Page 105 - Drumul_socialismului_1969_10
P. 105
PAG 4
DRUMUL SOCIALISMULUI - VINERI 31 OCTOMBRIE 1969
ADUNAREA GENERALĂ Lucrările Consi V i e t n a m
A O.N.U. A ADOPTAT UN liului redacţio Situaţia din Liban
nal al revistei 0 ACORD IN TRE DELEGAŢIA LIBANEZA .ŞI O F I
Youssef Shm eit, în legătură
PROIECT DE REZOLUŢIE „Problemele păcii 0 FO RŢELE PA LE ST IN IE N E DE COM MANDO AC cu în treru p e rea tu tu ro r os
EG IPTEN E
C IA L IT Ă Ţ IL E
CEPTA ÎN TRERUPEREA O STILITĂ Ţ IL O R M I tilităţilor m ilitare din L i 0 CIOCNIRI VIOLENTE INTRE FORŢELE PA
ban pe o perioadă de 24 de
TRIOTICE ŞI UNITĂŢI MILITARE
A M ERICA
L IT A R E PENTR U 24 DE ORE.
INIŢIAT DE ROMAN!A şi socialismului" 0 D EZM INŢIREA UNUI PU R T Ă TO R DE CUVÎNT ore, relatează agenţia Rcu- NO SAIGONEZE.
unui
ter, citind declaraţia
AL A RM ATEI LIBANEZE p u rtăto r de cuvînt al o rg an i O SOLDAŢI Şl OFIŢERI AMERICANI SE PRO
zaţiei „El F atah ". NUNŢA PENTRU ÎNCETAREA RĂZBOIULUI.
-PRAGA 30 — C orespon CAIRO 30 (Agerpres). — C harles Hclou, şeful statului
NEW YORK 30 (Agerprcs). punderilor ce le au faţă de den tul A gerpres, E. Ionescu, In u rm a întrevederilor r a libanez. ★ AL INSTITUTULUI
A dunarea G enerală a O N U. a prom ovarea unei politici baza tran sm ite : Joi au început la re au av ut loc la Cairo în A sum îndu-şi rolul de mo B EIR U T 30 (A gerpres) — CE ARATA UN SONDAJ
HARRIS.
adoptat m iercuri proiectul de te po respectarea drep tu rilor P rag a lucrările Consiliului r e tre m em brii delegaţiei lib a diator, R epublica A rab ă U- Un p u rtăto r de cuvînt al
rezoluţie, iniţiat de România, fundam entale ale om ului, lup dacţional al revistei .P ro b le neze şi oficialităţi egiptene, nitâ a adresat, de com un a arm atei libaneze a dezm inţit
privind educarea tineretului in tei pentru pace, pentru lichi m ele păcii şi socialismului". s-a aju n s la un acord de cord cu Libanul, un apel c ă că generalul Youssef Shm eit SA IG O N 30 (Agerpres). — te num ărul soldaţilor şi ofi
spiritul respectului faţă de d area colonialism ului şi poli V. Bîiak, m em bru al Prezi principiu în legătură cu căi tre cealaltă p arte im plicată a r fi propus forţelor de gue In cursul nopţii de m iercuri ţerilor care se p ro n u n ţă p e n
d repturile şi libertăţile o m u ticii de apartheid. Ea recom an diului C C . al P.C.C., secretar le de soluţionare a crize* li In conflict. O rganizaţia p en rilă palestiniene un arm is spre joi, forţele m ilitare ale tru încetarea războiului din
lui, precum şi participarea ti dă, de asem enea, ţârilor m em al C.C al P.C.C., a salutat. baneze — relatează agenţia tru E liberarea Palestinei, ce- tiţiu de 24 de ore — rela guvernului revoluţionar p ro V ietnam . M ilitarii au creat
neretului la dezvoltarea naţio bre ale O N U să perm ită or 1n n u m ele C C al P C .C , pe MEN, citind declaraţia lui rindu-î să trim ită în c ap ita tează agenţia F ran ce Presse. vizoriu al Republicii V ietn a organizaţii clandestine şi ed i
nală Rezoluţia, căreia pe par ganizaţiilor dc tineret să p arti participanţii la lucrări A luat H assan S ab ry Kholy, re p re la egipteană rep rezen tan ţi A genţia citată m en ţio n ea mului dc Sud au bo m b ard at tează ziare prin interm ediul
