Page 103 - Drumul_socialismului_1969_10

PAG. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI - VINERI 31 OCTOMBRIE 1969

PERSEVERENTĂ, CONTI­

„Preuniversitaria"

NUITATE M MATERIALIZAREA

Venind in sp rijin ul elevilor claselor a X ll-a, vi,
toii candidajt la ex am e n u l de ad m itere in invăţa-
m intul superior, revista .V ia ţa studenţească** a in-
PROPRIILOR HOTARIRI ceput să publice cu regularitate pagina ,P re u n iv e r-
sitoria". In aceastA pagină sini inserate m ateriale de
stri<?lu utilitate pen tru cei interesaţi c a : orientări de
specialitate în alegerea facultăţii, consultaţii şi în ­
Cifrele, com paraţiile, efici­ tor, economiile pe care le r a ­ citorî. O atare situaţie a fost d ru m ări ale profesorilor universitari, destinate pre­
enţa unor form e ale muncii portAm sînt dijm uite dc volu­ sem n alată în mai m ulte rîn- gătirii p enlru adm itere, problem e şi tem e p en tru
poliiicc dc m asă — prezentate m ul pieselor ce nu se în ca­ durl, însâ trebu rile nu au p u ­ exam ene, retrospective asu p ra adm iterii în învăţâ-
in d area de seamA a com ite­ drează in norm ele dc calitate: tut fi canalizate pe d ru m u l m intul superior în an ul u n iv ersitar 1969/70, sinteze
tului de partid, în cuvinlul preţul de cost a fost grevat în eficienţei deoarece m ulte din aic uno r capitole din pro g ram a disciplinelor con­
participanţilor la discuţii — nccastA perioadă cu 1,2 m i­ m ăsurile ad op tate au răm as cursului de adm itere Ia diferite facultăţi» inform aţii,
dau imagine intensităţii cu lioane Ici. pe hîrtie. reglem entări şi m ăsuri ce se vor ad op ta in legătură
care colectivul turnătoriei nr. A bateri de la disciplina te h ­ Form alism ul, inerţia, şablo­ cu concursul de adm itere, inclusiv cele cuprinse în
1 ţine să participe la îndepli­ nologică se petrec sub p riv i­ nul — arătau tovarăşii Iulian broşura elaborată anual dc M inisterul InvăţAmîn-
nirea sarcinilor, a pro g ram u ­ rile m aiştrilor G hcorghe Bâr- Sîrbu, şef de echipă, Anton tului.
lui de dezvoltare viitoare a (J- boni, Ion Nicolae. Nemeş Va- Cim poeşu, responsabilul gaze­ P e n lru tinerii abonaţi din licee, revista va iniţia,
zinei „Victoria*' din Câlan. E­ sile şi «alţii. R ebutul Inregis- tei de perete — pot fi e ra d i­ periodic, cu concursul facultăţilor, un inedit exam en
xem plul viu al com uniştilor, cate prin stim u larea iniţiati­
activitatea lor m u ltilaterală au vei, a inventivitâţll colectivu­ de ad m itere sondaj prin corespondenţă, precum şi
d eterm in at In rîndul echip e­ lui, prin asigurarea unui curs întâlniri ale viitorilor candidaţi cu conducerile şî ca­
lor. brigăzilor, o
atm osferă
re pentru ca in dom eniul e ­ Adunări pentru m ai h otârît al m ăsurilor ce drele didactice ale instituţiilor de invăţAmtnt supe-
creatoare, plină de ră s p u n d e ­
vizează conducerea politică a
conomic. al m uncii educative întregii m unci din turnâtorie.
