 68,0 milioane lei, iar realizările efective au tăţeanul Troian Pascondi, a
sporit în acelaşi timp cu 21,5 milioane lei. Aceasta nu Au fost o dală la C.A.P sesizat, la Consiliul popular
poate constitui însă pentru nimeni o justificare. Dim Sereca nişte membri coope al oraşului Petrila. despre li
potrivă, demonstrează că in cursul lunii trecute, în u- rai ori care se numeau C’heor nele neînţelegeri pe care le
nitâţile respective s-au manifestat lipsa de preocupare ghe Bodea, Aftenia Pascu, are cu vecinul său Teodor Duminică
a comitetelor de direcţie pentru buna desfăşurare a Mar ia Timpean, Zamfira Cicord. Prin adresa 2 670
proceselor de producţie, indisciplina şi lipsa de răs Stefanie, Victoria Andrişoi, R11969. consiliul popular ii
pundere faţă de spiritul şi litera de lege a planului Valeria Paca, Lucreţia Gru răspunde cetăţeanului Pas 0,30 De strajă p atrie i ; 9,00 Lo
de stat şi a propriilor angajamente. tescu, Eugenia Lupu. Simi- condi : ..Cele afirmate de fose p o fi de o eicursle — emisiu-
neconcurs. Film serial Fiul i'lu tu ;
La minele Petrila, Dîlja, Aninoasa, Vulcan, Uricani, na Morancea. Acestora te 10.30 O ra satului ; 11,30 Concorlui
la Barza. Tcbca şi Muncel, cadrele de conducere sînt plăcea să confunde tarlaua dumneavoastră sint înteme de deschidere a (estivalului mu-
departe de a putea întruni un calificativ satisfăcător cooperativei agricole cu gră iate. Cu adresa noastră nr. zicol „Toam na cluje a no ” j 17,00 Fot
bal. M eciul Rom ânia-Portugolio, cu 7
pentru activitatea depusă in luna septembrie. Restan PUMICM A M A I TEATRUL dină personală. Zilele trecu .. 11969 i .s-a pus în vedere zile inointe de dispuloreo lui ; 17,30
ţele de ordinul a multe mii tone de cărbune şi mi te, mai precis In 18 septem tovarăşului Cicod Teodor de Film sefiol „M a io r V ilo r" ; 10,30
nereuri. sau minusuri de milioane de lei evidenţia brie a.c., au fost prinşi cu a-şi scoate parii dc fasole, R ealitatea ilu llta tâ TV - emisiune
m agazin; 19,30 Telejurnalul de sea
ză o regretabilă lipsă de mobilizare şi stăruinţă pen mfţa-n sac, pardon, cu po să-şi mute stiva de lemne •o ; 20,15 Irin o lo g h in . Viorica
tru redresarea unităţilor respective La fel stau lu rumbul. Şi să vezi după a- mai departe de gard. de a F lin la ţu , Ionel B udiflconu, aduc
crurile şi la I.F. Haţeg şi Petroşani, la „Marmura" Si- m —- Să răspund sincer Fie. continuu mijloacele de expre ceea bilei. curma certurile şi gălăgia szn om agiu muzical toam nei bogu-
le J 20.30 Film cu trei stele „L o
meria, întreprinderea de prefabricate din beton Cris- m Cred că în prezent nu ştie sie, iar el, spectatorul, fşi Toţi „eroii" satului au cu vecinii, tn cazul că nu cu ito rii de pe lavender HUI" ,
tur şi in toate întreprinderile de industrie locală, semn precis ce caută. Sau, dacă pune la punct capitolul pa fost obligaţi să ducă la coo se va conforma indicaţiilor 21,50 In lum ina retlecloorelor ;
că nici în aceste unităţi cadrele de conducere n-au a teatrului, nu trebuie decit totuşi mai caută ceva, atunci sional in legătură cu Thalia, perativa agricolă porumbul date vom aplica dispoziţiile, 22,40 Tele|urno1ul de noopto )i bu
juns să înţeleagă că răspunderea cu care i-a investit să muncim din ce in cc mai el nu urmăreşte decit, unu, totul va fi bine I şterpelit. Dar povestea noas legale în vigoare. Petrila la le lin u l m eteorologic : 23,00 Telc-
sport.
societatea de a conduce treburile întreprinderilor şi bine şi să cântăm să legăm să plingâ ori, doi, să rîdă. tră nu se opreşte aici. Ea 29 iulie 1969. Semnează pre
remuneraţia generoasă ce li se acordă, trebuie justifi Piesele de idei le repudiază, — De ce unii consideră va continua şi la tribunal şedinte Laic? Slanislai* si
cată nu printr-o prezenţă simbolică în întreprinderi, cît mai strîns nodurile ami în tot cazul, vehement. Ce-i experimentul, despre care secretar Dumitru Zisulescu".
