Page 102 - Drumul_socialismului_1969_10

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!
Anul XXI Redacţia

Nr. 4612 şi administraţia

ziarului
Vineri
DEVA, str. Dr. Petru Groza, nr. 35,
31 octombrie
telefoane : redactor şef - 1588 ; re­
dactor şef adjunct, secretar de redacţie
1969 şi secţia viaţa de partid - 2138 ; sec­
ţiile culturâ-sport şi probîeme cetâţe-
neşti - 0317 ; secţia scrisori, documen­
tare şi externe - 2317 ; secţia industrie
4 PAGINI, 30 BANI şi administraţia - 1275 ; telefon de ser­
viciu între orele 16—24 - 1585.

In luna noiembrie, Termocentrala Mintia încheierea vizitei în România

Şantiere cu
trebuie să producă energie electrică planul anual

îndeplinit a preşedintelui Consiliului

RESPECTAREA T E R M E N U L U I itru c ţil de locuinţe d in Patrila,
Colectivele jo n tie ie lo i
de con*
Vulcan, Haţeg, Orad, C olan ţi O-
tâ ftio ou în d e plinit p la n u l fitlc
de piedare o apartam entelor pia* de M iniştri al Olandei
văzute pentiu acest an. Succese­
de punere în rea constructorilor pentru orga­ Capitala, preşedintele Consi­ Itâneasa se aflau preşedintele singa. am basadorul O landei la
le înregistrate reflecta preocupa­
Erou prezenţi Dirk van Ey-
La plecare, pc
aeroportul
părăsi!
Joi la am iază au
nizarea mai judicioasa a lucrului
|i respectarea termenelor de pre-
dore a locuinţelor ia Petrila ;i liului dc Miniştri al Olandei, Consiliului dc Miniştri. Ion Bucureşti şi m em brii am b asa­
lonea, durata de esecuţie o Pict J. S de Jong. şi m in is­ G heorghc Maurei*. Miron Con- dei
blocurilor a lo il redusa In medie trul afacerilor externe. Jo stantinescu. Nicolae Giosan. P e aero po rt erau arb o rate
In o-
cu 20 pină la 45 de tile
funcţiune este cest lei s-ou creat premisele pre­ seph M. A H. Luns, care, la Pom piliu Marovci, Cornel drapelele de stat ale R om â­
d ă rii in plus a încă 70 de apar­
Burtică. miniştri, Ion Cosma,
invitaţia guvernului Rcpubli
niei şi Olandei.
tamente pină la sfirşitul anului.
In oraţele ţi centrele I n d u s tr ­ cil Socialiste Rom ânia. an prim -viccpreşedinte al C onsi­ După intonarea im nurilor
ie din judeţul nostru s-au term i­ făcut o vizită oficială în ţara liului popular al m unicipiului do stal olandez şi rom ân, cei
nat fi predat de la începutul a ­ n oastră O aspeţii au fost inso Itucurcşti. Miron Nirolescu. doi şefi de gu verne şi m inis­
suprema dato­ mente. Alte 1 250 de anortnm cnte ţiţi de J. A. de Itanitz. dircc preşedintele Academiei. Vusi- trul afacerilor e x tern e o lan ­
nului fi pinu acum 2 016 opa:ta-
Ic Gliga. adjunct al m in istru ­
lor general al afacerilor poli
dez. au trecut in revistă g a r­
se o llo in diferite stadii de con­
strucţie sl finisoje, urminrf sA-si
oaspeţii
primească prim ii loca to il pină Io lire din M A E . D M Ring lui afacerilor externe. (îeor- da de onoare. Apoi, bun de la
la cabinetul
nalda. consilier
go El ian. am basadorul R om â­
şi-au luat răm as
finele anului.
prim ului ministru. K W Hei niei la Haga. conducători dc persoanele oficiale aflate pe
rie a construc­ din M A E , şi de alte persoa­ ofiţeri superiori, ziarişti ro ­ aeroport.
nink. şeful direcţiei
Europa
instituţii cen trale gencijaîi şi
Înainte de a se urca In a ­
ne oficiale.
m âni şi străini
vion. prem ierul Piet de Jong
şi m inistrul Joseph Luns şi-au
PROGRAMUL UNIVERSI- luat un călduros bun răm as
torilor şi ener- TAŢII SERALE DE MAR- Primul ministru al Republicii Congo dc la preşedintele Consiliului
de Miniştri,
Ion
G heorghc
XISM-LENiNlSM DEVA
Maurei' lin gru p de pionieri
au oferit oaspeţilor buchete
Luni, .1 noiembrie a.c..
la ora 17. in sala festivă (Brazzaville) va face o vizită în România dc flori.
geticienilor a Liceului pedagogic din La invitaţia preşedintelui Congo. Rrazznvillo. co m an ­ (A ger preş)
Deva, sc va face expu­
nerea lentei a lî-a, pen­
dantul Alfred Itaoul. va face
Socialiste
puhlk ii
România.
tru ţoale secţiile univer­ Consiliului de Miniştri al Rc- o vizită ofirialâ in Rom ânia,
sităţii. Ion G heorghc Maurei*. pri in prim a ju m âlalc a lunii n o ­
mul m inistru al Republicii iem brie 1UG0.
