Page 101 - Drumul_socialismului_1969_10

PAG. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI - JOI 30 OCTOMBRIE 1969

°-' Dezbateri privind problema ORIENTUL APROPIAT

• Convorbiri între delegaţia libaneză

ii i coreeană şi oficialităţi egiptene

• Ciocniri între armata din Liban şi forţe
Intervenfia reprezentantului român
palestiniene
NEW YORK 29. — Cores­ niat că toate acestea ar fi im ­ m are gru p de alte state, pro­
pondentul Agerpres, C. Alc- pus ca A dunarea G enerală să pune Com itetului să invite, CAIRO 29 (Agerpres). — Cele mai puternice inciden­ puri de guerilă au atacat un
xandronic transm ite : C om ite­ nu mai fie chem ată să d iscu­ fără nici un fel de condiţii In capitala Republicii A rabe te au av ut loc în apropierea com and am ent al poliţiei din
tul Politic nl A dunării G en e­ te din nou această problem ă prealabile, pe reprezentanţii U nite au început miercuri con­ localităţii Al Rashaya, situată localitatea M ashta Hassan. si­
rale a O N U. a luat m arţi in la prezenta sesiune, d ar p en ­ Republicii P opulare D em o­ vorbirile d in tre m em brii dele­ tuată. de asem enea, lîngâ g ra­
dezbateri punctul doi al ag en­ tru că a fost totuşi înscrisă crate Coreene Şi ai Coreei dc gaţiei libaneze şi oficialităţi e- lingă graniţa Jibano-sirianâ ;
dei sale retorilor la aşa-2 isa pe ordinea de zi. delegaţia sud ,sâ participe, fără d rep t pentru a doua o ară în ultim e­ niţa cu Siria. Atacul a fost
Comisie a N aţiunilor Unite rom ână consideră indispensa­ de vot, la dezbaterile privind FINLANDA. In fotografie : Vedere aeriană din Helsinki, giplene, în legătură cu situaţia le zile, precizează agenţia AP, respins după un scurt schimb
p en tru unificarea şi refacerea bil ca la dezbaterile asupra problem a coreeană. portul de sud. creată în urm a incidentelor in ­ oraşul a fost atacat de către de focuri. în Beirut şi în T rip o ­
Coreei. In şedinţa de miercuri problem ei coreene să p artici­ tervenite între oficialităţile li­ grupuri de comando, respinse li, principalele oraşe ale ţârii,
dim ineaţa, a luat cuvîntul pe şi R epublica P o p u lară D e­ baneze şi forţele de guerilă de arm a ta libaneză. Aceeaşi
am basadorul român. Glv Dia- m ocrată Coreeană, ca parte palestiniene, relatează agenţia agenţie m enţionează câ u n ită­ situaţia continuă sâ râmîiiA
rnnescu, care a declarat câ a- direct interesată. Această ce­ MEN. In legătură eu aceasta ţile palestiniene au ocupat sa ­ confuză şi explozii sporadice
ceastâ problem ă vitală pentru rere sc Întem eiază pe p rin ­ Declaraţia-program a noului se m enţionează câ Em ile Bus- lul Siha, situat în apropierea au alim entat sentim entele de
poporul coreean ţine, conform cipiul cunoscut de m ult de tani, com andantul forţelor a r­ oraşului Al R ashaya ; alte g ru ­ nelinişte ale populaţiei.