printr-o muncă la general, ci exclusiv prin rezultate ciţiei cu publicul In mo oferim noi ? „Lista" noastră vorbeam, o extravagantă ? Au trecut aproape trei luni
practice, prin cantitatea, calitatea şi mai ales eficien mentul cind vom reuşi să de bucate e In permanenţă t — Cine îl consideră ? Cel de cind cetăţeanul Pasr.ondi Luni
ţa activităţii pe care sînt chemaţi s-o depună. strîngem bine nodurile de deschisă pentru ultime retu In urma vieţii. Este, da, o La vînătoare a primit susamintita adresă,
Sub semnul acestor deziderate majore, expuse cu şuri. uneori picante. Intenţia extravaganţă, dacâ-ţi place... dar a rămas numai cu drep
toată claritatea de secretarul general al partidului care vorbeam, pentru că de cuvîntul. Dar e elegantă, fără... puşcă 18,00 Buletin de ftiri ; 18,05
nostru, cu prilejul deschiderii noului an universitar, public receptiv — nu nume ne e clară : să fim pe gustul distinsă. inteligentă. Dacă tatea Vecinul său Cicord P ăţo n iile Iul Sidorel ; 18,20 Profa
slunile viito ru lu i ; 18,45 Carnet ci
trebuie să se desfăşoare întreaga activitate economică ros. fireşte — nu vom duce tuturor. Oferim, deci, şi .bu mă gîndesc bine, poate chiar continuă mai departe cu şi- nem otogratic ; 19,10 Corul Sinsiica
In perioada care urmează Este o etapă hotărîtoare, cate*’ lacrimogene şi hazlii ar fi păcat sâ-i spun unui cania. lulu i in vo ţo m in lu lui din lo fi ;
de intense eforturi pentru îndeplinirea exemplară a lipsă niciodată, nu ne va şi cu un bogat conţinut de fenomen cinstit, curat, dens. In ziua de 24 septembrie lată de ce intervenţia hotă- 19,^0 Teleju»ntiiul de seară ;
prevederilor pe anul in curs şi de pregătire temeini râmîne .dccit să încheiem un idei Dar, vai !... ce păcat f altfel decît extravaganţă in a.c., şoferul de pe autobuzul rîtă a Consiliului popu Intro metronom fi cronometru -
emisiune-coiicurs ; 21,00 rlom an lo • -
că a activităţii de producţie din ultimul an al cincina certificat de câsâtprie. Cam Cui ? telectuală Ca să ajungi re 31-HD-438, Deva — Stretea, lar al oraşului Petrila este leton „L un g a vată fie rb in te "
lului actual. înfăptuirii acestui scop trebuie sâ-i con asta e I — Ce-nseamnă, pentru ti pede la destinaţie, azi nu ce pleacă la ora 14, nu a luat (XAif) ; 21.Sj Coaran - emisiune
sacre toată pasiunea, priceperea şi abnegaţia fiecare — Ce caută, după părerea ne personal. confruntarea mai circuli cu carul cu boi. nici un călător pe traseu, necesară. de ocluoM lule in te rn a ţio n a lă ; 22,Zv
V aluri fi cinleeo ; 22,45 Telejurna
colectiv de muncă, fiecare salariat, indiferent de locul cu marele public ? In curînd se vor pune in motivind că nu are taxator lu l de noople fi buletinul meteo
şi rolul ce 11 ocupă in ierarhia întreprinderilor noas ta, publicul hunedorean Ia — E ca şi cînd m-aş afla vînzare bilete pentru excur şi nici bilete. “Felicitări" şo Rubricâ tealiiatâ de lologic.
tre. spectacolele teatrului local înaintea unei importante ga sii în Lună Asta-i părerea ferului fiindcă a acceptat să N. PALTIN
.şi ce i se oferă ? le de box, despre care nu mea Poate e o urmare a
ştiu nimic. Nici măcar faptului că. după cum mi s-a
cine-mi va fi adversarul. spus de atitea ori, nu prea Marţi
— Nu-ţi cunoşti, înseamnă,
VIAŢA DE PARTID publicul ? posed arta de. a sta cu R A D I O
minte. înţelegi in ce sens I
16,00 Buletin de ftiri ; 10,05 Po-
— In măsura In care ori — Eşti adeptul expresiei : vestoo circului (V l) ; 16,20 Stu
cine de aici .se poate lăuda „Dacă spectacolul meu nu-ti d io u l (co lo rilo r ; 10,45 C oordona
câ-1 cunoaşte, da. îl cunosc spune nimic, nici eu n-am tele ftiin ţe l rom âneftl ; 19,15 Mu
ce-ţi mai dezvălui" sau eşti
Măsurile general-valabile sînt şi eu. de părere efi spectacolul mo }i o c iu a lilă ţl ; 9,30 M io riţo . Nuntă ro de scoto ; 20,00 Film artistic. In
Telejurnalul
zicâ populară ; 19,39
I :
PROGRAMUL
6.05-9,30 M u ilcâ
— Ce părere ai despre în
trlnire pe m alul m ării. O produc
10.05 M u tică din opere
mânească ;
D elo-ăerlm ;
cercările — şi reuşitele — dern trebuie explicat, ante- tele com pozitorilor n o ţlrl ; 10.30 D in 21,35 Prim plan : M ireeo Ştoiă-
studiourilor
ţie a
vior ori ulterior, prin confe
de înnoire a fenomenului (orile socialiste; 11,05 C iclu l-S o în(o- nescu : 22,00 M uzică ufoarâ pe 16
legam
M uîlcâ
u$ao-
11,35
muzica ;
teatral ? rinţe. expuneri ctc. ? ro ; 12,00 M urlcă uţoaro ; 12,15 Re- mm ; 22,20 Telcglob ; 32.45 Tele
numai jumătăţi de măsură... de înnoire Eu i-aş zice îm ta explicaţiilor. Să nu fiu, c ilo l de operă M ire llo Freni ; 12.30 teorologic.