Tnccpind d e mîine, 1 noiem brie, constructorii şi enor-
ceticienii ca re în altă uriaşa T erm o cen trală de la Mintia
păşesc intr-o etap ă hotăritoare de muncă. In această lună. 1ELEX
prim ul crup energetic de 210 m egaw aţi va trebui să intre 0 sarcină fundamentală a unităţilor agricole
în funcţiune, „pom pînd" pe arterele sistem ului energetic
naţionol primii kilow aţi-oră de energie electrică.
R espectarea term enului de punere in funcţiune este
acum suprem a datorie a miilor de constructori şi a tînă- FROGICAM DK
rulul colectiv de energeticieni, a tu tu ro r factorilor — în- ÎNDEPLINIREA EXEM­ COLABORARE
ROMANO-SUEDEZ
cepînd dc la ultim ul salariat de pe şantier pină la con­
ducerea M inisterului Energici Electrice. E ste ex am e n u l La 30 octombrie
m aturităţii, al com petenţei şi abnegaţiei, al hotâririi lor de
a traduce in viaţă sarcinile trasate de partid. PLARA A CONTRAC­ semnal la Ministerul
rilor Externe Program
In atm osfera de m uncă intensă, de m ax im ă concen­ colaborare culturală şi
trare a tuturor forţelor, de bătălie acerbă cu zilele şi orele, (ifică între Republica
am găsit un scurt răgaz pentru a adresa din nou celor m ai listă România şi R
d«' răsp un dere factori de pe şa n tie ru l m arelui obiectiv in- Suediei pc anii 1970—1
tivly&rea*: - Veţi pune ta tim p în funcţiune prim ul grup TELOR CU STATUL Programul prevede s
energetic ? Ce garanţii ferm e oferiţi pentru co cea de-o buri dc ccVcctători şiiit
40-o lună dc m uncă pc şantier să fie în cu nunată de p re­ acordarea reciprocă de
miera industrială a term o c e n tra le i? înainte de toate — Ia fondul centralizat şi apoi destinate satisfncct ii ncw.ilor dc specializare, schimbu
Am prim it urm ătoarele răspunsuri : în hambarele cooperativei. unitâţilnr — rrspeel **’. a r e ­ cadre didactice pentru •
Ing. Kmilian Cazacu. şeful şantierului „Energoconslrue- V-aţi ous semnătura pe un act cu putere de tribuţiei la ziua m uncă >i asi­ mentarc şi conferinţe, d<
t : .A cum . mai m u lt ca orieind. este m om entul să re a ­ lege. De ce nu vă onoraţi obligaţiile asumate ? gurării celorlalte funduri meni dc cultură, schin
firm <â întregul nostru colectiv va realiza absolut toate Pentru nici un produs nu se pot da „derogării îgnnrind în mod neperm is dc expoziţii şi formaţii i
lucrările care condiţionează punerea in funcţiune. C unoaş­ obligaţiile ce decurg din n e­ ticc şi altele.
tem m ăsura răspunderii deosebite ce ne revine şi nc-am De ce direct pe piaţă şi nu la contract ? cesitatea respectării intocm ai
pregătit să facem faţă acestui final tum ultuos. Intre furnizori şi beneficiari — relaţii cit mai a disciplinei contractuale. „ui- OBIECTIVE TURISTICE
strinse. lind** că sem n ătu ra pusă pe
Două problem e esenţiale mai avem dc soluţionat. In Clujul va pune pină
prim plan se află ansam blul de lucrări privind încălzirea contract — care are p utere de sfirşitul acestui an Ia
in zona grupurilor. O nocorclare a term enelor dc livrare a îndeplinirea riguroasă a o­ p artea consiliilor de co n d u ce­ lege — angajează prestigiul poziţia numeroşilor săi v
agregatelor şi instalaţiilor pentru încălzire de către fu rn i­ bligaţiilor către stat prin li­ re şi a cooperatorilor pentru fiecărei cooperative. unele tatori un nou hotel luri«
zori. cu term enele im puse de punerea in funcţiune a p ri­ vrarea hi fondul centralizat a a livra la fondul central, con ­ consilii de conducere dau din El se va numi simbolic „!