spiritului şi literei C ariei N a ­ doctrina şi practica relaţiilor m ate libaneze, a av u t două în­
ţiunilor Unite, de com petenţa internaţionale, potrivit căruia, trevederi succesive cu om olo­
exclusivă a acestui popor. orice negocieri asupra unei gul său egiptean, M oham ed
A râtind că in abordarea a ­ problem e oarecare trebuie să guvern al R. F. a Germaniei Favv/.i. La convorbiri au p a rti­
cestei chestiuni, Comitetul fie deschise participării tu tu ­ cipat M ahm ud Riad, m inistrul Noi acţiuni greviste
trebuie să se ghideze după ror părţilor interesate, intru- afacerilor externe al Republicii
necesitatea de a se respecta cit în caz contrar, p artea a b ­ A rabe Unite, S abry El Kholy,
cu stricteţe -principiile Cartei sentă nu este în nici un Zel HO NN 29 — Cancelarul Re­ ţei H O. Germane, ea se află a anunţat câ guvernul vest-ger- reprezentantul personal al p re ­
şl in special egalitatea suve­ an gajată prin holâririlc- luate publicii Federale a Germaniei, (n contradicţie cu afirmaţia câ man va răspunde in curind la şedintelui Nasser, reîntors in în Italia şi Franţa
ran ă a statelor, neam estecul fără participarea şi consim- Willy Urandt. a prezentat tn „recunoaşterea din punct de memorandumul Uniunii Sovie­ aceeaşi zi d inlr-o vi2 ilâ făcu­
!n treburile interne ale altoi ţâm întul său. faţa Bundcstagului d cdaraţla- vedere al dreptului internaţio­ tice in problema renunţării la tă la Damasc, unde s-a înlîlrut
state şi dreptul popoarelor de Pornind do la acest p rin ci­ p rog ram a noului guvern al nal a Republicii Democrate folosirea forţei şi va propune cu reprezentanţi ai forţelor de ROMA 29 (Agerpres). — straţii îm potriva creşterii cos
a-şi hotărî singure soarta, re ­ piu — a continuat vorbitorul R.F. a Germaniei. Noul cancelar Germane de către guvernul fe­ un termen pentru tratativele de guerilă, precum şi cu ceilalţi A cţiunile greviste şi d e m o n ­ tului vieţii, ca şi a lipsei acu ­
prezentantul rom ân a subli- — România, îm p reu n ă cu un a subliniat încă dc In început deral nu poate (i luată in con­ la Moscova. sugerate dc m em bri ai delegaţiei libaneze. straţiile oam enilor m uncii ita­ te de şcoli.
că politica cabinetului său se siderare". U.R.S.S. Totodată, a făcut cu­ In cadrul întrevederii, p re ­ lieni din cele mai diverse r a ­ G reviştii revendică, dc ase­
va desfăşura „sub semnul con­ In domeniul politicii externe, noscut câ va răspunde declara­ cizează agenţia citată, delega m uri nle economici continuă m enea, m ajorarea salariilor şi
tinuităţii şi al reînnoirii”. ţiilor din 17 mai 1969 ale lui Potrivit unui program elabo­ îm b u n ătăţirea condiţiilor de
NEW YORK 29 (Agerpres). cu 16 voturi contra două şi trei noul guvern sc declară gata. ţia libaneză, avînd calitatea rat dc centralele sindicale, m uncă, concom itent cu re în ­
Comitetul special O N U. p en ­ abţineri, condam n ă totodată t'n loc important în dccla- in principiu, „sâ întreţină rela­ Wladyslaw Gomulka, prim-sc- unei misiuni parlam entare, a zilnic intra în grevă salariaţi noirea contractelor dc muncă.