— Nu sînt pentru varian
jurnalul de naaplo fi buletinul me
— Sînt contra termenului
In liln lre cu m elodia populară fi in
bunătăţire. Teatrul este. poa însă, înţeles greşit Eu nu terpretul prelerot ; 13,00 R adlo|urnot;
13,10 M ic m agazin muzical ;
14.10
te. unul dintre puţinele do subapreciez cituşi de puţin, Vreou so ftiu ; 14,35 Din p iln la gro-
Acum o lună, Comitetul o- farâ de prevederea ca toate zaţiilor de la C.A.P. Slntan- menii de activitate, in care vai, publicul ! Consider doar m olonului ; 15,00 Radlocluh turistic ;
15,20 Tablouri m u ilco le : 15,30 Com
râşenesc de partid Simeria a organizaţiile de bază ce nu au drei (secretar al comitetului se pare că s-a descoperit n- că acum, o mare parte a lui 10,00 Buletin de ftirI : pozitorul soplăm lnri. Joseph Hoydn ; Miercuri
10, os FHm to ria l „B o lle )> Sebostl-
analizat in plenară, preocupa primit în acest an în partid tovarăşul Aronjm Ocoş) încă proape totul încercări de este aidoma unui elev leneş en“ (episodul 9) ; 16,00 R odiojum ol. Buletin meleo-ru-
rea organelor şi organizaţiilor să analizeze în luna septem se mai gîndesc către cine să care doarme lingă sobă Da 10,30 Bună seara, lele I Bunâ ieo- lle r ; 16,20 Form aţia Sile V ifo n ; 16.10
de partid pentru creşterea brie munca de primire, cele se ,,orienteze", deşi au anali îmbunătăţire, e adevărat, se că vrea să mă înţeleagă, şj ta, b o le ti I. Ce e nou In judeţul n o stru ?-T im lj ; 10,00 B uletinul de ftir i ; 10,05
fac. Unele sînt de-a dreptul
16,50 C inlocul sâptom inli ; 17.05 Anto-
Emisiune ponlm tineret ;
nndurilor partidului şi educa lalte măsuri au un caracter zat aceaslă problemă cu 6-7 nu e greu, n-are decit să 19.30 Tele|urnolul de ieor6 ; no tin ere lu lu i : 17,20 Program oforh M isterul din P eţleră (I) ; 18,35
rea comuniştilor Era o pro general-valabil, nu sînt gre luni în urmă. interesante si utile. altele se Intereseze de munca mea, 20,00 Teloenciclepedia ; de postul Radio-V aconţo : 18.10 Ro- „M u tic a viva I” - Producţie a te
leviziunii din R.D.G. ; 19,00 Trans
blemă majoră pentru organi şit formulate, dar nu ajută — Noi ne-am orientat spre earaghioslîcuri. să mă cheme, să mă opreas 21,00 „C o lo iu i pe munte verde* dio-oncheto economică ; 18.30 O me misiune de Id â fiip a liţia re a iitâ ri
lodie pe adresa dv. ; 19.00 G areto
zaţia orăşenească întrucit, de Iată citeva dintre ele: „In soţiile unor tovarăşi membri — Dc ce publicul, >in ge că pe stradă, dar să nu-mi — re po rlo j do Io T iigu l de radio ; 19.30 5op»omîno unul melo- lot econom iei n oţio n o le — România
şi pînă la analiză s-au primit ' centrOl" atcriţlfcT trebuie să de ' partid, "soţii care "muncesc neral dornic de inedit, . nu ceară sâ-i explic înainte de fete de pe M untele G ăina ; mon ; 20.05 Tobleto de searâ ; 20,10 1969 ; 19,30 Teleţbrnălizf'i de sco
Telecinem atcca. C uţitul
to ; 20,00
90 noi membri de partid, une slea şi în continuare preocu in cooperativă — spunea to acceptă, azi, în orice ocazii, ridicarea cortinei ce-am vrut 21.20 D eiene onim ote ; Interpret! în d ră g iţi de muzica popu in o p â ; 21,35 R eflector; 21,55 Fina
le organizaţii de bază au ne parea pentru primirea in varăşul Mihai Huieţ, membru „noul val* teatral ? să fac. Asta nu 1 21,35 P ublicitate ; lară ; 20.25 Eminesciana „M em ento la „C up e i Intercontinentale" lo
m ori“ (VI) ; 20.30 Zece m elodii pre-
glijat această latură deosebit partid a celor mai înaintaţi al comitetului de partid, pre — Eu sint un practicant — Iţi place, după cite-am 21,00 Rapsodii dc toamna ; lerole ; 21,00 P oila r*»dîa ; 21,10 fo tb a l : AC M ilo n — E studianloi la
de importantă a vieţii de muncitori, ţărani şi intelectu şedintele C.A.P. preocupat al acestui .nou observat, să lucrezi mereu 22,10 Telejurnalul de noapte ; Revîsto flo g â rclo r ; 21,30 Spori ; 21,40 Plata ; 22,40 Telejurnalul do noop
to fi b u le tin ul m eteorologic.