mului grup. a c reat o oarecare încordare. A m fost Insă produselor agricole in c a n tită ­ form contractelor încheiate, colţ în colţ pentru a găsi poea'* şi va avea în cele
aju taţi dc conducerea m inisterului, utilajele au început să ţile şi sortim entele stabilite, toate can tităţile de produse „scuze" (care dc fapt cui fo ­ niveluri trei sute dc locuri,.*.,
sosească şi am luat toate m ăsurile ca întreaga lucrare să de o calitate corespunzătoare, stabilite, iar unele unităţi, in losesc ?). in vederea justifică­ restaurant cu terasă şi un
fie gata cel mai lirzîu la 15 noiem brie. rep rezin tă o sarcină econom i­ funcţie de posibilităţile ex is­ rii slabei lor preocupări faţă
că şi socială dc cea mai m are tente. suplim entează prev ed e­ de bunul m ers al activităţii har dc zi.
C ealaltă problem ă vizează am en a jările — nivelări, căi ★
de a<’< cs. sep ararea zonelor de ex plo atare ctc Acestea au însem nătate pentru toţi lu ­ rile iniţiale La griu. porum b, ••eonomico-financiare şi reali­ Pc drumul naţional 15. pc
producţie,
zarea planului dc
un m arc volum, d a r ne concentrăm cu prioritate asup ra crătorii din agricultură. F aţă legum e sau cartofi, co op erati­ inclusiv a producţiei agrîcole- frumoasa Vale a Bistriţei,
celor necesare beneficiarului. de eforturile pe ra re le face vele agricole din Sim e- turiştii vor întîlni, nu peste
statul nostru în vederea dipz- ria, Bâcia. Tim pa. Vo­ m arfă O are ru m altfel decît
n a n a re că in am bele cazuri este nevoie de rep artiza­ vo)tării şi m odernizării a g ri­ tci, Bîreea Mică. T u rd aş ca ncsatisfâcâloare poale fi a- mult timp. un nou şi agrea­
rea judicioasă şi folosirea cit mai raţională a forţei de culturii. asigurării unor con ­ şi altele, şi-au o norat s a r­ preciatâ activitatea consiliu­ bil loc dc popas. Motelul
rnun- â. A'-e.iNt.i cu alît mai mult. cu cit la acest capitol diţii av an tajo ase de valorifi­ cinile asum ate, la unele pro­ lui dc conducere al C A.P. De­ „Cris(ina,\ amplasat la nu­
s-îiHem deficitari De aceea, am trecut la organizarea m u n ­ care a produselor agricole şi duse livrînd însem nate c a n ti­ va, al cărui preşedinte este mai 500 metri dc barajul dc
cii unor echipe in două schim buri, de zi şi de noapte, iar aprovizionării satelor cu p ro ­ tăţi în plus faţă de cele s ta ­ Coslieâ Igna, în condiţiile la Rieaz, într-o zonă dc un
la punctele unde aceasta nu este posibil de realizat, am duse industriale la preţu ri fi­ bilite in contracte. C onduce­ cînd unitatea, pină la dala de deosebit pitoresc, va dispune
luat toate m ăsurile pentru a utiliza intensiv fiecare oră xe, ţărăn im ea are datoria de rile cooperativelor am intite 25 octom brie a c., a înregistrat dc 80 dc locuri. In incinta
bună de lucru. cinste şi obligaţia su p rem ă să consideră că livrarea înainte o restan ţă de 42 tone griu. 45 motelului, va funcţiona un
Dorim eu acest prilej să adresăm Direcţiei ju deţen e răspundă prin îndeplinirea în de toate la fondul centralizat lone porum b. (îf> tono cartofi restaurant cu bucătărie in­
pentru problem e de m uncă şi ocrotiri sociale, ca prin ofi­ mod ex em p lar a contractelor, a produselor co n tractate con ­ şi 27fl tone legum e faţă de ternaţională şi specifică re­
ciul său de recru tare şi rep artizare a forţei de m uncă, să n im ănui nefiindu-i îngăduit stituie cea mai autentică re ­ fondul centralizat al stalului ? giunii.