raţiu-program este rezervat re­ rrctar al C. C. al Partidului
tru decolonizare a a p ro b at un „alianţa m ilitară” creată intre ţii diplomatice şi sâ întărească expus punctul dc vedere al clin noi ram u ri de producţie Tot m arţi a început o nouă
Muncitoresc Unit Polonez, pro-
rap o rt In care se apreciază că R epublica S ud-A fricanâ. Rho- laţiilor dinţre cele două state relaţiile comerciale existente cu punînd iniţierea unor convor­ preşedintelui Libanului. C h a r­ şi din alic oraşe, ceea ce face grevă de zece zile a funcţio­
«activităţile m ilitare ale p u te­ desio şi Portugalia pentru germane, siibjiniimlu-sc necesi­ loatc ţările lumii". După ce a les Tlclou şi al oficialităţilor pc observatori să aprecieze rh narilor din M inisterul de E x­
tatea eliminării rigidităţii ac­ biri intre cele două state. O b­
rilor coloniale in teritoriile a ­ m enţinerea regim urilor m in o ­ reafirmat fidelitatea faţă de servatorii politici notează fap­ din Beirut în legătură eu posi­ este vorba despre un fel dc terne, cît şi dc la am basadele
flate sub ad m in istraţia lor ritare din sudul Africii si tuale din relaţiile dintre ele. N A T O cancelarul a vorbit, tul că Willy Branilt nu s-a pro­ bilităţile de soluţionare a cri­ grevă perlată la nivel n aţio ­ şi consulatele Italiei din stră i­
constituie o piedică serioasă în cheam ă toate statele m em bre Pornind dc la faptul existenţei despre „nevoia de pace, in toa­ nunţat nici dc data aceasta cu zei După cum se ştie. Libanul nal. Marţi, dc pildă, in m ai
celor două state germane, tă puterea euvînlului, cu po­ nătate. A continuat, dc a s e ­
tran sp u n erea in viaţă a De­ ale O N U. să nu sprijine aces­ lirandt a arătat că ,.I.a 20 dc claritate asupra necesităţii re­ s-a p ro n u n ţai în favoarea lu p ­ m u lte oraşe, p rin tre care M i­
claraţiei O N U. privind aco r­ te regim uri. ani dc In crearea Republicii poarele Uniunii Sovietice, cu cunoaşterii frontierei dc pe O- tei duse de forţele de co m an ­ lano. Pisa şi Roma. au avut m enea, greva personalului
toate popoarele din Europa ră­
darea independenţei ţârilor şi Comitetul a aprobat totoda­ Federale a Germanici şi a Re­ săriteană". El a menţionat do­ der-lfeis.se R. F. a Germanici, do palestiniene, m entionînd loc acţiuni greviste şi demon- medical.
popoarelor coloniale". Com ite­ tă un raport in care condam nă publicii Democrate Germane rinţa guvernului vest-german a declarat în continuare Willy însă eă aceasta nu trebuie sâ
tul cheam ă puterile coloniale activitatea societăţilor străine trebuie să ajungem Ia o con­ dc a încerca „realizarea înţe­ l'trandt. „va semna Tratatul de afecteze suveranitatea invio­
să-şi desfiinţeze bazele m ilita­ in leriloriilc coloniale. cure vieţuire pe baza unnr norme legerii", astfel incit sâ se poa­ neprolifci arc a armelor atomi­ labilă a ţârilor arabe PA R IS 29 — C orespo nden ­ ran tarca desfacerii prioritare
re din teritoriile pe care le constituie, de asem enea o pie­ stabilite", subliniind < â. în opi­ lă înlătura consecinţele catas­ ce dc îndată ec va fi în posesia tul Agerpres. G eorges Dascal, a produselor agricole france­
adm inistrează şi să nu creeze dică In calea înfăptuirii p ro ­ nia sa, „acest lucru este impur- trofei pe care n abătut-o asu­ clarificărilor pe care lc aşteap­ t r a n s m i te : M iercuri au avut ze. la preţuri fixe. Dc asem e­
altele noi. «Raportul, adoptat cesului de decolonizare. lant nu numai din punct de pra Europei clica criminală hi- tă, aşa cum a hotârît preceden­ Ioc în F ran ţa m itinguri şi de­ nea. ci cer respingerea aşn-
vedere german, ci şi pentru pa­ tlcristă, care a provocat cel tul guvern federal". BEIRU T 29 (Agerpres). — m onstraţii ţărăneşti. Au fost num ilului „plan Vedcl", e la ­
cea Europei, pentru relaţiile dc-al Fl-lca război mondial. Dedaraţia-progrum acordă a­ In regiunile sudice ale L ib a ­ alese delegaţii care se vor bo rat In cererea guvernului,
dintre Est şi \ est". Noul can­ Relcrindu-se la propunerea tenţie problemelor interne, re- nului au continuat miercuri prezenta în faţa A dunării N a ­ care prevede reducerea s u ­
NEW YORK 29 (Agerpres). trn N am ibia (Africa Hc Surl- celar ş-a referit Ia oportunita­ privitoare la convocarea unei levind că actualul guvern fede­ ciocnirile între unităţi ale a r­ ţionale, in ziua dc 10 noiem ­ prafeţelor cultivate, a n u m ă ­
A dunarea G enerală a O N U. Vest), creată, in 19Gf> după a- tea iniţierii unor tratative bi­ conferinţe consacrate securită­ ral a preluat o anevoioasă moş­ matei libaneze şî forţe pales­ brie, cu prilejul dezbaterilor ru lu i exploatărilor şi a p o p u ­
a hotârît să includă pe agenda nularca m andatului Republicii laterale între cele două state ţii europene, vorbitorul a ex­ tenire politico-cconomieâ şi câ tiniene de comando, relatează asu p ra bugetului agriculturii.
