Page 104 - Drumul_socialismului_1969_10
P. 104
■Bgsnafc ' DRUMlfl SOCIALISMULOT = VTNERI St OCTOMBRie 1969 PAG. 3
.8$l5SiB & ® sP
A
m
ILEGĂLITATI... „
rutmiţf m n >3 u
riatul p rocuraturii şi i vom n-
nula repartiţia. (De u nde atîta HUMELE LEGII“
sig u ran ţă!—n.n.) De altfel eu
i-nm apus i „Ai fost In 6tai e
să obţii repartiţia, treb uia să
fit In stare şl să-ţl ocupi gor-
lnccpînd din 25 şl pînâ ]« 31 ţluni, instituţie cu tradiţie de •Să ne gîndlm puţin : fostul nul de la I R E. Deva Iu re
«ulombric a.c. s-n organizat In peste un secol In organizarea souiera" (I). ocupant al garsonierei din fel ? A in trat in garsonieră
Ce sens poale avea această
inlrcaga ţaţă „Săptămîna eco- polilico-economic â a poporului afirm aţie în doi perl ? Există strada Progresului II dorea cu familie, cu lucruri şi pen
numiei". tradiţională acţiune dc nostru, oferă astâz.i depunători oam eni care „sînt în stare să „custode" al spaţiului pe ea- tru câ „ocupanbi abuzivă" re
mas.i, menită să popularizeze lor posibilităţi şi avantaje mul obţină" a n u m ite av an ta je re-1 părăsea chiar pe v icep re fuza să-şi iu copilul şi sâ ple
ider.'i oennomiilDr, să facă cu- tiple In păstrarea disponibilită chiar Iezind echitatea ? Aşa şedintele consiliului p op ular ce a făcut dintr-un a cu m u la
nOMUl populaţiei avantajele e- ţilor băneşti, punlnd la Inde- se parc, dc vrem e ce în cazul m unicipal ca şi cind n-ar fi tor de m aşină şi o bobină de
Lt*r.onii(.-i Iu U.lvC. mîna publicului pentru utiliza existat organism e constituite inducţie o adevărată „maşină
lv ’oaomi;i — cuvin t milennr. re, după preferinţe, urm ătoare de faţă au trebuit să se facă prin lege sâ se ocupe de aces infernală". Cu o antenă pusă
alitcu eschibiţii p en tru a res
eu senini I it «dii si rezonanţi1 le instrumente dc economisire: pecta legea îci dim ensiunile ei te treburi. Nu cu m v a era n e în contact cu bobina atingea
m ultiple, d e lin in d p rintre altele libretul de economii cu dobin- obiective şi nepărtinitoare. voie dc un alibi solid contra clin cind in cind femeia şi co
una d in tre colt1 m.ii vei hi <i dfi ; libretul de economii cu do- Am m ai rugat pc tovarăşul acuzaţiei dc a fi facilitat ocu pilul Şocurile clectrirc — c u
mai răspindite deprinderi nma- bîndă şi cîştiguri In autoturis vicepreşedinte să aprecieze p area abuzivă a spaţiului? La noscătorii ştiu co fel dc şoc
nr, a căpătai, ca urm are a r a d me ; libretul de economii eu dacă era posibil a sc evita a- judecătoria din Deva un p ro dezvoltă o astfel dc instalaţie
ie rii nive lu lu i de n a i m aterial dobindă şi cîştiguri In m ateria constă situaţie (părerea n o as ces aşteaptă „actul final". II — au băgat groaza în m am ă
şi cultural, un Ine bine d e fin it le dc construcţii ; libretul dc un proces de stabilire a p a şi copil.
in viaţa oam enilor muncii din economii cu dobindă şi câşti tră fiind câ p u tea fi evitată) ternităţii, in ten tat de Cornelia
l ira no.iNtiâ. )n prezent, in Hc- guri in bani şi obiecte ; obli dacă fostul locatar, p ro cu ro Feneşan lui... Aron R arbu. In — A trebuit — n e declară
• ’ !:<.< Socialistă România pes- gaţiunile C E C cu cîştiguri ; rul Aron Bnrbu respecta le dosarul respectiv există şi Ironim D anciu. salariat I n s e r
• e i'UDO otxi de cetăţeni, iar in libretul dc economii pentru gea, predind la plecare sp a două chei yale, depuse de ţia gaz melon — să-i sm ulgem
judeţ d Hunedoara aproape construirea de locuinţe ; contul ţiul locativ neocupat. Cornelia Feneşan, despre care eu fot ţ«t din m ină acea insta
) TOeiii) din cei 501) 000, îşi pâs- curent personal ; pentru elevi — Cînd a plecat, a venit la executorul judecătoresc co n laţie pe c ate am dus-o la m i
Irea/u nconumiile h.moşii la recurile dc economii .şcolare şi Fotoreporterul nostru Virgri Onoiu o surprins la secţia pediatrie a Spitalului unificat din De mine să-mi predea cheile stată prin proces verbal câ. liţie. Ba mai nutll. legase la
curen t şi clanţa de la uşa de
iar soldul general al a- foile cu timbre dc economii, va momentul în care medicul loan Maleo etamina starea sânâtâţii unui sugar. Rezultatul ? II L-am trim is la serviciul fond sînt de la garsoniera pe care
ecslor economii a crescut in specifice virslci şi preocupări spune chiar şi imaginea. locativ al IG.C.L. o ocupa încă pc atunci dc intrare în ap artam en t Aţi vă
de 11 ori. comparabil cu lor lor. fapt şi de d rep t procurorul zut vreodată cum so bat două
finele anului 1900. In viitorul apropiat se va in Aron Barbu. D espre seara cind reptile pentru aceeaşi pradă?