ne sprijine dc u**gcnţă m ăcar cu o parte din necesarul dc Fotografiat de pe cel de-al doilea coş de fum de la Mintia, să ignoreze sau să încalce dis­ cunoştinţă faţă dc sprijinul A sem ănător sc prezintă situ a ­
muncitori necalificaţi. care xilele trecute a atins cota finală, coşut de fum nr. 1 domi­ ciplina contractuală. m ultilateral pe care îl p ri­ ţia şi in cad ru l cooperativelor ALTE REZULTATE IN
G aran ţia pe care noi o oferim pentru resp ectarea te r­ nă împreună cu geamănul său întregul complex termoelectric care SInt n um eroase exem ple ca­ mesc unităţile din p artea s ta ­ agricole din Ostrov'. Silvaş, C.F.T. LA FOTBAL
menului este capacitatea bine verificată a oam enilor dc a ia fiinţă aici. Foto : V. ONOIU re atestă o răsp u n d ere sporită tului prin m ijloacele m a te ria ­ Sâlaşu de Jos. Zam, Pricaz. Competiţia internaţional A
trece cu fruntea sus peste cele m ai grele încercări**. si preocupare susţinută din le, tehnice şi fin an ciare puse Ocoliş şi Peşlişu Mie. In fie­ dc fotbal „Cupa europeană a
Ing. Ttţu Drâgan. şeful şantierului „Energom ontaj" : la dispoziţia agriculturii în care din u n ităţile respective tîrgurilor**, n programat noi
.A supra term enului nu încape nici o discuţie. P en tru scopul ridicării b u năstării ţă ­ sem n alîn d u -se diferenţe m ari jocuri. La Lisabona, forma­
aceasta însă. colectivului nostru îi revin sarcini excepţio- rănimii. in tre can tităţile de produse ţia locală Sporting a termi­
con tractate şi cele p redate e ­ nat la egalitate ; 0—0 cu Ar-
Cu toate că aceste coo p era­
l. VISKI I n p a g i n a I I - a tive n u au beneficiat de con­ fectiv. scnal Londra. Echipa belgia­
A. MOLDOVAN diţii clim aterice deosebite fa ­ Cînd Petru G hiara, preşe­ nă Sporting Charlcroi a în­
ţă de celelalte unităţi din j u ­ dintele C A P . Râduleşti, şi-a vins cu 3—1 (3—1) pe F. C
ADUNĂRI PENTRU DĂRI DE SEAMA deţ, datorită priceperii şi h ă r­ pus sem n ătu ra pe contracte, Rnucn (Franţa), Intr-un meci j
niciei, străd an iei depuse do s-a gîndit că ono rarea preve disputat in nocturnă la Char-
ÎN ORGANIZAŢIILE DE PARTID cooperatori şi m ecanizatori, derilor este doar un act bene- leroi. .lucind pc teren pro- i
priit, formaţia belgiană F.C. I
lu crările agricole s-au ex ecu ­
ta t In condiţii m ai bune, ceea Brtiges a dispus cu 5—î j
ee a perm is să se obţină p ro ­ Tccrwfîm.*ii in fao • i ai- (2— l) dc Ujpcst D ozsm Buda- {
ducţii m u lţu m ito are la hectar. pesta.
Astfel, a fost posibil ca, d u ­
pă ce au p red at la stat, în
De pc strada P rogresului tr-o garsonieră, i s-a re p a rti­ Cornelia Feneşan nu sc con­ a elucida cîteva din aceste în ­ — G arsoniera respectivă era contul contractelor încheiate
din Deva am prim it o lungă z a t . o altă garsonieră ; sideră nicidecum ocupant a b u ­ trebări : a p rocuraturii locale Deva(!?). sau al obligaţiilor p en tru m u n ­
scrisoare. P ărăsind un spaţiu ţ In tim pul evacuării for­ ziv dc spaţiu. — Cornelia Feneşan — ni — Ştim că există un singur cile ex ecu tate de I.M.A., c a n ­
de locuit care îi fusese re p a r­ Cui a rep artizat consiliul se spune — e p entru noi ocu­ p ro p rietar de spaţiu locativ: tităţile de produse stabilite,
ţate. lucrurile i-ati fost d eg ra­
tizat de consiliul popular. date şi ca a fost lovită, d up ă popular m unicipal garsoniera p an t abuziv de spaţiu. A avut consiliul popular municipal. să râm în â produse suficiente
Cornelia Feneşan, pensionată cîte declară, de un salariat al — Da, dar noi respectăm In
medical şi m am ă a unui co­ procuraturii locale Deva (că­ cu pricina ? Unui salariat al 0 locuinţa pe care a părăsit-o, general repartizarea pe insti­
pil, a ocupat o locuinţă pen­ ruia i se repartizase garsonie­ procuraturii locale care nu 1 s-a repartizat alta pe care tuţii şi întreprinderi a spaţiu­
tru care nu avea repartiţie. ra respectivă) şi de oamenii are familie. refuză s-o ocupe. T rebuie să lui locativ.