partid Astfel, in raportul pre ali..." ; „Munca polîtico-educa- — Şi ?... val”, cum îl numeşti. Nu o cu acelaşi grup dc actori ? 22.25 Film seiial „R ă ib u n a lo rii* ; Muzică ufoarâ romăneoscâ ; 22.07 Ro
d iojum of. Buletin m eteorologic ; ,22,20
zentat in plenară se arată „că tivă pentru întărirea rînduri- — Cam le bagă de vină u dată am primit bobîrnace — Da Şi cred câ e foarte 23,15 Album ul a fn in lirilo t. Concert de scorâ — m utică ujooră ;
Romanţe Interpretate de M ia
în general la organizaţiile un lor partidului trebuie să cu nii cooperatori că nu sînt pentru Irâznâile mele. Asta bine De altfel, de trei ani B iaio. 22,55 Moment poetic : 0.03-6.00 Fs
Irado nocturnă.
de a fost preocupare pentru prindă în sfera activităţii sale prea prezente la lucru... nu pentru că aş fi un neîn de zile, lucrez aproape cu
primirea în partid şi rezulta o masă mai largă de oameni Da, intr-adevăr, la aduna ţeles. ci pentru că uneori nici PROGRAMUL II ; 6,10 V a rie tă ţi mo- Joi
tele au fost bune, dar trebuie ai muncii" ; „Tinerii ce vor fi rea generală extraordinară a eu nu înţelegeam ce făceam. acelaşi grup sau, dacă nu, lln o le ; 7,00 R od!o|urnal ; 8,10 Toi
să arătăm că nu aceeaşi preo primiţi în partid, de la vîrsta comuniştilor de la CAP. Dar îmi plăcea t cu acelaşi nucleu de actori. Inolnte ; 8,25 Sulta „P o vefti din
G ru l’ : 9,00 M atineu de operă ; 10.10
cupare este din partea orga de 18 ani şl pînă la 26 inclu Sîntandrei, în care s au dez — Nu înţeleg. Se creează, astfel, nişte Radio pub licitate ; 10.30 C avalcada 18,00 Buletin de flir t > 18,05 Stu
nizaţiilor de bază C A P. Si- siv, trebuie să fie membri ai bătut documentele pentru înţelegeri tacite în profesio, ritm urilor ; 11,30 B ibliotecă de poe dioul p io n ie rilo r... la fo ţi ; 16.2S
C rrterii. Gong ; 19,15 In te rp re ţi in
zie românească ; 11,50 Clntece plo-
meria, de la brigăzile Simeria U.T.C., conform noii prevederi Congresul al X-lea al partidu — Care este situaţia ? Pu îl ştiu pe fiecare cit poate C IN E M A n ie re ftl ; 12,03 Avonprem ie'â c o tid ia d râ g tţi de m u tică populoră ; 19.X
Veche, Uroi, Cărpiniş, C AP. a Statutului aprobat de cel lui. s-au cam pus multe între blicul, dornic de inedit si ce poate şi am convinge nă : 12,15 Caleidoscop muzical : 13,00 Telejurnalul de seară j 20,00 Sea«6
Sîntandrei, brigăzile Sintan- de-al X-lea Congres al bări la adresa soţiilor secre prin., definiţie, nu acceptă, rea câ „oamenii mei" nu do „D e Io f Io 5" ; 17,00 Poglnl tlm lo de teatru TV. Rcm brandt. Evocate
drei şi Bîrcea Mare, organiza PC.R."... tarului comitetului de partid, să ştii. întotdeauna, ineditul. resc să mă lase pe mina pu nice de mare p opularitate ; 17.30 de Anda Boldur ; 20.30 Pe teme
muzicale ; 21,00
„C ho re - Stu
M line. in em isiunile m uzlcole ; 17.35
ţiile de bază de la P.T.T.R, Dat fiind faptul că analiza preşedintelui, contabilului şi Mai intră în joc şi gustul blicului şi. aoleu, şi mal DEVA : Tigrul (C inem atograful Ş tiinţă , iehnlcă. lontezlo : 18,30 O a d lo " - balet contem poran ; 21.25
Romtrans, I.C.C.L., districtul nu a fost urmată de măsuri altor tovarăşi din conducere: şi formaţia iui Dacă nu-1 grav. pc cea a gazetarilor. „P o tsia ” ) ; Baladă pentru Mărsu- meni de seamă ; 10.50 Cîntâ clm- Convorbiri litero re ; 22,10 Jacque
SIMERIA :
Apelo
(„A rta ” ) ;
ca
L — staţia Simeria şl altele. concrete, cu responsabilităţi „Să spună tovarăşul, cum par acceptă, înseamnă câ nu-J Mai ales pe-a unora ! prim ăverii („M u re fu l") ; HUNE* polerul Dum itru Stonclu : 19,00 Pa line M idin ette — cintăre a ţo elv©
(lonă de muzică u foarâ ; 22,30 Te