Pentru asigurarea unei ser troduce libretul dc economii C.F. a plecat dc la locuinţa In această situaţie am avut
viri civilizate şi operative a de pentru turism şi carnetul de din strad a A urel Vlnicu nr. im presia câ Ic-a pus Consiliu!
punătorilor, a celor caic s-«m cecuri cu sumă limitată pcnlru Examenul radiofotogralic medical 15 şi a ocup.it garsoniera cu popular municipal Deva pe
convins dc avantajele economi plata mărfurilor cumpărate sau buclucul, M.iria Moţ — caro cele două familii la fel do
sirii la C E.C şi al căror număr a serviciilor prestate dc unită a locuit în aceeaşi curte cu în drep tăţite la un spaţiu dc
creşte permanent, Casa dc eco ţile socialiste. Aceste forme dc C.F. — ne spunea : locuit.
nomii şi conscmnutiuni are o economisire oferă populaţiei H ASCII K'J’ In ultim ă instanţă, de ce
reţea compusă din bUO de uni- multiple avantaje, de la dobînzi LICEU L M t. I HUNED OA — Au venit am îndoi Ja m i s a c ram p o n at Cornelia Kene-
lâti operai h o proprii şi 4 356 şi cîştiguri In bani, la cîştiguri RA — LICEUL NU. 2 TG. MU Mlfîoc sigur ne şi m i-au cerut căruciorul şan dc această garsonieră, de
unităţi mandatare, in judeţul de autoturisme, care se acordă REŞ 43— J25. sâ tran sp o rte lucrurile ci l«t cc a părăsit spaţiul repartizat
nostm funrţionînd 30 unitâti prin trageri la sorţi trimestria In cadrul etapei a treia a locuinţa lui B arbu iniţial, dc cc nu sc duce sâ
proprii şi ti!* unitâti P T T R. ra le C am pionatului divizionar şco La una din şedinţele in c a ocupe garsoniera din blocul
re efectuează şi operaţiuni Informăm cititorii noştri că lar fem inin dc baschet, in sa re sc judeca procesul de sta 0 4? P ontru câ în blocul din
C E C . din onul 1963, cind a fost in apărare bilire a paternităţii, am bele strad a Progresului există con
Numărul marc al depunători trodus libretul dc economii cu la „Constructorul" H unedoara părţi au cerut o am tn arc diţii sup erioare dc confort, iar
lor existenţi şi creşterea con dobindă şi cîştiguri in autotu s-au iniiInit form aţiile Liceu „pcnlru a .tjunge la o în ţele din strad a Aurel Vlyicu a fost
tinuă a ace.slora sint justificate risme, pinâ Ia 1 ougust a c., lui nr. 1 H unedoara şi Liceului rea la tim p d u re la cronici- gere". C redem câ c clar p en bucuroasă sâ plece indiferent
prin avantajele asigurate de 4 210 depunători au ciştigat au nr. 2 Tg. Mureş. Jocul începe îm b u n ă tă ţire a continuă a a- considerate drep t gripe, ră zarea bolit, cind vindecarea tru toată lum ea câ o cuparea unde şi tn cc condiţii din c a u
lege celor care îşi păstrează c- toturisme, iar în judeţul Hune in nota dc dom inare a oaspe- sistenlci medicale a populaţi celi. oboseli ete., care dc m u l se obţine mai greu, iar bol abuzivă a spaţiului a fost fa za şicanelor pe care i le fă
te ori ascund boli serioase, ca:
conomiile băneşti la C E C . doara nu cîştignt 1JH dc depu tolor, rare, m ult superioare ei, d atorită creşterii neconte tuberculoza, abcesul pulm o navul poate infecta p erso an e cilitată — indiferent în ce cea proprietarul, casa fiind
Garanţia statului asupra su nători. hunedoreneclor. m atu re in joc, nite a nivelului de viaţă m a nar, chistul hidutic, pleurc^ia. le din jurul său. scop — de fostul chiriaş — particulară. Ar trebui sâ tr a
melor depuse, a dobînzilor şi Toate instrumentele de eco bine pregătite tehnic şi tactic, terial şi spiritual, înregistrea chistul aerian, bronşita cro n i In prezent m etoda dc ve un om al legii. gem cîteva concluzii pe m a r
eîşligurilor, acestea puţind M nomisire prezentate au în ulti folosind presingul, au d e ra n ză an de an o scădere tot că, emfizcmul pulm onar, a st rificare a sănătăţii şi dc d es In d irjirca Corneliei Feneşan ginea cazului dezbătui: pe a-
mai evidentă a m ultor boli, In
restituite şi achitate la cerere ; ma analiză un singur ţel: Eco jat vădit echipa gazdă, surcla- special a celor cu ex tindere mul bronşic, cancerul pulm o coperire cea mai largă şi si dc a nu părăsi garsoniera din tita spaţiu. N o facem. L ă