actualei sale sesiuni „M anifes­ S ud-A frieane asupra acestui germane, fără nici o discrimi­ primat părerea câ „după o pre­ sînt necesare uncie reforme cu­ Agricultorii cer sup rim area laţiei agricole active la 700 000
tul de la Lusalca*, docum ent teritoriu Raportul cheam ă nare. la nivel guvernamental, gătire minuţioasa, o asemenea prinzătoare. Printre reformele agenţia MEN. subvenţiilor acordate p rod u­ persoane (faţă de 3 m ilioane
ce cuprinde punctul de vedere toate statele m em bre să acor­ prin care să se ajungă Ia o co­ conferinţă poate deveni o etapă pe care lc-a anunţat, se num ă­ selor agricole im po rtate şi ga- existente actualm ente).
al Organizaţiei Unităţii A fri­ de asistenţă m orală şi m ateria­ laborare pe bază de tratate importantă pe calea spre o ră şi coborîrca vîrsteî la care
cane în problem a elim inării lă mişcării dc eliberare din semnate dc cele două guverne, securitate sporită în condiţiile cetăţenii capătă drept de vot,
apartheidului in Africa de Sud. N am ibia şi să se abţină dc !a printre altele, şi cu privire la reducerii armamentelor şi spic
In acelaşi timp, la N aţiu n i­ orice fel dc relaţii cu R ep u­ renunţarea la folosirea forţei. progrese în relaţiile dintre dc la 21 la 18 ani. precum şi PREZEN ŢF
le Unite a fost dat publicităţii blica Sud-A fricanâ. rare refu ­ Observatorii politiei relevă iâ partenerii din Europa răsări­ a vîrsteî U care pot fi aleşi, de
raportul către A dunarea Gcne- ză să si retragă adm inistraţia deşi această declaraţie porneş­ teană şi din cea apuseana". El la 25 la 21 dc ani.
ROMÂNEŞTI
ralâ a Consiliului O.N U. pen- din acest teritoriu te de la recunoaşterea existen-
Declaraţia comună după convorbirile TOKIO 29 (A g eip rcî] - Reuni(l
începutul campaniei de recol­ dintre delegaţiile In {ed ln fo plonoră, p a rtic ip a n ţii la
cel
C ongrei a l
10-lea
de-o!
U-
niunîi p afta le universale, ale că­
lucrări se desfăşoară la To­
R. S. Cehoslovace-U. R. S. S. rui o rg a n iio ţie i, C om itelui «secuii*
ou ales
kio,
alcătuit,
conform
al
tare a trestiei de zahăr în Cuba MOSCOVA 21) (Agerpres). de asem enea, problem e eon normelor sta b ilita , In noul tone
din 31 de
membri, repretenlind cinci
geogralice p o jta le .