g in i olese din m urico uşoară : 19,30
In aceste organizaţii de ba2ă, pe membrii comitetului orâşe- ticipă soţia dînsului atunci înţelege, şi dacă nu-) înţe — De ce ? DOARA : Răutăciosul adolescent Revista literară radio ; 20 00 Concer lejurnalul de noapte fi buletinul
tig ru l
(„C onstructorul*’) ; Surcoul,
deşi există posibilităţi de pri nese, cele stabilite au fost în cînd in campanie nu ne ve lege. înseamnă câ nu-i pre — Ţi-am răspuns. Vrei, celor fa p te m ări („F la c ă ra ” ) ; tul de deschidere o festivolulul m eteorologic; 22,40 Cronica id e llo i.
mire în partid. în special în ţelese jos, în unele organiza dem capul de lucru...'1, „Să gătit pentru a face aşa ceva. poate, să mai adaug^ că a Contesa Cosei - seriile I I I („S i- „Toam na muzlcolâ c lu io a i” : 22.00
Muzică de dar»s ; 22.40 D in cele m oi
organizaţiile de bază din ţii de bază, drept chestiuni fa spună şi tovarăşul dacă soţia ~ Tc contrazic. Se poate rest grup de colaboratori deru rg islu l” ) ; C A lA N : Rolls Roy* îndrăgite tomanle : 23.05 Concertul
Iu n ie ” ) ;
TE-
cele două C A P.-uri nu s-a cultative, care s-au mai spus, are „porţie" la porumb..." şi sâ nu-l accepte deşi îl îmi ştie la rîndul său slăbi ee-ul galben („11 („M in e ru l") ; PE pentru vioară «I orchestră de W if-
IIU C : Hom bre
muncit cu destul simţ de răs s au mai criticat şi se vor Comitetul orăşenesc de înţelege. Crezi că experi ciunile ? Da, mi le ştie. Tre TROŞANI : Comisarul X fi bando hefm Berger ; Sim fonia cantabila de
pundere întrucit în ultimii mai critica Aşa s-au înţeles partid Simeria a mai fost cri mentul croafor, dc azi din buie să ştii cum să ceri şi „3 ciln l v e n i* („7 N oiem brlo") j Theodor G rlgorlu ; 23.50-1.00 Concer- Vineri
doi ani nu au primit nici un lucrurile şi în cadrul comi ticat în ziarul nostru, mai la teatru nu e accesibil marelui cît să ceri. Dar pentru asta Vera C ruţ („R e p u b lica ") LU P eN l: Iul In il minor pentru violoncel j l
Soarele va g a b o n iilo r („C u ltu ra l"! i
membru de partid". Şi aceas tetului de partid şi a organi începutul anului, pentru pla public ? e necesar sâ-ti cunoşti total LONEA : P ro le slo nlflll ( „M in e ru l" !; orchestră de Antonio Dvorak * Fne-
tă stare de lucruri este pusă zaţiilor de bază de la CAP nuri de măsuri care abundă — Da. Sînt convins. „echipa". Alegere de o ia sin l („7 N oiem mul coregrafic „ l o Perl" do Paul 10.00 C e-aţl dori să revedell I
b rie ") : VULCAN : Un om pentru
pe seama comodităţii, dezinte Sîntandrei. In timp ce comite de generalităţi şi nu obligă — De ce ? — Ce-aşteptaţi, pentru că eternitate („M u ncito re sc") ; O* Dulras. 16.00 B uletin da fllr l ; 10.05 Slu
resului, neglijenţei. tul de partid şi birourile or pe nimeni Se vede treaba că — Pentru câ nu-1 înţelege. ne-am întins destul la vor RAŞTtE : P rln|ul negru („P o trla ") j dtoul (co lo rilo r ; 10.30 C onsultaţi*
tehnică IV | 18,45 C rite rii. A rie fru
Plenara a adoptat un plan ganizaţiilor de bază de la — tot din comoditate — per Şi se plictiseşte. Şi, se duce bă. de la noua stagiune ? ra") ; G EO AG ID -BAI : E ip re iu l co moaşe ; 19,00 Tele-univeriltateo ;
Rlo Brovo - seriile 1*11 („F la c ă
10,30 Telejurnalul de seoră ; 20,Ol1
de măsuri pentru îmbunătă C A P Simeria şi-au îmbună sistă acest ,,stil" de muncă. la fotbal sau la plimbare. lon e lulu i «on Ryon ; HAŢEG • Ne- Film a rtistic „N u ie file niciodo
ţirea muncii de primire in tăţit activitatea după amintita Poate la viitoarele analize se — Poale deveni ? — Ce mă mai întrebi, nu im b ltn ilto A ngelica („P o p u la r") | 16" | 21,35 Reflector ; 21.55 M u lt e