Includerea In planul de m ă ­
să se obţină îmbunătAţiri su b ­ dări de seamă suri a unei largi acţiuni m e­
stanţiale. iniţiativa colectivu­ nite sA asigure cunoaşterea
lui să se m anifeste pe m u lti­ tem einică de către fiecare
ple p lanuri P articip an ţii la m uncitor, echipă, brigadă a revin întreprinderii, cu m se
discuţii, p rin tre care L azA rT u- în organizaţiile sarcinilor pe 1970, este b ine­ N O T A pregăteşte colectivul să le în ­ Din lutul nepăsării
dor. secretarul organizaţiei de venită şi va asigura o îm ple­ făptuiască, cum se îndeplinesc
bază de la piese mecanice, tire m ai firească a m uncii sarcinile de plan pe anul In
Dionlsie M untcanu, preşedin­ de partid politice cu cea economică. Incinta în trep rin d erii mini curs — pe trim estre, luni şi
tele com itetului sindicatului La reuşita deplină a acestei ere H u n ed oara te întlm pinâ zile. Panoul care îşi pro p u ne B w w m g SJ
ga agitaţie vizuală nu afli ca­ nu se produce cărămidă
pe secţie — au relev at cA, m ăsuri o co ntribu ţie de preţ prim itor. M ina gospodarului a ceva din acestea este confuz,
în ultim ul timp, cele 11 orga­ pot aduce comisiile pe p ro­ făcut-o atrăgătoare, plăcută, greu de priceput. Din în tre a ­
nizaţii de bază au fost a ju ­ blem e ale com itetului de cu alei pietruite, străju ite de
tate sâ-şî perfecţioneze stilul tra t în echipele conduse de partid în tă rire a disciplinei ro n d u ri de flori şl zonă ver­ re sectoare sînt fruntaşe, unde
Si m etodele dc m uncă, efortul S abin Mcloşan, T raia n Pop, şi a răspunderii, utilizarea de. Te sim ţi bine venind aici. sint răm în eri in urm ă. cine
lor fiind m ai bine arm onizat, L azâr Ceclea şi alţii este cu­ raţională a utilajelor şi a tim ­ Există însâ şi cîteva lucruri sînt fru n taşii şi codaşii. P e n ­ Pînâ la 20 octom brie, fabrica Ce s-o alege de ea pe şantiere aceeaşi calitate — adică
canalizat în direcţia rezolvă­ noscut de mai m u ltă vrem e, pului de m uncă sînt dom enii care-ţi dau preg nan t sen ti­ tru a nu exugera, facem m e n ­ de cărăm id ă din Pricuz, a p a r­ unde, din păcate, este m a­ foarte slabă. Cauza reală a
rii operative a problem elor ce d ar organizaţiile dc bază de unde există rezerve, posibili­ m entul inutilităţii lor. Intîl- ţiunea că pe nişte panouri, ţinătoare în trep rin d erii de in­ nipulată cu şi mai puţină gri­ fost înfăţişată la adunarea sa
condiţionează ritm icitatea, îm ­ la rad iato are şi piese m eca­ tăţi la a căro r valorificare pot neşti, de pildă, o gazetă de altfel frumos lucrate, se află dustrie locală Orâştic, ra p o r­ jă ? P erspectiva ne-o înfăţi­ lariatilor pe secţie, unde, cit
b u n ătăţirea întregii activităţi nice nu au in tervenit cu toată îi an tre n a te colective mai perete cu trei articole care. 50-60 de p o rtrete de m u n ci­ ta o restanţă faţă de plan dc şează inginerul Tache Silves­ de cît, s-au spus lucrurilor oe
.economico-financiare. au to ritatea p entru a curm a largi, controlul şi în d ru m are a chiar dacă nu sint vechi ca tori, ingineri, tehnicieni evi­ 1,5 m ilioane bucăţi cărăm idă, tru dc la T rustul de construc­ n u m e : „Privitor le calitatea
în d ep lin irea prevederilor starea de f a p t B irourile res­ câpâtlnd astfel u n curs mai dată, sînt învechite ca moda- denţiaţi In întrecerea sociolls- can titate echivalentă cu pro­ ţii Deva : peste 30 la sută din produselor — se specifica In
planului producţiei fizice, a pective nu au luat operativ operativ, cuprinzînd sfere v a­ ducţia ei pc ap roape două luni. cărăm id a prim ită de la Prlcaz d area de seam ă — arătăm efi
productivităţii muncii, în In discuţie asem enea proble­ riate ale m uncii economice, In m are m ăsură, nerealizarea — nc inform ează dinsul — se secţia nu a produs m arfă de
proporţie de 102,4 la sută şi me, nu au m ilitat cu toată politice şi educative. este rezultatul calităţii ncco- distruge prin m anipulări de­ bună calitate, datorită faptului
respectiv 108.2 la sută, d e p ă ­ ferm itatea pentru a trad u ce resp un zâto arc a cărăm izilor. venind inutilizabilă. că, în perioada de iarnă (...)