Co-
coordonarea
A fost dată publicităţii d e ­
crete
privind
claraţia com ună cu priv ire la planurilor economiei n aţio n a­ m ile t o ie c u li* — care urm caiâ *6
In funcţiune
râm ino
cinci
ani.
vizita în U niunea Sovietică a le pe perioada plnâ în 1975. pino la viitoru l eongrar — o fo it
— Cuvîntarea lui Fidel Castro — delegaţiei dc partid şi de stal Dc asem enea, este relevată aleasă jr România
a R.S. Cehoslovace. necesitatea dezvoltării co nti­
HAVANA 29 — C orespon­ fundam entală. In anii care o cantitate de 10 m ilioane to­ In declaraţie se arată câ în nue a colaborării în ştiinţă, ☆
dentul Agerpres, Victor Sta- vin, Cuba va trebui să inves­ ne dc zahăr, pentru a deschi­ cadrul convorbirilor d in tre cultură, artă. in v âţăm in t şi în
BERLINUL
29. -
OCCIDENTAL
mate. tran sm ite : Jn sala te a ­ tească sute dc milioane de de şi mai m ull porţile c red i­ cele două părţi un loc dc sea­ alic domenii. Corespondentul A gerprei, Şl. De-
trului „Chaplin" din H avana dolari în maşini şi utilaje telor i âlro Cuba, pentru ca mă a fost rezervat pro b lem e­ In docum entul com un so- ju, Ironsm ite : Spectacolele Tea­
a avut loc un miting cu p ri­ pentru crearea industriei si­ lum ea să aibă încredere in lor privind dezvoltarea rola v ieto-cehoslovac sc arată, to t­ trului de operetă din Bucurepi, De eitevo săplomtni masele populare din Italia îşi intensifică
lejul începerii etapei decisive derurgice şi dc muşini, a pe­ noi. în posibilităţile noastre borârii economice, a relaţiilor odată, că au fost abo rdate o llo t în turneu in Berlinul occi­ lupta pentru obţinerea revendicărilor lor pe plan social şi econo­
dental, ie bucură de apreciem din
a cam paniei naţionale dc re ­ trochimici. pentru dezvoltarea de a nc achita obligaţiile fi­ p ro b lem e privind politica e x ­ partea p ublicului, cit ţi o presei mic.
coltare şi de prelucrare a şi m odernizarea industriei m i­ nanciare în procesul rev o lu­ tchnico-ştiinţificc şi sc h im b u ­ ternă a celor două ţâri. p re ­ vest-borlineie. Valul de greve şi manifestaţii a cuprins întreaga Italie. O
„T e le g ra f"
eonsoero o
2ioru I
trestiei de zah ăr — Zafra niere, a industriei dc în g ră­ ţio nar ce se desfăşoară in ţa ­ rilor com erciale d in tre cele cum şi unele aspecte ale si­ cronică e lo g io o io spectacolului cu manifestaţie pentru mărirea salariilor la Milano.
L uînd cuvîntul la miting, pri­ şăm inte chimice, dc m ateriale ra noastră — a subliniat Fidel două ţâri Au fost exam inate. tuaţiei internaţionale actuale. opereta „C onleso M a riţa ".
m ul m inistru al guvernului de construcţii, a tran sp o rtu ­ Castro.
rev o luţionar al Cubei, Fidel rilor otc T rebuie să ciştigâm Trim ul m inistru al Cubei a
Castro, a declarat câ zahărul această bătălie istorică, prin consacrat o parte din cuvîn-
rep rezin tă pentru poporul cu ­ care ne-am propus să reali­ tarca sa analizării diferitelor
banez o problem ă economică zăm ia sfirşitul anului 1970 aspecte organizatorice legale
direct dc asigurarea succesu­ C U R IE R C U R IE R C U R IE R
lui acestei cam panii Relevînd
că în bătălia Zafrci nu t r e ­
buie să se p iard ă nici o zi.