păstrarea secretului privind nu nomia. Fiecare cetăţean depu- sînd o cu categoricul scor de nar, silicoza şi bolile dc ini gură a bolilor am inlilc este săm sâ categorisească opinia
mele depunătorului şi a opera nîndu-.şi banii In oricare din a- l ‘J5— |3, în masă. Mijloacele m oderne radiofotografia m edicală, care strad a Progresului a fost înfrin- publică faptele descrise. Sîn-
de investigaţie existente per
ţiunilor efectuate : dreptul de a ccste forme va avea satisfacţia I. VIAD mă. In cazul acestor boli. ea sc face în m inim um dc lim p tâ pc neaştep tate do cel de-nl lom convinşi câ nu va in-
in general in toate bolile, es
dispune rle sumele depuse ; câ e economisit pentru a chel N. R. R eprobabilă atitudinea mit descoperirea dîn tim p a te im po rtan t să nu se aştep şi în mod gratuit. treilea o cupant — olectricia- tirzia s-o facă.
scutirea de orice fel fie impozi tui in mod superior, pcnlru a an trcn oarri — prof. Olga Po- bolnavilor, iar intensificarea te pinâ ce ag rav area bolii d e
m ăsurilor de prevenire, p re
te şi taxe a depunătorilor, do folosi mai bine roadele m un peseu. care in pauza meciului văzute in Directivele C ongre term ină bolnavii să consulte In judeţul nostm ex am en u l
bânzilor. cîştigurilor şi a acte cii. pentru a-şî face viaţa mai a adus injurii corespondentu sului al X-lea al P.C.K., c re un medic, ei trebuie proccd.it radiofotografic sistem atic şt in
lor privind transferul ilrpunc- frumoasă, mai plină. Dezvol lui nostru f. Vlud, câutind cu ează pentru reţeaua san itară la descoperirea lor prin m e tegra) al populaţiei a luat o
rilor pc numele moştenitorilor. tarea impetuoasă d economiei orice preţ ca acesta să nu mai posibilitatea şi, în acelaşi tode active de depistare. Bol m are extin d ere prin centrele Ale cui sîfif
fixe. situate in cele trei m u
Dezvoltarea continuă a eco naţionale în viitorii ani, pe ba poată viziona purica a doua a iimp, obligaţia dc a continua navii depistaţi în faza dc în nicipii ale judeţului şi prin
nomici noastre naţionale şi, pc za Directivelor adoptate dc cel meciului „ea răzbunare" pen cu şi mai m ult avînt studiul ceput. eu leziuni puţin ex tin caravan ele mobili' dc pc te r i
baza acesteia, creşterea nivelu de al X-lea Congres al Parti tru nota publicată in ziarul nos şi aplicarea în teren a celor se, râ’Tpund bine la tra ta m e n t toriile spitalelor unificate din podurile ?
lui de trai al poporului, stimu dului Comunist Român, permi tru nr. 4507, in care se preciza mai bune metode în lupta con şi au toate şansele să se v in Brad. Orâşlic, H unedoara, I’e-
lează puternic acţiunea de eco te să se prevadă perspectivele că la meciul de baschet Liceul tra tu tu ro r bolilor de masă dere. fiind redaţi muncii in troşani şi spitalul unificat an-
nomisire. Creşterea depunerilor unei dezvoltări considerabile a nr. I H unedoara — $ S. Ghcor- şi a pune bazele teoretice şi scurt tim p IVoccdînd din v re titubereulos din Deva, care au D rum eagul care duce din
la C.L.C. se realizează în condi aiţiumi de economisire, .ilit în gliicni, antrenoarea Olga Po practice dc lichidare a lor. me la verificarea sănătăţii, posibilitatea sâ se deplaseze şosea la Bîrcra Mica tic LOZUL SF. PLĂTEŞTE
ţiile creşterii, diverşi licării şi mediul urban, cît şi în cri să posea a lipsit ncjustifioU. S p Bolile care se m anifestă bolnavii nu au posibilitatea să ia sediul tu turo r circu m re. la in trarea in sat. pes
orientării consumului spre obi tesc. im pun, din partea C.M.K.F.S. scripţiilor sanitare şi in c o te două poduri. Ticcc p c n De acest adevăr sliitem
frecvent sînt situate In cutia răspîiuleascâ infecţia unor
ecte dc valoare mai mare şi fo şi direcţiunii şcolii, analizarea munele aferente. lru câ n-are cr fa^e! Sâ convinşi cu toţii Numai Iul
losinţă Îndelungată (televizoare, IO AM DUGA şi luarea eventualelor măsuri toracică. Unele au o evoluţie boli în jurul lor şi astfel pe poală ar lua o razna peste Petru Cnroli, angajat la C.S.