şirea su b stan ţială a a n g a ja ­ In viaţă propriile m ăsuri şi A lături de aceste aspecte, Agitaţie vizuală sau Vizitînd fabrica, Iţi faci in Cunosclnd această situaţie o pAmîntul pentru fabricarea că­
conducerii secţiei Ii revine
m entului lu at In întrecere la hotârîri. sarcina de a asigura condiţii­ că de la intrare, o im presia în treb are se pune f i r e s c : de rămizii nu a corespuns, fiind
unele sortim ente, creează p o ­ La nivel de secţie au fost le teh n ico -m ateriale ca p a rti­ a su p ra produselor ci. G răm ezi ce nu se produce la Pricaz că­ nem acerat şi am estecat cu cal­
sibilitatea ca la data de 25 stabilite grafice, tem atici p ri­ cip area fiecărui m u ncitor la de deşeuri se intind intr-un răm id ă de bună calitate ? car".
decem brie să se poatA r a p o r ­ vind desfăşurarea cursu rilo r realizarea planului să fie e- panouri ornamentale ? şir lung înfâţişînd, ca intr-un Din capul locului trebuie sâ Se ştie că, cu m ult tim p îna­
ta realizarea obiectivelor pe de ridicare a calificării, dnr fectîvâ — sublinia ing. Aurel muzeu. întregul cortegiu de afirm ăm câ motive serioase inte de a intra in fabricaţie,
anu l 0969. această acţiune im po rtan tă M itrofan. A sigurarea co m en ­ defecte care le-a hărăzit a ­ rare sâ îm piedice realizarea m ateria prim ă trebuie sâ fie
O asem enea perspectivă — m en ită să îm bogăţească c u ­ zilor necesare la nivelul unei ceastă tristă soartă acestui deziderat nu există, preparată — in term en tehnic
rem arca econom istul secţiei, noştinţele tehnice şi implicit producţii de 16 000 tone de di­ litate de a pune problemele. tâ. BAnuieşti că din acest m o ­ In cu rte se găsesc însâ şi cu toate eforturile tovarăşului m acerată — pentru a 5 sc în ­
Unul din ele relevă sub un t i ­
tovarăşul V ictor V lada — este să reducă la m in im u m n u m ă ­ ferite piese, preg ătirea utila­ tiv )e sînt afişate pozele şl nu stive de c ă ră m id ă ... sănătoasă Pavel Cara. directorul În tre­ nobila proprietăţile. O peraţia
deosebit de m obilizatoare. Ea rul de piese de slabă calitate, jului tehnologic, aproviziona­ tlu pretenţios co n trib u ţia ti­ pentru altceva. Dacă vrei să D upă intense căutări maistrul prinderii dc industrie locală de m acerare prevede am este­
nerilor de la această în tre ­
im pu ne com itetului de partid al rebutului, nu şi-a găsit o rea cu m aterii prim e şl m a te ­ p rin d ere ia procesul desăvâr­ afli cine sînt, treb u ie să te Glicorgihe M crcheşan. găseşte O răstie (şeful fabricii se afla carea argilei cu nisip şi ru m e­
luarea unor m ăsu ri în d o m e­ finalizare concretă. riale sint dom enii care au fă ­ şirii construcţiei socialiste Al uiţi bine p en tru câ num ele chiar ex em plare de calitatea în concediu) de a dem on stra guş şi lăsarea ei peste iarnă sâ
niul în tăririi disciplinei, res­ Desele staţionări de u tila­ cut paşi reali înainte, ceea ce doilea îşi p rop u n e să vorb eas­ sint apro ap e şterse de vrem e. Intii care insă Îşi cam tră d e a ­ contrariul. îngheţe.
pectării In toate form aţiile de je — subliniau m aiştrii V al- ne dă convingerea că p la­ că despre calitatea producţiei, Nici nu se ştie dacă la un a- ză numele. Ii propunem un — A ctualm ente, ne declara
pcl ar răsp u n d e toţi „prezent"
lucru a prescripţiilor teh n o lo ­ ter H clm uth, Ioan D anciu — nul pe 1970, deşi m ărit, va a ­ d ar o face la un mod atit de în în trep rin d ere, sau dacă toţi mic e x p e r i m e n t: sâ luăm la Pavcl Cara. utilizăm stratul — Chiar dacă a r conţine cal­
gice. Cu toate că reb u tu l în îşi au originea In nivelul scă­ vea co nfirm ări practice încă intim p lare o bucată şl sâ-l vegetal al terenului care nu car (cum s-a spus despre argi­
cadrul secţiei a scăzut sim ţi­ zut de calificare al unor m un - din p rim a zi a noului an de general îneît este „valabil" nu mai m erită sâ aibă fotogra­ dăm drum ul de la înAlţimca este recom andat pentru pro­ la de la vechea carieră) —
n um ai în dom eniul extracţiei
fiile acolo. Aici, evidenţiaţii