partid. Eficienţa măsurilor sta şedinţă. prim!ndu-se 3 noi vor face mai multe eforturi — Cu siguranţă câ da. Dar ştii ? Satisfacţii, succese, pu BRAD : N oaptco g en e ra lilor — se dulce f l frumoasă ; 22,20 V orlelâ|i
riile I I I („S te a u a ro fle ") : IH A t
bilite nu prea se întrevede. membri de partid, comitetul de gîndire colectivă.. vh trebui să-l ajutăm şi noi. blic mult şi spectacole, a- la est de Eden („L u m in a "). pa p eliculă ; 22,45 Te!e|u<noful dc
noapte şi b u le tin ul m eteorologic.
Aceasta pentru că, în a- de partid şi birourile organi I. MiRZA Dacă noi ne perfecţionăm precîeri. V R E M E A
■ ES DU
PENTRU 24 ORE
Sîmbată
In (ora noastră, ca şi in olte Alexandru Oprescu îl numeo dejdii generale se lăsase greu In aceste condiţii depresive, în celelolle provincii româneşti. este arestat şl dat in judecata
Vreme rece. mol ales noaptea ii
ţări, sfîrşitul secolului al XlX-leo „Bebel-ul României". Ca şi în lumea celor obidiţi. Ziarele de-a lungul mai multor ani, cu Sodoliştii transilvăneni, de pil Curţii marţiale împreună cu Gh. dlm ineota. Cerul vo fl vo rlo b ll.
şi începutul celui de al XX-lea strungarul Bebe! ol Germaniei. burgheze cîntau „veşnica po cheltuieli de energie şi priva dă. vedeau în el pe educato Cristescu, C. Popovlci, I. Gh. OU mol m ull lenln. V lntul va sullo po
morcheozo creşterea conştiinţei Frimu a (ost autodidact, egalind menire" partidului socialist. Se ţiuni enorme, I.C. Frimu reuşeşte rul lor care (e-a întărit convin teanu, Gh. Todescu, A. Pop şl trivii din sectorul n o rd v e tt Tem 10.00 Buletin de ftir i ; 10,05 FlJr
peratura m oilm o vo ff cu prln jo în
revoluţionare şl maturlzoreo cla şl întrecînd în cunoştinţe pe credea că s-a isprăvit pentru să ţină strîns in juru-i un mă gerea în izbînda ideilor socîo- □ Iţii. tre 11 |J 15 grade, lor m inima se rlo l-B e lle f l Sebostlen. Episodul
10 ; 18,30 Cheia o ro fu lu i ; 19,30 T«
sei muncitoare, înţelegerea ne foarte mulţi dintre cei care „îşi totdeauna cu socialismul... dor nunchi de tovarăşi, păstrători lîsle. („Adevărul", 24 februarie Condomnot la mal mulţi ani Intre 2 fl 5 grade. leju rno lu l de seară ; 20.00 Teleer
cesităţii stringente a luptei oc- rod hainele pe băncile şcolilor ideile nu mor I Crezul in idee, şi stegari ai stindardului socia 1919). de închisoare, moare în seara c id o p e d la ; 21,00 M u ilcă lăute
tive împotriva regimului de ex înalte" Dobîndeşte, in scurt in potentele clasei muncitoare list. Pentru a plămădi sîmbu- In toată viaţa şi activitatea zile» de 6 februarie 1919, la vîrsta PENTRU URMĂTOARELE seaieă ; 21,20 M onografii corr’ en
potane ; 21,40 Fifm serial. Comisa
ploatare. In oceşti ani s-ou ri timp, o cultură socialistă temei nu l-a părăsit, pe Frimu, nici rele noii mişcări, el creează so lui a manifestat un Interes deo de 48 de oni, încheind o viaţă 2 ZILE rut M a ig re t • 22.30 Telejurnalul t i<•
dicai muncitori însufleţiţi de o nică de aşa proporţii incit l-o un moment. cietatea de ajutor mutual „Mun sebit pentru permanentizarea le de jertfe şl lupte continue. noapte fi b u le lin u f moleorofoqic
puternică conştiinţă do clasă, de- permis să aplice adevărurile so „Muncitorimea română - a co", pe care o duce la mare găturilor dintre mişcarea socia De la reînvierea mişcării so Vremea se în că lre jle u jo r, cerul 22,50 Anda. m agnetofonul, ptalc
ol .. f, patru comete de luof ve
voloţi pino lo dăruirea de sine cialismului ştiinţific şi dialectica răta el cu ţoală hotârîrea - dezvoltare. In jurul lui se în listă din vechea Românie şl cea cialiste din România şi pinâ la va li vo rlo b ll. Vînlul vo sulla pa deri.