mobilă, autoturisme, locuinţe). diiedorul Direcţiei in razul relalat. lenlâ. cu sem ne dc început ricolul contam inării este re In cursul vinului liKiO. pc cim p sărm anul, dci'ît sâ Hunedoara, secţia cuptoare
cele trei trim estre
expirate,
Casa de economii şi conscmnn- judeţene C EC. Hunedoara puţin caracteristice, fiind dus. Dimpolrivâ, ncdcscoperi- şi-au verificat slatca sânâtâţii tragă o asem enea spaim ă industriale, a fost ncv'oit sâ-i
prin rudiofolografie medicală cum i o produc cele două. . amintească un lucrător de
arătări dc poduri. Amîn-
miliţie câ cele trei lozuri fn
f — r----------------- un n u m ăr dc ap ro ap e 200 000 douâ scîrţîic com pătim itor plic luate fn seara zilei de
j a > ' , de cetăţeni (m uncitori, s a la
Du aii ai cu fie toamnă. O n i-arn făcut pe uliţa hnirijit vacă. Fac eu cinste cu ea A- litri. De la bazinul, pe pere tica in jrosibilHalea ini rodu- riaţi, elevi, militari şi p o p u din toate încheieturile po ’M octombrie trebuiau plăti
calma, ca soare mult şi cer m aturată. ceslen nu fost cuvintele )>li- tele căruia o mină stinoacc rc,ii luminii electrice) şi a laţie nesaluriatâ), acţiunea fi calo de putrefacţie. n-au te. Dc nu era miliţianul, ie
azuriu iu-a insolit, pc curu- Gospodăriile pironi tor Ş te ne de. neincrctlc cu care ve terminat jn im ul instalaţia ind in plină d esfăşu rare pe baluslrado îi părătoare, gău şea cu scandal Ptii. (teal)ă-i
ruio cc şerpuieşte pc cuhnea fan Comnn, Petrică Poennr. teranul satului, Ghcnrţihc a scris pentru aducere a jrenlru aducerea apei in întreg teritoriul am intii. rile în scinduri incep sâ ia asta ?
Munca tu lui, dincolo tic Sălaşu A lexc Comnn. Victor Lascn, Turcu, a iulim /liunt vestea m inte : „Construit 5 octom curte şi in casă Dimineaţa, Fxrtmenul radiofolografic proporţii „Cîrprlile" care li
dc Uns. Urcam s/ne Pestei a Acliiin Comnn. Paiiletie Co- electrificării. .Vn i-a cerut n i brie 1 9 0 0 I n cişmelele (d la omul ce jioartă toamnele ce medical este un im po rtan t s au lot făcut nu mai fac LSI L U A S E T A L P A Ş t T A
— srtt pe curc-l cunoaştem m an ţi nlc m ultor altora sc m eni lui G hcnn/hc Turcu. număr) aşezate pc uliţele sa lor 71 de ani, sc spală pc fa mijloc de ap ărare a sânâtâţii. faţă ! I*âcal de o asem enea j Roz.alia Pinlea clin Hune
doar din auzite — însoţiţi dc ţă la chiuvetă. Ca ci e şi Deci. interesul fiecărui c etă neglijent A «lin p artea g os- doara a Intrat, ziua fn am ia
Xmniac Hotaru, ţirof Ştefan Alihai Lascn, iar lanăş /iă- ţean este sâ sprijine această podarilor sulului, mai cu za mare, In magazinul de tri
Cri şan, secretarul comitetului C'ileh Virtar Turcu şi depu- acţiune prin prezentarea re seam ă eâ d upă rc ai intrat cotaje dc lîngă casa de cul
pc uliţele sale îţi dai sea
mmu:it:f <le partid, tiv locţii- talul, lor Jh/a Maţi şi au pro gulată şi la data indicată, ori m a câ sînt gospodari h a r tură. A „ochit pc o tejghea
Ionii occ.'îuin H dc cci doi oa curat întrerj materialul şi ur- de citc ori este invitat prin nici şi pricepuţi. Ce oi fi portmoncul lui A.B. Profitînd
ia* 1/, din satul spre cant mrază să-şi focă şi ci insta personalul circum scripţiei s a nvind de gind cu podurile de aglomeraţie, l-a şterpelit
tul/prora; Runtulus I'ocnant laţiile. nitare u rbane sau rurale c a role două ? Nu vor sâ Ic şi-npoi şi-a luat tălpăşiţă.