m uncă. m inereurilor, cl In oricare al­ în întrecere nu se mai sch im ­ miînilor. Se va sparge ? ducerea <lc cărăm idă. Ca să ne-a d eclarat m aistrul M cr­
A d u n area activului de tul şi In o ricare localitate din bă cu anii. S în t m ereu ace­ — In mod norm al — răs­ aju n gem la argilă corespunză­ cheşan — prin acest tratam en t
el se distruge ncm aiputind in ­
partid a re afirm at h o tărîrea ţară. Al treilea articol p ă s­ iaşi 7 G reu dc crezu t I punde G heorghe M ercheşan, toare trebuie să descopertăm
fluenţa a su p ra calităţii p ro­
com uniştilor de a m unci neo­ trează fidel aceleaşi trăsătu ri: T oate acestea, cum sp u ­ cea d e calitatea intii n-ar tre ­ 6-7 m etri de balast.- dusului. La fel se intim plă cu
bosit p en tru îm b u n ătăţirea în ­
Suprema datorie tregii activităţi, a relev at po­ absolut... neam , sînt lucrate din m a te ­ tră nu rezistă... dauge câ stratul vegetal este stratul vegetal. Dacă utilizam
.m arele" general este stâpîn
bui sâ se spargă. Dar a noas­
Dinsul a .uitat* însâ să «-
rial solid : tablă, sîrm â Îm ple­
nu m ai m aterie prim ă m acera­
tenţialul, experienţa, dragos­
P o a rta principală este s tră ­
Şl-a av u t dreptate. S-a ru p t
tită, vopsite, avind fu n d a m e n ­
utilizat doar de la sfîrşitul a-
tea colectivului p entru a-şl ju ită de u n panou Im punător te din beton p en tru a rezista. In mal m u lte bucăţi prefâcîn* eestei veri. că şl înainte, cînd — a conchis el — puteam
consacra eforturile cu d ăru ire pe ca re sint Înscrise cîteva Şi se află în ochii com itetu­ du-se în deşeuri care cu greu se extrăg ea argilă de la ve­ realiza num ai cărăm idă de c a ­
deplină, m aterializării im p or­ din principalele sarcini eco­ lui sindicatului. Cui folosesc ar putea fi und ev a utilizate. chea carieră, cărăm id a avea litatea intii. Şi nu din cea pe
a constructorilor din D irectivele celui revin nom ice stabilite de către Con­ asem enea o rnam en te? Cu sco­ N erespectînd procesul te h ­
care am probat-o noi...
tan telo r sarcini ce le
de-al
gresul al X -lea al partidului
pul o rn ării au fost confecţio­
X -lea Congres al partidului.
p en tru econom ia
naţională.
sub ochii îngăduitori ai direc­
L ucrul acesta nu este râu, d ar nate ? nologic. conducerea secţiei,
AL. NAGY nu găseşti nicăieri ce sarcini A. CORNESCU torului Întreprinderii, nu si-a
îndeplinit obligaţiile elem en
tare de serviciu aducind —
după cum s-a văzut — im por-
Pr*iudieii întreprinderii.
nalo. la prim a vedere apro ap e imposibile. Ele nu vor p u ­ ONORAREA CONTRACTELOR Fiind în posesia acestor con ­
tea fi duse la îndeplinire altfel dcclt printr-o m uncă ex- statări ne-am adresat din nou
irrm dc tenace. tovarăşului director Pavcl Ga­
In această perioadă scurtă treb u ie să asigurăm stadiile ra cu întrebarea : dc cr n-;i
centralizat, unele cooperative le vină produsele fără a se
fizice pentru pornirea cazanului, să executăm legAtura con­ agricole au v in d u t legum e d i­ m ai interesa pe p arcu rs de fost pregătită producţia aces­
ductelor cu turbina. P u n erea în fu ncţiun e reelamA func­ rect pe piaţă. A sem enea as­ m ersul realizării producţiei la tui an ?
ţionarea pom pelor de alim en tare cu apA, ventilaţia de aer, pecte s-au sem n alat la C.A.P. furnizori A ctivitatea acesto­ — N -am m acerat argila —
term inai ea schem ei term ice a conductelor bloc şl a celor­ R apoltu M are, Deva, Beriu, ra, precum şi a organelor a ­ ne-a răspu ns dinsul — din; ce
lalte poziţii care in tră în schem a de suflare. P aralel cu voi. câ altcineva este r ă s p u n ­ Strei, Densuş etc. C onduceri­ gricole Judeţene se cere a fi vechea carieră era in epuiza­
a» r - t f lucrări de m ontaj, se desfăşoară verificarea a p a r a ­ zător de n erespectarea obli­ le acestor unităţi nu cunosc su b o rdo n ată in totalitate asi­ re. De existenţa ailor surse
turii de m ăsură şi control, luerAri a căror intensitate se gaţiilor asu m ate ? A tunci cum oare câ sursa de obţinere a gurării fondului de produse nu s-a ştiut atunci...