p rim u l m inistru a declarat câ
necesităţile im pun să se re ­ derne, dirijate prin intermediul
n u n ţe la sărbătorile de sfirşit televiziunii.
de an, ca şi la festivităţile dc Incepind de la 1 octombrie 1970, ÎNTRE­ PREŞEDINTELE NlXON S-A INTILNIT Lărgirea şi modernizarea por­
la 2 ianuarie, consacrate a n i­ GUL SISTEM DE TELECOMUNICAŢII DIN AR­ MARŢI CU LIDERII REPUBLICANI din Congre­ tului sînt impuse de dezvoltarea CONDAMNAREA LA
versării victoriei revoluţiei. GENTINA VA TRECE SUB CONTROLUL STA- sul american, cu care a trecut in revistă pro­ legăturilor economice ole Uni­ MOARTE A TINARULUI
V orbitorul s-a referit, dc a s e ­ TULUL Concesiunile şi autorizaţiile de funcţio­ blemele externe şi interne ce le va aborda în unii Sovietice cu ţările din ba­ ANDONf ARRIZABALAGA
m enea, la eforturile ra re se nare acordate companiilor particulare în acest discursul ce urmează să-l rostească Io 3 no­ zinele Oceanului Pacific şi O­ BASTERRECHCA sub învi­
d epun in dezvoltarea zooteh­ domeniu vor fi treptat anulate. Măsura aceasta iembrie. Potrivit Buletinului de ştiri al Cosei ceanului Indion co şî de creş­
nici. a culturilor dc orez, a Albe. o fost evocată cu prioritate situaţia din terea potenţialului economic al nuirea de „uneltire contra
citricelor, legum iculturii, în va afecta cele patru societăţi care deţin in Vietnamul de sud, problemele relaţiilor S U.A. regiunilor din nordul Siberiei şl ordinii sociale" o provo-
construirea de b araje şi lacuri prezent controlul asupra sistemului de teleco­ cu ţările latino-americone şî evoluţia eveni­ din Extremul Orient sovietic. cot un voi de proteste in
de acum ulare. Cuba. a spus municaţii ale Argentinei, „Tronsradio", „Wes­
vorbitorul, dispune de m ari tern Union", „Itolcoble" şi „International Te- mentelor din Orientul Apropiat întreaga Spanie. 5 000 de
rezerve n atu rale nu num ai in legraph and Telephone'1. In cursul aceleiaşi zile, preşedintele Nixon muncitori de la principa­
agricultură, ci şi in industrie, Toate comunicaţiile telex-coblu vor fi efec­ a convocat Consiliul securităţii naţionale, Io lele întreprinderi industria­
în» m ăsu ră sâ asigure dezvol­ tuate după oceostă dotă de compania de NOUL AUTOCAR „SANOK
tarea şi consolidarea ţârii, b u ­ comunicaţii odministrotă de stat „Entel". core a fost discutată situoţio din Liban. 09", expus Io Tîrgul internaţio­ le din oraşul Eibar nu
năstarea poporului cubanez. nal de Io Poznan din acest an. s-au prezentat la lucru,
Fidel Castro a adus cu acest o atras atenţie vizitatorilor şi exprimindu-şî astfel deza­
prilej un omagiu mem oriei specialiştilor. Autocarul, care probarea faţă de oceostă
lui Erncslo Che G ucvara spu- poote transporta 39 de pasa­
nînd câ regretatul com and an t Potrivit datelor oficiale difu­ O UNITATE ANTIAERIANA A LIMFATICE, Produsul, core se geri, este prevăzut cu scaune măsură.