curs i s-au alătu rat alte 16 cipe la pregătirea şi înfăptuirea apoi euvîntul K I. Zarodov, care să ia parte, îm p reun ă ză. totodată, că, in prezent, cinci poziţii fortificate ale cărora popularizează ideea re
state, în calitate de coautori, program elor de dezvoltare n a redacto ru l şef al revistei, c a zentantul personal al preşe cu m em brii delegaţiei lib a situaţia în ţară incepe să re trupelor am cricano-saigoneze tragerii tru pelor am ericane
devină calm ă. S u rse oficia
fusese discutată şi aprobată ţională şi dc cooperare inter ro a ex pu s rap ortul de acti dintelui Nassor. neze, la negocierile privind le au an u n ţa t o nouă sus — inform ează corespondentul din V ietnam ul de sud P o tri
1n u n anim itate de Comitetul naţională v itate a colegiului de re d a c Republica A rabă Unită a căile de soluţionare a dife- pen d are parţială a restric agenţiei Associated Press vit ziarului, la baza m ilitară
nr. 3 pentru problem ele socia In cursul dezbaterilor con ţie în perioada 1960—1069 Pe an u n ţa t în mod oficial că rendum ului. ţiilor de circulaţie im puse Ciocniri violente între d e ta de la Fort-Louis din statul
m arg in ea acestui rap o rt
au
le. um anitare şi culturale. sacrate acestei probleme, care începui apoi dezbaterile acceptă rolul de m ediato r al ☆ sâp tâm în a trecută la Beirut. şam en te ale forţelor patrio ti W ashington, au torităţile m ili
In docum ent se subliniază au avut loc în cadrul C om i AMMAN 30 (Agerpres). — De asem enea, se m enţio ce şi unităţi m ilitare am eri- tare au arestat sâptâm ina tr e
La lucrările Consiliului re
im portanta rolului şi co ntri tetului nr. 3. un m are n u m ăr dacţional participă delegaţii conflictului intervenit intre Forţele palestiniene de nează că n-au mai fost sem rano-saigoneze au fost se m n a cută 35 de soldaţi. partici
buţiei tinerei generaţii la p ro «Ic delegaţi au subliniat im por din partea a 06 de p artid e autorităţile libaneze şi forţe com m ando acceptă p rop u n e n alate ciocniri intre trupele late in zona platourilor cen panţi la m itingurile şi d em o n
m ovarea păcii pe plan m o n tanţa iniţiativei rom âne dc a com uniste şi muncitoreşti. Din le palestiniene de com m an- rea şefului de stat m ajor al libaneze şi forţele palesti trale. la 400 kilometri nord- straţiile de protest org an iza
dial, a dreptăţii sociale, a p ro do. solicitat de preşedintele arm atei libaneze, generalul niene de guerilă est dc Snigon, precum şi Iu 6 te dc „Uniunea m ilitarilor u-
aduce în atenţia O N U. pro p artea P artid ulu i C om unist m oricani îm potriva războiului
gresului economic, respectarea blem ele tineretului şi rolului a- Român participă o delegaţie kilometri est dc localitatea
drep tu rilo r om ului şi tr a d u eestuia in prom ovarea id ealu condusă de tovarăşul D um itru An K he In regiunea p lato u din V ietnam ". Ei urm ează să
cerea în viaţă a ţelurilor în Popcscvi. m em bru al C om ite rilor înalte, la nord-vest dc fie judecaţi de tribunalele m i
rilor de pare. respectului reei- litare.
scrise în Carta O.N U Rezolu tului Executiv al C C. al Şedinţă festivă Plciku au av u t loc, de asem e
ţia adresează u n apel gu v er proc şi înţelegerii între po P.C n . secretar al C. C. al nea. lupte intre patrioţi şi u-
inamice.