im pune să crească în perioada care a mai răm as La re a li­ se explică neli\T area a 11 t o ­ uno r venituri sporite o c o n ­ necesare aprovizionării popu­
zarea acestei etap e o con tribuţie importantA treb uie să-şi ne de grîu şi 60 tone de po­ stituie m unca cinstită, creşte­ laţiei şi a industriei cu m ate­ Veţi fl. poate. înclinaţi „î
aducă şi colectivul în tre p rin d e rii 3 izolaţii Bucureşti, care ru m b ? N eindeplinirea sarci­ rea sub stanţială a nivelului rii prime. credeţi câ noile surse (exploa­
prin eforturi m ax im e trebuie să term in e lucrările de izo­ nilor stabilite nu se d atoreşte recoltelor la h ectar şi valori­ G rad ul de valorificare a tate azi) au fost descoperite
laţii pînâ la 5 noiem brie. altor cauze decît organizării ficarea producţiilor agricole m arilor rezerve de care dis­ undeva la zeci sau sute ric
După term in area suflării p entru refacerea definitivă a şi conducerii defectuoase a prin contracte, nu pe alte căi? pun unităţile agricole pen­ kilometri d ep ărtare pc
circuitelor tcn n icc ale blocului, avem Ia Indem inâ o p eri­ procesului de producţie, n e ­ Fiind com plet d ău n ăto are, se tru sporirea producţiei vege­ Ştie co coclauri. Vă f.-weţi ilu­
oadă foarte scurtă, fapt ce ne obligă sA planificăm şi să ne glijenţei şi pasivii Aţii faţă de im p u n e ca practica respectivă tale şi anim ale, precum şi o ­ zii I Rezervele — foarte muri
organizăm schim burile cit mai judicios posibil. ap ă ra re a intereselor m ajo re să fie com bătută cu toată t ă ­ n o rarea exem p lară • ■ obligu- se găsesc, ...chiar in cu rţim
Luînd ca certe term enele de pred are pentru m ontaj a ale cooperativelor şi statului. ria. ţiilor co n tractu ale reprezintă fabricii, la cîteva zeci dc metri
unor utilaje prom ise de către beneficiar, prin eforturi m a ­ Cu nimic nu pot fi absolviţi P en tru realizarea fondului principalul criteriu de a p re ­ de vechea carieră !
xim e din p artea noastră, consider că lucrările ee le mai de răsp u n d ere nici inginerii centralizat al statului, sarcini ciere a eficienţei activităţii Se cer luate neîntîrziat m ă­
avem de executat la izolarea turbinci, staţia de 220 kilo- care lucrează în u n ităţile a- de m are în sem n ătate au fost organizaţiilor de partid de la suri hotârîte care să scoată u ­
volţi, staţia de tra ta re a condensului, care trebu ie să se m intilc, ca rep rezentan ţi ai în cred in ţate organelor ju d e ţe ­ sate şi a consiliilor populare,
execute concom itent cu pregătirea şi realizarea suflArii c a ­ statului în cooperative ei fiind ne de valorificare a p ro du c­ Iată de ce se im pun a fi d e ­ nitatea din impasul în care a
zanului, grupul va produce la term en u l planificat". datori sâ m anifeste o preocu­ ţiei agricole, respectiv în tre­ puse eforturi deosebite atit ajuns. Iar cei care din incom ­
Inginer Florea Hercş. director tehnic la I. 10. Deva : pare deosebită p entru înd epli­ p rin d erilo r de legum e şi fru c ­ din p artea organizaţiilor de petenţă sau nepăsare se L,c
.P u n e re a în fu ncţiune a prim ului grup este obiectivul spre nirea punct cu punct a obiec­ te. de valorificare a cerealelor partid cit şi a consiliilor
care sint în d rep tate toate eforturile noastre. C onstructorii tivelor cuprinse in plan uri şi şi de industrie alim en tară populare in scopul indeplinl- vinovaţi de actuala stare *.)c
şi m ontorii, în aceastA perioadă de m ax im ă .ten siun e". în­ contracte. R estanţele la contracte s-au rii fără nici o abatere, de c ă ­ La Termocentrala electrică din cadrul U. V. Câlan maistrul lucruri sâ fie traşi la răsp u n ­
registrează cele mai accelerate ritm u ri de lucru Ei sînt ho- Se ştie bine câ este in ad m i­ acu m u lat insâ şi d atorită d e ­ tre fiecare unitate, a sarcin i­ Aurel Sinea a tăcut o inovaţie valoroasă. El a înlocuit întreru­ dere. sâ suporte m aterialiceşte
târîţi ca în luna noiem brie să-şi finalizeze cu succes m u n ­ sibilă orice abate re de la dis­ ficienţelor Intîlnite in activi­ lor contractuale, aceasta fiind pătoarele manuale de la cuptoarele de ardere cu altele au­ consecinţele activităţii lor ne-
ca de peste trei am . ciplina contractuală. Cu toate tatea acestor organe care, in o datorie de p rim ă im p o rtan ­ tomatizate, de la montarea cărora vă prezentăm un aspect. eorespunzâtoare.