şi Comei, l'-tru. Priceam Peştera Satul — in care re face pro g ram area c e tă ţen i mai recunoască câ sint ale Cîţiva cumpâtători au urm ă.
piscul din niatră dc calcar urşii şi mistreţii ic niţi să lor pc străzi. cartiere şl lor şi câ Ic fac alftca ser rit-o. au prtns-o şi au „con
al Prdcşoi ului — hotar na vicii ?! dus-o" la miliţie.
mănincc prune in cu/radn blocuri de locuinţe. Prin a-
tural intre rai-a aşezării şi recomandă jirin clădiri nni, vaca, deşi tle aproape un an tul ui, altitudinea, coboară cu rasei şi să roadă şl iuţelii, ecasta îşi ap ă ră săn ătatea p ro
m aşin ii Retezat — încerci ml im punătoare Porţi din fier becurile s-au aprins fa .fieca 25— 30 flc metri. s-au „obişnuit“ cu lumina r- FĂCUSE „CURĂŢENIE**
sn a" imapm. m clhpul. sa şi partluri metalice, ce im- re casă. D eputatul Jir/a Maţi, ală leclriră — oferă astăzi încă prie, a familiei sale şi a co
lului. Xi-l descrisese eu ei- prcjmiiirsc curiile pe d istan Aşadar, desţ>rc electrifica turi dc alegătorii săi R om u- o ampreafă a noului. Cişme legilor de m uncă Cărăruia care In ziua dc 27 octombrie a
1n;a zile în urmă lan Rni- ţe tic zeci dc metri, se a rm o rea satului se vorbeşte acum lus Pocnaru. G heonjhe rFur lele de pe uliţe şi din carfi, fost prins loan Ciuca fn timp
icscu. preşedintele Consiliu nizează fdăcut cu păienjenişul la trecui. O altă realizare Ftiiiolog dc judeţ ce intenţiona să fugă dîn lo
cii, Petru Plozofia, Victor chiuvetele din casă. cărora li
lui popular al comunei Săla de console care mijlocesc pă este în prezent la ordinea zi Turcu şi dc alţi inimoşi ca se vor atlăurja, un peste mult Dt. O. CONSTANTINESCU duce !a cabana. cuinţa lui A R. din Deva. A
şu <ie Sus. Şltuna ea Peştera trunderea lum inii electrice lei in satul din m unţi : apa. ei, s-au luat la luptă cu jăs- ti m p , ndăpătorilu din ţiraj- Medic Emerit cesta spărsese un geam, In
c unul tlin cele II sa'r a!e de la reţea in case, in acare d ar nu orice apă, ci tic la cul m u n telu i şi săpfnd ca tlnri şi băile tlpsj>rc care se trase tn casa omului pe fu
cnm unci si mai ştiam un a turile f/ospodăreşti. robinet, de la cişmea rtate adinei au inoropat f t i vorbeşte tot mai irecvmt. fără apă riş şî adunase fntr-un cear
Re
m ănunt ciudat : aici e un /.urnirile de electrificare Ne-am oţuit. fn faţa unui. ele sute tle metri, de ţevi. denotă str/ura Imatură d in şaf mai multe lucruri. făcuse
clamantul zicea că
fapt nhi'iiuit ca oamenii să au încejml acum doi ani $i bazin care adăposteşte sub Invinyători, ei au realizat tre cuvint şi. fantă atunci In vara acestui an, pc fi „curăţenie". Noi credem că
prirenrcă prin peam urifr ra nu m ult flujiă aceea o am e ziduri dc beton şi uşi tle fier nu num ai d rum ul apei spre cind oamenii sint dornici să rul ptriului Peştera Bolii, hoţul s-a... murdărit.
selor la ursul ce adună fruc nii din Peştera au inlors co un harnic şt neobosit izvor snt, ci şi economii. Din ceea înfăptuiască po litica parti intre calea ferată şi şosea
tele căzute din pruni sau la m utatorul şi au pr/fft cu bu de m unte, urm ărind drum ul dului nostru de ridicare şi ua naţională, a fost c o n stru M A I D A I U N D E T ?
niistr'-'ii re „cnlriC şt iniei H curie izbucnirea tle lum ină nevăzut al apet ce pleacă ce fusese planificat să se rea Imvăstari' a celor mai înde ită şi d ată în folosinţă o fru
de porum b ori scurmă in „Lum ină electrică la Peş prin conducte inspre tyazi- lizeze cu 40 000 lei, s-a în părtate sate moasă cabană. In 2ilele cu întrebarea o adresăm os?