cauzei socialismului. Unul din marxistă, cu multă măiestrie, la trebuie să râmînă in mişcarea jghebase micul grup al „Româ din Transilvanio, particlpind lo sfîrşitul vieţii, Frimu a ocupat trlvli din vest. Tem peroluro rn cre j-
lere. Morrimo vo fl cuprinsă întro
tre aceştia şi poate cel moi re- particularităţile concret istorice socialistă şi să o ducă cu sta niei muncitoare", sub a) cărui conferinţe şî congrese ole mun funcţii de încredere şi răspun 12 fl Ifl grade, lor m lnlm o Intre
preronloliv o fost I.C. Frimu, de dere. in partid. A fost membru 2 fl 5 grode
io naşterea căruia se împlinesc ole României, aşa cum nicî un tornicire mai departe. Nici un nume apare în 1902 un 2Îar săp citorilor. contribuind direct la ol Comitetului Executiv, secretar
astăzi 98 de oni. muncitor socialist nu a făcut-o muncitor conştient nu trebuie tămânal, organ de teorie şl lite lărgirea contractelor politlco- al Partidului şi defegot perma
A dcsc/îe viaţa şî activitatea pinâ ta el. să plîngo ruinele unei mişcări ratură socialistă (scris de I.N. culturale intre aceştia. Acest nent în Biroul Socialist Interna L O T O
acestuio, inseomnă, o prezenta ţional.
simultan evoluţia mişcării socia Refer/ndu-se lo ce o însem La tragerea din data de 3 octombrie 106D, au fost extra
liste din România între anii 1890 nat el pentru mişcarea socia se din urnă următoarele num ere :
şi 1918. De aceea, in cele ce I O A l \ C . F U t I M V listă din România, loslf Nădejde Extr. I : 24, 3. 69, 55, 9. 41. 6, 60, 2. 37, 51, 3|
urmează, schiţăm lopidor mo scria în ziarul „Izbînda" : „In Fond de premii : 506 605 lei.
mente ale vieţii şî personalităţii noua mişcore socialistă, Frimu Extr. a Il-a : 73. 63, 18, 43.
oceiuia care, aşo cum arăta I. o jucat un rol preponderent prin Fond de premii : 26! 678 lei.