P en tru această foarte scurlâ perioadă, mai persistă o acestea, in tim p ce nu şi-au m ulte cazuri, d upă încheierea ţ i ‘ce revine lucrătorilor din Foto : V. ONOIU
seam ă de dificultăţi. Mă refer în special la lipsa utilajelor o n o rat obligaţiile ia fondul contractelor au aşteptat sâ agricultură.
care nu ne-au fost livrate la timp, fapt care a dereglat AL. SANDULESCU
m ult organizarea şi desfăşurarea procesului de m uncă.
La ora actuală ne lipsesc relee pentru staţia de 220 kilo-
volţi. plăci de bazalt pentru câptuşirea canalelor de zgură,
a rm ătu ri pentru instalaţiile de aer com prim at şi reductori In practica pedagogică, di- tru a fi ştiinţifică, treb uie sâ tuire a caracterizării (fişei) D irigintele treb uie sâ cu­ aptitudinilc lui precum şî m atograf, In tim pul cînd işi
riginţii sint cei ce se preocu­ înregistreze aceste tran sfo r­ psiho-pedagogice a elevilor. noască. mai Intîi. unele date trăsătu rile de tem p eram en t şi
de curent. pregăteşte lecţiile) vom putea
Pe baza prom isiunilor furnizorilor, pe care totuşi le pă in general de rezolvarea mări şi, în acelaşi tim p, sâ D irigintele trebuie sâ ştie generale asupra elevului, ca caracter cum ar fi : rezistenţa adu na despre el dalele cele
considerăm certe, am întocm it îm p reu n ă cu montorii şi acestei probleme. Mulţi au şi aju te sâ le orientăm intr-un câ scopul studierii elevilor de ex em plu : scurte d ate bio­ la efort, ritm ul adaptării la mai sem nificative, c aracteris­
sens ascendent, pozitiv.
este acela de a găsi cele mai
grafice, d ate cu privire la m e ­
constructorii un grafic de lucru foarte analitic. R especta­ frum oase realizări d ar nu c- situaţii noi. u şu rin ţa form ării tice Tehnica unei juste o b ­
xistâ o concepţie clară, o te h ­ C unoaşterea tem einică şi potrivite m ijloace spre a-i a ­ diul familial, (profesia p ă rin ­ şi tran sform ării deprinderilor,
rea cu stricteţe a etapelor stabilite în grafic asigură p une­ nică precisă şi ştiinţifică de m u ltilaterală a elevilor nu se juta să-şi dezvolte in cit m«i servări se form ează în proce­
rea In funcţiune la tim p a prim ului grup de 210 m egaw aţi. m u ncă in acest dom eniu Cei poale realiza cu succes dacă m are m ăsură aptitudinile şi ţilor. condiţiile de viaţă ale echilibrul d in tre activitate şi sul observării, an dc an. Cu
P en tru aceasta, este necesar ca în perioada care a mai ră ­ mai m ulţi diriginţi reduc stu ­ dirigintele m unceşte singur în calităţile. Elevul nu este un elevului, relaţiile d in tre m e m ­ ..frînc" In vorbire, in acţiuni, cît dirigintele se va strădui
mas să ne concentrăm toate eforturile, să folosim la m a ­ în emoţii. Tot aici ne in tere­ sâ su rp rin d ă ceea ce este m.u
diul elevilor la n o tarea — acest domeniu. El trebuie sâ obiect de studiu, cl un obiect brii familiei etc’.) cu privire sează şi aspectul m oral al
xim um întregul potenţial existent pe şantier. Şlâ in p u ­ de educaţie C unoaşterea ele caracteristic In com portarea
tinţa noastră, a tuturor, ca in acest tim p scurt să c o n tra ­ mai m ult sau mai puţin siste­ solicite sprijinul tu tu ro r fac­ la dezvoltarea fizică şi psihi­ conduitei elevului: sim ţul d a ­ unui elev, cu alît va reuşi, eu
carăm efectul greutăţilor ce le-am în tîm p in at pînâ acum . m atică — a o bservaţiilor fă ­ torilor educaţiei (ceilalţi p ro ­ vului nu este un scop In sine, că a copilului In anii anle- toriei, al cinstei, al modestiei. vrem ea, sâ distingă cu u şu rin ­
printr-o m uncă rodnică la nivelul fiecărui colectiv, la ni­ cute asu pra lor. Astfel, din a r ­ ţă m anifestările sem nificative
senalul m etodelor de cunoaş­
velul fiecărui m uncitor existent la acest obiectiv. şi concludente ale elevului de
tere a elevilor, se utilizează
Sint convins că nu va fi uşor ; orice fisură în activita­ cele nesem nificative.