voie on>ă~ile tera ? Cind oi mai vedea-o nul tle colectare, care rlisniine făptuit cu 18 000 lei. Ghcor- soare torid din sezonul esti pâtarci M. Radovici dc la be
Primii paşi in vatra satului şi pe asta am să t'ă dau o de o capacitate dc 8 000 dc. •ihc Turcu (cel care nu ere PETRE FARCAŞIU val mii de oam eni ai m u n răria „Corvinul" din Hune
cii dm Valea Jiului
şi-au
petrecut clipe de odihnă şi doara. Aceasta a fost sanc
ţionată pentru că l-a servit
13.C9 M aro rotundă C onsultaţii destindere pc plaja verde
pontm elevii din d o io o pe Nicolae Sarea, aflat tntr-o
X ri o. Firieo ; O oicoicări in din jurul cabanei Aici s-au vădită stare de ebrietate.
gate. bucurat de soare, dc aer c u De-aia zicem : mai dai un
C o n iu llo (ii pcnlru elevii din
se rostogolesc pc obrazul înnegrit dc fu Tigrul („Cultural") ; LONEA ■ |n c la ia a V iu a M atem atică: rat, de apa cristalină a pî- deţ... peste, mai pică o... a
ÎO O O T IF ningine. „M ulţum esc", reuşeşte abia sâ InEMA umbra coltului („Minerul") j Frcdy, 11.00 Închiderea em isiunii de d i bană De toate au găsit la mendă.
rîului ce trece pc lingă ca
C alculul algebric conştient ;
lovejte tu întiil („7 Noiembrie'');
pronunţe, „m ulţum esc “
m ineaţă ;
Mary şi Mcrvin sar ţinindu sc de mină AMINOASA : Adio, Gringol („Mun 18.00 Qulciin de >Iiri ; cocheta cabană dc la P eşte A S Tl iM P A R A Ţ I-V A !
citoresc") ; PETRILA; Annn Karoni-
TRAGEDIA ANULUI 1 3 3 4 Dc abin acum medicul îşi dă scam a eâ no - iciulc 1-11 („Muncitorcic") ; 10.05 Vo place m uiica i m uricalo : ra Bolii în afară dc npâ
Stema ;
Forme
fiul său nu ar fi avut nici o şansă in apă. DEVA ; Un g lo n te pon lru g en e VULCAN : Virilele omului şi Lui deivo lta rco ; ...curentă. Cci care au pro Cetăţenii Mic Alexandru
t.ogiul („Muncitorejc") ; ORAŞTIE:
liste prea slab pentru a lupta cu m area ral (C in c m o io g ro iu l „P o t/ir." ) ; Lo Crroio, othii-ţi ord ea llaeărn 18,35 E m iiiu n e da stlirt(â. D lo lo g iectat şi construit caban a (angajat la E.M. Ghelar),
Panică pe puntea agitată M ary îşi pune m ina stingă sub e u de C-don < „ A u o “ ) ; S tM LP.lA: („Patria") : Feldmcncţala (,,Flacă 19.05 P u b lie d o ie ; nu s-au gîndit sâ o prevadă Vladimir Stoica, Toan Sere şi
intre b i o lo g ie ţ i e le ctro n ico :
O ro g o ita In I m V o g o i
M u re ş u l” ) ;
bărbia băiatului şi îl b a g e d upă ea. Dar M U N C D O A R A : N e im b lin r ilo A n g e ra") ; GEOAGIU-BAI : La doleo vi 19.10 Tinoij s o lijt■ do m utică popu şi cu sursă dc apă. Or. d e Joan Costea (CS.H). 11 ie
lica ( „C o n il r u c lo t u l " ) ; H u rii ( „ F l a la — seriile T U ; HAJEG : Nu ui lară m oldoveneojcă ; spre necesitatea apei la o ca Gâlrşan (din Vulcan) şi Bc-
pinâ la ţărm mai sint încă şase k ilom e
bărcilor de salvare tri ... căra'1) ; Un g lo n te p on tru g i-n o 'o l ta gma Lugovora („Popular") ; 19.30 Telejiirnelul rle »eară ; bană este absurd sâ mai dis ncdic Gal (din Petroşani) au
BRAD : Armato codohatuiilor din
( .. j i d o r u r g i i l u l " ) ; CA LAN ; A p o i, s o
Ediţie «pecinlă ;
Iu n ia " | ; TE
(„11
...In acelaşi timp, prim ul inginer şi tî- n o s tu l le genda încă pu(in< dota u nou in luptă („Steoua roţic") ; 23,15 Film ul a rlu tie „S ora ceo cutăm . Cert este câ la ca b a fost sancţionaţi pentru câ au
provocat scandaluri.