F aptul a fost interpretat ca o- I.G.C.L. veniţi pentru cvaeua- Se nasc, firesc, citeva întro- term inăm o dată cu această L ocatarul care părăsise g ar­
ru p are abuzivă de spaţiu şi soniera era salariatul pro cu ­ Zilele acestea
în concluzie, s-a dat şi e x e ­ raturii locale H unedoara.
cutat îm potriva ei decizia de la Valea
P arad ox al ! Atunci cînd de­
evacuare forţată, punîndu-i-se cizia consiliului p o pu lar s-a
lotuşi la dispoziţie o garsonie­ lovit de îndirjirea Corneliei de Peşti
ră intr-un bloc cu gradul III Feneşan garsoniera din strada
de confort. Desigur, nu sîntem ILECMITÂTI....IIIUMEIEIEÎT Progresului a fost ., rerep ar-
şi nu vom fi niciodată a p ă ră ­ lizatâ unui salariat al f.R.E Da la Valea da F e ţii - U ricanl,
torii încălcătorilor de lege. Deva. De data aceasta unui inginerul M ihol Neteru, ţe lu l ţon*
lie ru lu i
hidrotehnic,
C om pletul
Aspectul legal al unor astfel familist cu copii, cu d rep tu ri ne comunica i
de m ăsuri nu-1 discutăm N i­ depline la un spaţiu de locu­ Ie ri a început devie rea p irfulu l
m eni nu-şi poate perm ite să Valea do Peţtl prin galeria de
it ... d ar eu o rep artiţie fanto­
facă ce-1 taie capul, nesoco­ mă în buzunar. golire. U ltim ele lucrări de monta*
ra a in> la lo (illo r - etapa I - in
tind legea. D a r : ro. Că a fost lovită ne-am co n­ plim bare d in tr-u n apartam en t — Eliberînd două repartiţii g aleria de golire ou fo it terml*
Q Cornelia Feneşan e m a ­ vins atunci eînd am audiat-o: Anchetă în altul după bunul plac. pentru acelaşi spaţiu, consili­ note xilele acestea. Apele vor
m a unui copil de doi ani, fi­ avea vînătăi la ochi. — Dc cc i-oţi repartizat în ul popular n-a făcut decît să Curge o vreme prin tunelul de ba­
ton, lung de 130 metri, cu doua
inţă fără altă ap ărare decît Evacuată cu forţa, Cornelia acest caz o altă garsonieră complice lucrurile Cine va fi secţiuni d ife rite — una cu diam e­
puterile ei şi legea ; Feneşan nu a părăsit garso­ bări. I-a fost sau nu facilita­ căci pe decizia de ev acu ate de fapt ocupantul legal al g a r­ trul de 2,50 m etri, iar alta do 3,60
metri.
% Cornelia Feneşan a lo­ niera din strada Progresului. tă Corneliei Feneşan intrarea dală lot dc consiliul popular sonierei ?
Mai m ult de 20 de zile a d o r­ abuzivă în spaţiu de către ve­ De asemenea, sini pe term ina­
cuit m ultă vrem e în garsonie­ scrie : „fără acordarea unui — Salariatul I R.E.D.-ului. te lucrările de eicavore pe am­
m it pe o plapum ă, jos pc p ar-, chiul locatar ? Dacă i s-a re ­
ra am intită îm preu nă cu fos­ alt spaţiu"? Dacă s-a ajuns la plasam entul viitorului boroj, astfel
chet, îm preună cu copilul. partizat o garsonieră, fiind e- — Dar prim a repartiţie nn că in curind vo începe construc­
tul locatar legal, procurorul această hotârîre, nu i sc putea
— Cu ’* «iuns în si­ vacuatâ tot dinlr-o garsonieră. poale fi anu lată decît prin ju- ţia so. intr-o solu(le conitructivA
A ron Barbu, fapt confirm at — I , r - , t » i-ure o relativ noua la noi in ta ta - on-
tuaţia ;
de locatarii de pe scară ; buziv c rocament de bolovani de stîncâ ţl
ţ Consiliul popular m uni­ trebat-c
cipal a dovedit o grabă sus­ — A
pectă Sn d area deciziei de e- fostului
înţelege 3eva lîmpîarif Nutrise
vacuarc a „ocupantei abuzi­
rinduri) unei noi garnituri a-
ve". Acest lucru e dovedit de rea mc
faptul că, fiind evacuată din- loc doi)