I tea noastră, orice risipă de forţe poate să com prom ită in exclusivitate m etoda ob­ Este necesar ca dirigintele
servaţiei. celelalte (convorbi­
m u n ra rodnică de plnâ acum a mii de oam eni rea. an am neza. chestionarul, sA noteze cele mai concluden­
Iată motive suficiente care ne în deam nă să facem tot studiul produselor aotivitâţii Cunoaşterea şi caracterizarea elevilor, te observaţii ale sale re fe ri­
re stă in putinţa noastră, ca în luna noiembrie, term o cen ­ elevilor, exp erim en tu l) fiind toare la fiecare elev. indatâ
trala să furnizeze sistem ului energetic naţional, primii ki- neglijate. L uerîndu-se astfel, d u p ă ce le-a constatat
low aţi-orâ de energie electrică. cu un „in stru m en tar" redus, Discuţiile individuale p ur­
■Maistru Florin Nicutescu — secretarul com itetului de cunoaşterea este incom pletă, condiţie esenţială în reuşita procesului tate cu elevul respectiv pot
partid al Com plexului term ocentralei : .A cum două zile am aduce com pletări sau pot
tru nchiată, deoarece nu toate
Hvut ad u n area dc dare de se a m a a activului de paitid. Cei laturile şi aspectele personali­ confirm a rezultatele obţinute
peste 000 comunişti, reprezentlnd toate colectivele de con­ tăţii elevilor se obiectivizează prin observaţie.
structori şi cnergetlcieni. s-au p ro n u n ţat în u n an im itate . pentru a fi observate. De ace­ La fel de instructive penlru
primul grup va porni la term en ! ea, subliniem necesitatea de a instructiv - educativ cun oaşterea elevului sint c o n ­
Ce altceva aş m ai putea adăuga în faţa acestei im pre­ se utiliza de către diriginţi vorbirile pe care dirigintele
sionante hotârîri colective, decît că vom face tot ce ne stă
Întreaga gam ă a m etodelor de îe are cu părinţii elevului sau
in putinţă penlru îndeplinirea e i? " studiere n elevilor; num ai ast­ cu colegii acestuia.
fel concluziile vor fi suficien­ In sfîrşit, analizlnri lu crări­
P un erea în funcţiune a prim ului grup în aceste zile te şi întem eiate, iar c a ra c te ­ fesori, părinţi, organizaţia de ci un mijloc pus In slujba e- riori, cu privire la cercul de iniţiativa, slâpînirea de sine, le executate de elevi (com pu­
de noiem brie este o hotârîre a tuturor. O confirm ă nu n u ­ rizarea lor va îi astfel ştiin­ pionieri sau U T C etc). N u ­ ducârii elevului. Acest sens prieteni ai copilului etc. cum sc apreciază pe sine şi neri, desene, lucrări pe lotul
mai cadrele cu m unci de răspu ndere prezente în ancheta ţifică. mai cu concursul acestora el 11 are întregul sistem de m ă­ D irigintele trebuie sâ cu cum apreciază pe alţii etc. şcolar sau In atelier etc.) d i­
dc faţă ci. mni cu scam ă, şantierul în întregul lui. Rar va putea realiza un tablou suri luate de diriginte In v e­ noascâ apoi aspectele princi­ In legătură cu metodica stu ­ rigintele culege preţioase in ­
O altă chestiune care se ce­
nc a fost dat să întîlnlm la Mintia o mai m are concen­ re subliniată, cu privire ia am plu şi com plet al cunoaşte­ d erea cunoaşterii aspectelor pale ale conduitei şi activită­ dierii elevilor s-a precizat mai form aţii cu privire la a titu ­
trare dc forţe şi mijloace, o m uncă mai clocotitoare şi mal rii fiecărui elev şi al întregii fizice şi descifrării aspectelor ţii elevului în şcoală, ca de sus câ dirigintele trebuie sâ dinea elevului faţă de m uncă
metodica studierii elevilor,
febrilă, dar dom inată de raţion am ent ca acum. este de ordin principial : e­ lui colectiv al clasei sale. psihice ale personalităţii ele exem plu : spiritul de o bser­ utilizeze întreaga gam ă a m e­ (conştiinciozitate, exactitate,
Aşa cum rezultă insâ din relatârile interlocutorilor, un levul trebuie studiat In p e r­ Eficacitatea m ăsurilor edu vului. vaţie, capacitatea de m e m o ra ­ todelor de cunoaştere (studie­ inventivitate), la aptitudinile
optim ism exagerat a r fi prem atur. A tîla vrem e cit există spectivă dialectică, In evolu­ cotive luate de diriginte este Ce trebuie sA cunoască un re, de gîndire : interesul p en ­ re); observarea, experim entul, elevului, d ep rin d eri ele.