Astîin-
Pentru
na Peştera Bolii nu sc g ă
I I U C :
GURA0AP.2A : Moartea după corti
m oie" ;
Pc puntea bărcilor de salvare poate
8 fi folosilâ num ai o barcă. M ajo rita şi întunecosul tunel al liniei dc arbori, ( „ M i n e . u f ) ; PETiTOŞANl : Prinţul nă („Minerul") ; 1LTA : Aruncaţi 71.50 Reflector ; seşte strop de apă, in afară, pâroţi-vă o dată. măi oameni!
nânil său asistent se lîrâsc prin strim t1 1 1
V irila
in g ra tă (,.Z N o ie m b rie ") ;
22.05 M ult e dulce ţi frum oată.
tea pasagerilor, destinaţi acestor jos dc tot în vas. Acest tunel. In Care sint negru („R e p u b lic e " ! ; LUPENI : banca In oţr („lumina*). Preocupări da itH U tlcâ ; bineînţeles, de cea care Treburi folositoare nu puteţi
b â rn . se îngrăm ădesc la pupa vasului pc dispuşi cci doi arbori motori puternici, Proverbe ţi rlcâtorl | curge alături de cab ană şi face ?
punţile C şi D Nu mai pot ajung e insă duce de la cam era m aşinilor pînâ la p u Pagto e m lilu n ll ; de calea ferată Numai se
la lipim le de salvare. pă. O am enii ştiu câ la capătul tunelului 22.30 Telejurnalul de noapte ; tea sâ nu te apuce la P eş Rubrică rea lirotâ de
Af/irâ. pe punţile deschise mai există trebuie sâ fie undeva o deschizătură, care Conced da piinr ; 13.30 Cartea jtJIn- 22,45 Trei In ilu d io tera Bolii... Setea de apă. A. DANUJ
M u'ieă ujoară ;
t1 (ico ; 13.40 Din cînieccJti > 1 domu
rol puţin aer respirabil. Dar furtuna îm duce sus la puntea pupă. Este ultim a po R A D IO rile popoarelor ; 14,03 Melodii do Li- 33.10 Închiderea em ulunll DAN VRINCEANU
pinge neîncetat perdeaua dc flăcări spre sibilitate dc refugiu. Sc tîrâsc p lin în tu «iu Tone,Cu ji laureaţi» Protoia ; I. BELDEANU
14.30 Murlcieni român! do ori do»pre
pupă. Oamenii îşi dau seam a că vor pier neric, dibuie m ereu pereţii, găsesc in sfîr- muilcieni romoni do lori ; 15,00 Şl.-
P R OG R A M U L I : A.O5- 9 J 0 M u r i tă >1
de şi ,această posibilitate de refugiu. şit mica roată de oţel. Cu un ultim efort O 'iu n 11lă ţi ; 9,30 M em o i'O păm in tu- 'o ti ; 15.(15 Opero pnniru toii :
Intre tim p se drsprind cîteva barei de reuşesc sâ deschidă uşiţa de includere. Cu lui lomonosc ; 10,10 Cm» du Innbo 15.3(1 Melodii diMraclIvo : 16.00 Radio
salvare şi... vâzînd pierdută şi această ulti miinile pline dc răni se urcă pe scara \p o n io lă : 10,30 R a d '0-»c°(Ud : 10,50 /«uitai ; 16.20 Lucrări eo«olo ; 16.40
mă sp eranţă lumeo începe să strige dispe verticală de fier. O a doua uşă : Aceasta Program <Jn uinleco ; 11.05 M u ric o MinlotuU dntracilva : 16.50 Po înmn
medicolo ; 17,00 Murico ujoară ; 17,3.5
dm o p e ra jo ; 11 ?5 M u ric o p o p u la ra i
rată Mulţi sar peste bord şi se luptă n- cedează mai uşor. Buim ăciţi oamenii din 12.00 M u n c o u j n n in : 12.15 Noi in Miino. in omUlunlla murlcole : 17.40
rum cu m arca înspumogatâ. In mijlocul cam era maşinilor sc avîntâ pc pupa pun fe g iţ tr o n do npo ra ; 12,30 M e lo d 'l Rodlo publicitate ; 10.00 Variotâ(l
mulţimii dc pc puntea C se află dr. Breg- ţii D şi râm în înm ărm uriţi. p o p u la ra ; 13.00 R a d lo ju m o ! ; 13,111 murleole ; 18.30 Cur» da llmho ipo-
niolo ; IR,50 Vorletn|l murlcole : 19,3(1
stein din New York cu fiul său, în vîrslâ In lum ina vilvâlâilor. în m ijlorul infri M.e m a rjo rm mur.lr.ol : 14,10 R o m v io C'itlca literală romoneaică In eon
14.35 M u ric o
u jo o ră ;
lu rilo r :
14.50
de opt ani. Au fost tot tim pul n ed esp ăr nului, un grup dc bărbaţi, fempi şi copii Cm tecc jocuri p o p u la i o ; 15.20 Ro- tc*lul european ; 19 5(1 Naaptn bună,