a fost între altele, un în flă ­ zate LA TUNIS, INUNDAŢIILE ARMATEI POPULARE CHINEZE va numi „Crasnitin", a dovedit, rabatabile confortabile şi poa­ Asociaţia avocoţilor din
cărat prom otor şî organizator CATASTROFALE core ou durat de Eliberare, anunţă agenţia în urma unor repetate experien­ le atinge o viteză de 89 km pe San Sebastion a înaintat
REPUBLICA CUBA. Vedere parţială a centrului de odihnă al m uncii voluntare patriotice timp de o lună în oceostă ţară China Nouă, a doborit un o- ţe clinice, capacitatea de o re­ oră. In greutate de 3.7 tone, un protest, în care se
pentru muncitorii de la Lagima do Tosorro. AU PROVOCAT MOARTEA A vion american fără pilot pen­ duce simptomele leucemiei
SOI PERSOANE, ou lăsat tru zboruri la mare altitudine, limfatice în 50 pînă la 70 Io su­ autocarul este înzestrat cu un menţionează că o (ost
132 000 persoane fără adăpost fn timp ce acesta efectua un tă din cozuri. motor de tip „Loyland SW-400" violat Codul justiţiei mili­
şl au distrus peste 55 000 de zbor de recunooştere în spoţiul şi consumă în medie 22 litri de tare. După cum informea­
locuinţe. In cursul zilei- de aerian ol zonei centrale din ♦ O * ză agenţia UPI. Io Madrid
Prin construirea a 20 de noi
Aproape 9 milioane de biafrezi morţi, districtul Sousse a fost Chino de sud. Agenţia menţio­ dane de acostare, PORTUL benzină Io 100 km. Motorul, circulă, de asemenea, un
plasat în spate, reduce simţi­
nează că acesta este ol nouă­
izolot complet de restul ţârii,
Salonul la fel ca şi oraşul Kairouon, lea avion american fără pilot SOVIETIC NAHODKA, din Ex­ tor zgomotul din interiorul au­ protest al avocaţilor din
pentru zboruri de recunooştere
suferă de inaniţie internaţional al care este lipsit de apă potabi­ doborît din 1964 de Armato tremul Orient, se vo situo prin­ tocarului In 1971, Polonia vo copitolo Spaniei.
tre primele cinci porturi ale U­
lă şi energie electrică. Autori­
niunii Sovietice. In dotarea por
începe să producă în serie o-
LIRREV1LLE 29 (Agerpres). — ln lr-u n raport al tăţile ou trimis ajutoare cu e­ Populară Chineză de Eliberare. tului vor fi folosite utilaje mo­ cest tip de autocar.
licopterele.
misiunii franceze a Crucii Roşii în Biofra, se arată automobilului
câ in fiecare zi cel puţin 300 de copii biafrezi m or ♦ O #
dc inaniţie. D ocumentul dat publicităţii la Librevîllc, TORINO 29 (Agerpres). - VULCANUL TAAl, aflat Io Ministrul afacerilor externe al
capitala Gabonului, apreciază câ cei aproape 9 m i­ Ce) de-al 51-lea Salon in­ circa 64 kilometri sud de Ma­ Italiei, ALDO MORO, A FOST PERSPECTIVELE IN­ bozează pe analiza creştere considerabilă dc cauciuc sintetic. în­
lioane de biafrezi suferă de inaniţie şi eâ singurul ternaţional al automobilului nila. A ERUPT DIN NOU INTERNAT DE URGENŢA DUSTRIEI PETROCHI­ posibilităţilor oferite de a fost înregistrată şi în grăşăminte chimice, în
ajuto r il constituie zborurile dc noapte alo avioane­ şi-a deschis marţi porţile la miercuri dimineaţa. Lavo şi bu­ MARŢI SEARA INTR-O CLINI­ MICE IN ŢĂRILE AFRI­ zăcămintele de petrol domeniul extracţiei de Nigeria se recomandă
lor Crucii Roşii, care decolează de la Libroville şi Torino, cu participarea a nu­ căţile de rocă ou fost aruncate CĂ din Roma pentru o fi su­ CANE sînt deosebit de descoperite in ultîmo gaze naturale. construirea unui com­