sem ne dc întrebare în legătură c r furnizarea şi m ontarea condiţionată în m are parte, diriginte despre fiecare elev lru înv ăţătu ră şi rezultatele convorbirea, studiul psiholo­
ţia, in dezvoltarea sa. Ca a ­ U rm ărind cunoaşterea ele­
utilajelor şi a ap araturii am intite planează încă incerti­ tare, dirigintele se va feri dc printre altele, de buna cu din clasa sa sau. cu alte cu (a învăţătură, com portarea lui gic al lucrărilor elevilor, d a ­ vilor în cadru l procesului in-
tudini. Este deri de datoria conducerii întrep rind erii clec- a stabili concluziile despre un noaştere a elevilor, a trăsătu ­ vinle. care este program a st ii la lecţii, la activităţi cx lra tele biografice etc. structiv-educativ, dirigintele
troccnlrale Deva, a factori’or dc răspund ere din Ministerul elev, sau de a-1 eticheta m e­ rilor lor pozitive şi negative dierii elevilor ? şcolare, atitudinea faţă de oa O bservarea atentă, sistem a­ va lua de fiecare dată m ăsu ­
Energiei Electrice dc a interveni eu m âsurl prom pte p en­ tafizic : „harnic", „inteligent". P entru a îndeplini corect şi In m anualele de psihologia meni. faţă dc colectiv, atitu tică, ştiinţifică este calea cea rile educative ce decurg din
tru a aduce pe şantier in cel mai scurt tim p tot ce este cu bune rezultate această ac­ copilului, rit şi în broşuri o- dinea faţă dc m uncă, sensibi­ rnui simplă pentru a cunoaşte
..vioi", ..întreprinzător" ele. constatările făcute, spre a a ­
necesar pornirii grupului nr. 1. sau cu reversul acestor cali­ tivitate. dirigintele trebuie sA ditalc special In acest scop. litatea sa etc pe elev în ceea ce are esen­ juta continua dezvoltare m u l­
Asaltul final, o d ată declanşat, trebuie să la am ploare ficative Să nu uităm că ele­ fie lăm urit asupra u rm ăto are sc arată pe larg ce trebuie sâ In sfîrşit. spre a avea o ţial şi caracteristic. U rm ărind tilaterală a elevilor şi justa
şi profunzim e, să urce rapid spre punctul culm in an t al iz- vul este In continuă deveni­ lor problem e : scopul studie­ cuprindă un asem enea studiu. imagine clară a elevului, d i­ pe elev in situaţii cît mai d i­ lor orien tare şcolară şi pro­
bînzii depline. P unerea în funcţiune a prim ului grup este rii elevilor ; program a studie Vom indica aici num ai as­ rigintele trebuie să eunoasrâ ferite de m anifestare (în cla­ fesională
p en tru constructori şi cnergeticieni o înaltă în datorire faţă re. în perm anentă tra n sfo r­ rii elevilor : melodica studie­ pectele esenţiale ale unei ase­ şi principalele trăsături ale să in recreaţie. In excursii,
de partid. Iar îndeplinirea ci exem plară, o suprem ă satis­ m are şi câ studierea lui. pen­ rii elevilor : modul dc ulcâ m enea programe. personalităţii elevului. adică pe stradă, la joacă, la cin e­ Lector unîv. ION DRAGAN
facţie. o chestiune de cinste şi onoare colecti' â