ţiţi şi acum treb uie totuşi sâ se despartă, s-au strîns unul lingă altul, implorind ce rl'O p u b lic ita te ; 15,30 C o m p o illo /u l copil : 20,00 Senră de opero ; 22.15
Murlcă »im Ionică ; 23.05 Muricn m
rian şcu rile punţii C au început sâ sc a- t n p lo n ii m i ; tă.OO RodiO |urnol : 16.20 lume : 24.00-1.00 Mutică slmlonlco
rul. F orniot'n Sincron ; 16.3(1 Tribuno r o
prirnia Dr Bregstcin îi pune fiului său m a ; 16,45 M u ii c n u i o o r o : 17,05
P rim ul inginer priveşte la un spcriacol
singurul colac dc salvare. IV o iru p o l ii e ; 17,15 M u ric o p o p u la ră ;
halucinant. Limbile flăcărilor înaintează lfl.10 R odio-oncheto economică ; 10.30
..Sân. Mcrvin!" îl conjură Bregstcin. ea nişte şerpi mari, gălbui. Dar mai exis O m e lo d ie pn n d ro io d u in n e o v o o i-
„Acum trebuie sâ sari !". Dar băiatul nu tă furtu n uri şi doi hidrnnţi. Şi doar rl în lro ; 19.00 G o r n o ro d in ; 19,.V) Snp- VREMEA A U T O D E V A
vrea sâ se despartă de tatăl său, îi este suşi, cu ultim ele sale forle, jos în rnm e- In m in n unui m elom an ; 20.05 Toblelo
de
tle
îc o uV ; 20.10 Scud p rogram
team ă Priveşte îngrozit la m arca dezlăn ru maşinilor, pusese sub presiune conduc doine ; 20.20 C i n l n o d o n o ; 20 25 2 ece PENTRU 24 ORE
ţuită. la valurile ce se izbesc cu zgo tele dc stingere. Acum comenzile sale r.V m elod ii p re le in m ; 21,DO E m iim n o li- Vr»mo rueorooîă. cu cerul tr*m*
mot de pereţii vasului. sună pe punte : „Femeile şi copiii înapoi le .o .o ; 21,20 R c v id o >lng i r c lor ; oainr noroi. Vintnl va mila no-
J2.00 R nrliofurnnl ; 22 ?0 S p oit : 22.30
Civil, cu unrUo Intemilieărl localo
O femeie tînârâ. îm brăcată doar în cos spre balustradă. Bărbaţii sâ vină la m i Cinlcce i n t n p tn io lc He Petre A le io n r t i a i a c I o o i ! nord vestic Temporar, cu sediul în oraşul Deva, strada Depozitelor nr. 5. înscrie candidaţi pen
tum de baie. sc adresează medicului: „Sâ 1 ne". Ii îm parte în două echipe dc stin •Im : 22.40 A lhuin rle m e to d " ll/ic e ; vor codea p«oc i pito | ii slobe tub
(ormă d« ploaie Tcmpnroiora mo
iau pe Mcrvin cu mine?" Dr. Bregstcin gere. Deschide ventilurile h id ra n tilor Apa J-VIO C o nced «le îe n rn ; 23.50 C in lo limă va li cuprinsă intre 11 jl
SJnno M o u .ilo u ri ; 23.45 M om e nl poc
o cunoscuse puţin înainte. Ştie doar câ o ţişneşle cu toată forţa peste punţi, pereţi tic ; 0,03- 3.00 E ilto d n n o c u im o 16 qtode. iar m.mma imrr» mlnul tru şcoalo de şoferi profesionişti.
cheam ă Mary şi câ jucase tenis cu băiatul PROGU'AMUl II : 6.10 Vorleloll mo ? li piu» 4 ţ)iorlr Dlinlnsola.
şi planşcuri. Şi chiar după cîteva clipe To|ri locală
lui T inâra îl ia de m ină: „Sărim îm p re linole : 7,00 Rod lojurnol ; 7.10 Vo
eforturile au succes : perdeaua dc flâcân licioţi mo'inole ; B 10 Tot inomie ;
ună ?" 3 25 Simlorup I în rc minor do Co» PENTRU URMĂTOARELE Condiţii : sa aibă stagiul militar satisfăcut, să fie născuţi in oraşul Deva
se opreşte, nu se mai apropie
„Şi tăticul ?" men Petra Boiocopol : 9.Î0 Muneo 2 ZILE
„Vin mai tîrzîu", bîiguic dr. Bregsteîn. (Agerpres) popii torn ; 0 10 Cu'» de liml>o »pn Vrom- răeo.-m^â cu e.-vnl ic.m sau in solele înconjurătoare şi să domicilieze in aceste locolităţi.
molo : 9 .10 Corul Aniomblulu. ,,Ni
..Nc întîlnim mîine dim ineaţă la New color Bolceicn1' d.n Cioiovo : 9,45 aornr noroi Vinlul vo sufla oo-
Irivif dm nord-vest Tcmpo«or. pre-
York". Se întoarce spre Mary. Lacrimile (Va urma) Concert din opere : 10.t0 Te-ilni ra clp'loln slotie. Ircole. sub for
diofonie ; 17.03 Avonprem.oră condici mă da plaoin Temperofura io
nă ; 12 13 Cmtecolo o/ojelor i 12,43 menţină icâiulă.