Sion. „făcea fală muncitorimii ascendentul de core se bucura
române". militant de seamă al clasei muncitoare din România in faţa tovarăşilor săi de mun
Născut la 4 octombrie 1871, că şi luptă, prin ideile lui care
in comuna Birzeşti, judeţul Va nu ieşeau niciodată din codrul
slui, dintr-o familie de ţărani In ultimii ani al secolului al căzule. să regrete dezertarea u Armoşu, Th D. NecuJuţă şî alţii), fopl otestâ fa el conştiinţa ne socialismului ştiinţific..."' u i m i m
români, Frimu o absolvit potru XlX-teo, problema drumului pe nor conducători şi neglijenţa ah ior în 1909 devine „Clubul mun cesităţii desăvirşirii unităţii sta Atunci cînd pleoapele l-au
clase primore în anul 1882, du- care Irebuia să evolueze clasa toro... ca protestare, co un semn citorilor", care aveo să ocupe tele a poporului român, fopt co căzut pentru totdeauna peste
pâ care a intrat ca ucenic la muncitoare pentru dobîndirea că nu om depus armele... mun un loc de frunte în organizarea constituia concomitent o premisă ochii lui albaştri, ce purtau in
Vaslui, unde învaţă tîmplâria. A drepturilor ei, devine tot mal citorimea conştientă, in unire cu şi mobilizareo forţelor muncito sigură în organizarea unei miş adîncul lor viziuneo unei lumi
nul 1889 il găseşte în Bucureşti, controversată. Spre deosebire de pătura cultă, care simpatizează reşti. cări muncitoreşti puternice. drepte şi înfrăţite, tovarăşii i-ou
practicindu-şl meseria. Aici se ceilalţi conducători ai partidului, cu mişcarea muncitorească, tre 1 împreună cu olţi conducători, In sfera gîndirii (ui un loc spus : „Te-ai stins luptînd pen Consumatorii de energie electrică in scopuri casnice,
inlegrearâ in mişcarea socialistă Frimu nu s-a împăcat cu ceea buîe să facă astfel co secolul organizează Conferinţa socialis meritat l-a ocupat chestiunea tru Idealul nostru, dar fii împă
După crearea P S.D.M.R., io ce se chema pe vremea aceea al XX-leo să nu ne găsească în tă din 1908, care a pus baza ţărănească. Acordă otenţie or- cat, că noi cel mulţi vom lua sînt anunţaţi că potrivit Regulamentului utilizării energir i
parte Io două congrese, cu care „calea legală", odicâ orienta trista stare / de astăzi". (Lumea reală organizaţiei politice cen gonizării ţărănimii, rolului eî in pildă mergînd pe calea core
ocazie se relevă co militant ac rea acţiunii partidului clase) Nouă". 7 nov. 1899). tralizate a proletariatului ro mişcarea socialistă. In timpul ne oi arâtat-o (T. Marinescu) şl electrice aprobat prin H C.M. nr. 2763/1968, în cax de ne
tiv pentru couzo muncitorimii. muncitoore în liniotura strict în In recrudescenţa luptei impo' mân şi care. peste doi oni, a râscoolei ţărăneşti din 1907, Fri , ne luăm solemn legămîntul de
Frimu ciştigo repede popularita găduită de guvern, şi s-a con- triva corporaţiilor, pentru repu vea să se transforme în PS D. mu a scris articole de poziţie o duce maî deporte spre victo achitare tn termen a energiei electrice consumate, se ex
te în rîndul maselor. Cuvîntul lui socrat reolmente luptei revolu nerea pe picioare □ partidului din România. Astfel, lo începu şî apeluri prin care îşi manifes rie mişcarea core ţie ţl-o fost
cald. spontan dar bogat. ne- ţionare. Trecuseră doar cîţivo socialist. I.C, Frimu constituie tul anului 1910, Frimu deschide ta solidaritatea cu lupta ţără oşo de drogă si pentru care pun la plata penalizărilor de 1 la sută pe zi, la decu
mexte^unit. polariza simpatia tu oni de Io înfiinţarea partidului figura unui protagonist. Intr-o Congresul de reconstituire a par nimii pentru pămînt şi o viaţă te-oi jertfit (I. Sion - din „So
turor celor care I cunoşteau. In- şi, în 1899, susţinătorii căii (e odăiţă sărăcăcioasă, din str tidului. eveniment deosebit de mal bună. cialismul”. 8 februarie 1919)", plan sau desfiinţarea branşamentelor, urmate de anularea
zcslrat cu inteligenţă vie, fire gole ou crezut de cuviinţă să Lascăr Catorgiu, cu perseverenţa important în vioţo sociol-polîti- Anul 1918 înscrie în viaţa lui Poporul nostru păstrează o vie contractului.
dreapta, gîndire cutezătoare, treocă cu „arme" şi „bagaje" unui credincios şi căldura unui ca a României, în lupta clasei Frimu o ultima filă de luptă şi veşnică omlnlire Iul I.C Fri
temoeroment reflexiv dar hotâ- in partidul liberal, pentru o l apostol. Frimu păstra bruma de muncitoare pentru victorio socia întors din Moldova. Io Bucu mu. a cărui vioţâ şi activitate
rît, Frimu întruchipa virtuţile cele forma acestuia „otipo stingă". avere ce rămăsese pe urma lismului. reşti. Io începutul lunii decem ou fost consacrate luptei penlru Costul refacerii branşamentului trebuie să se achiţi-
mrii nobile ole clasei muncitoa Se dezorganizase partidul. naufragiului vechiului partid so Personalitatea lui Frimu de brie. îşi oduce contribuţia la victoria ideilor socialiste in Ro
re. îomânuncheo calităţile unui Lovitura dală clasei muncitoa ciolist : un steag, o mosă. cîteva păşeşte graniţele vechii Roma evenimentele din 13 decembrie. mânia. onticîpal în sumă de 97 lei sau 112 lei. după cum esU
bun conducător. re a fost nefosfă. Ceoţo der.nâ- bănci, şi o bibliotecă. nii. El devine foarte cunoscut şi După această memorabilă zl, Prof. DUMITRU FlOCA
vorba de branşament aerian sau coloană.
CS — — a ~ w n ....... II ■> I