din Insula Sao Tom c meroase firme din Italia. Ce­ Io o înălţime de oproximatîv pus unei intervenţii chirurgicale favorabile, se arată în- vreme într-o serie do Pe baza prelucrării binat pentru produce­
Misiunea franceză arată câ, în ciuda dificultăţilor hoslovacia. U.R.S.S., Marca 500 de metri. Autorităţile ou Din oceostă cauză, ministrul tr-un raport prezentat regiuni ole continentu­ gazelor noturole, o rea dc polietilenă şi
întim pinato in acordarea ajutoarelor către populaţia Biitanie. S.U.A., R.F. a Ger luat măsuri urgente în vederea italian şi-o anulat vizita oficia­ de experţi ai Comisiei lui negru. dezvoltare deosebită o
biafrezâ. în fiecare noapte sînt transportate pe calea maniei. Franţa, Olanda, Sue­ evacuării locuitorilor oftaţi in lă pe core trebuia să o focă in economice O.N.U. pen­ Prospectarea policlorură de vinilin,
acrului aproxim ativ 100 dc tone de alimente, d ar câ dia şi Japonia. Cel mai m a­ regiunea respectivă Serviciile Franţa în zilele de 30 şi 31 oc­ tru Africa la simpozio lorificarea unor Şi v a ­ vo cunoaşte, după o- întreprinderi ole in­
noi
această cantitate este dep arte de a satisface neecsi re pavilion este al firmei ita­ de specialitate din Fîlîpîne au tombrie. nul internaţional de Ia regiuni petrolifere a fă­ precierea comisiei dustriei petrochimice
lăţi le populaţiei. P lmiIt u a fi in tr-adevăr eficient liene Fiat. care prezintă noi înregistrat în ultimii ani moi producţia de etilenă şi vor fi date în funcţiune
acest ajuto r — precizează raportul — ar fi necesare modele „coupc‘‘. „sport" şi multe erupţii ole vulcanului To­ ♦ O * Baku consacrat proble­ cut ca extracţia medie propilon. In Algeria în R.A.U.. Maroc, Etio­
ce) puţin 2 800 de tone dc alim ente zilnic ..spider” ale automobilelor ol. Cea moi mare o fost în Firma vest-germană pentru melor petrochimiei în anuală de petrol sâ de pildă, se opreciazo , pia, Tanzania, Repu­
S ituaţia din taberele dc refugiaţi este cit se poate Fiat-124 şi Fiat-128 produse farmaceutice „Bayer” ţările în curs de dez- crească în Africa de 9 că este utilă punerea blica Coasta de Fildeş
de îngrijorătoare Aproape 1 800 000 de persoane râ Preşedintele Companiei septembrie 1965, cind 200 de a anunţat punereo pe piaţă a voltore. Concluziile se o ri în ultimii ani. O şi în alte state africa­
ucise
fost
iar
peroane ou
m ase fără adăpost, locuiesc in cele cîlova sule dc ta ­ Fiat. C.ianni Agnclli, a anun­ 50 000 de locuitori ou rămas unui NOU MEDICAMENT PEN­ Io punct o producţiei ne.
bere unde primesc o masa la două zile Ropoitul r e ­ ţat câ din cauza grevelor, TRU TRATAREA LEUCEMIEI
levă râ numai 10 la sută din populaţie primeşte o firma a pierdut anul trecut fără adăpost.
masă pe zi 9,5 milioane nre de lucru,
In acelaşi timp. bolile. în specul, tuberculoza şi ceea ee a făcut ca producţia
m alaria, fac ravagii să fie mai mică cu 174 000
Raportul conchide câ atît tim p cit ostilităţile m i­ automobile, iar profilurile sâ C U R IE R C U R IE R C U R IE R
litare nu încetează, trebuie intensificate acţiunile de se reducă cu 160 miliarde
l ajuto rare a populaţiei civile. lire.
TIPARUL: Iolrepriodeiee poligrafică Deva.
44 06?