In
nitâţi m ilitare
nelor de a acorda atenţie r ă s poare PC .R. consacrată aniver cursul ciocnirilor, care au d u
ra t şase ore, b om bardiere ale NEW YORK 30 (Agerpres).
sării naşterii lui forţelor S.U.A. au intervenit tutul H arris din S.U.A. a a r ă
Un sondai efectuat de Insti
în sprijinul unităţilor de in
Remanierea guvernului spaniol N. Bălcescu fan terie am ericane — re la te a tat că fiecare al treilea cetă
ţean am erican interogat,
s-n
ză
agenţiei
corespondentul
France Presse p ro n u n ţa t p en tru retragerea
im ediată şi necondiţionată a
BERLIN 30 - Corespondentul A- In ultim ele 24 dc ore. „for tru pelor am ericane din V iet
M ADRID 30 (Agerpres) — Substituiri sim ilare s a u influenţă în guvern a sporit g erprei. Şl. Doju, tio m m ile : Lo Aco- tăreţele zburătoare" a m e ri nam ul de sud C om entînd r e
M iercuri seara, şeful sta tu produs şi la celelalte m inis continuu, sint prom otori ai li deoiio Germano de Ştnn(e din Ber cane „B-52" nu efectuat noi zultatele acestui sondaj, revis
lui spaniol, generalul Franco, tere afectate dc rem an iere nei politici mai .eu ro p en e", lin a avu! loc o je d ln ţâ «eil>vă con- raiduri in diverse regiuni sud- ta „Time" scrie că „in pro
socroto oniversorli o ISO de oni ds
a procedat la o rem aniere gu De asem enea, dublul post de de o rien tare prooccidentalâ la naţte/eo lui N icoloe Bălcescu. or- victnnm czc pentru a ataca porţie de 00 la sută, am erica
v ern am entală, operînd 14 vicepreşedinte al guvernului In tre altele, observatorii sc g o m to lâ de Comisia n o ţo n o lo poziţiile patrioţilor nii sînt obosiţi dc acest con
schim bări de m iniştri în c a şi m inistru sub secretar la aşteaptă la o poziţie de n a tu UNESCO »l Academ io de Ş liin je .
Au p orticlp o i p ie je d in to le Acade- flict şi consideră că războiul
drul cabin etu lui sân de 18 preşedinţie, râniine am iralul ră să faciliteze prim irea S p a rnror de Ş tiinţe, dr. Klare Hermonn, nu trebuia început. întrucît
portofolii. O bservatorii poli Luis C arrero Blaneo. conside niei jn P iaţa co m un ă şi la o preţe dm lcle Com isiei noponole NEW YORK 30 (Agerpres).
tici consideră noua echipă rat şi cl un .teh n o crat" . atitu d ine .m ai suplă" jn tr a UNESCO. p>of. R. Rienocker, acade JAPONIA. Mame şi copii din Tokio, participanţi la un curs de Ziarul ..New York Tim es" el reprezintă pierderi masive
g u v ernam entală d rep t .c a b i F ond ată în 1920. .O pu s Doi" tativele privind bazele a m e r i m icieni A lost, de oiem enea. preienl circulaţie, organizat pentru a atrage atenţia şoferilor să nu con relatează că in n um ero ase c a şi inutile dc vieţi om eneşti şi
om bolodorul
Sociolislo
R epublicii
netul de succesiune", avînd în sc prezintă în chip de o rg an i cane de pc teritoriul spaniol. Romonio în R D. Germ ano, Nico- ducă in stare de ebrietate şi cu viteză prea mare pentru a nu zărm i şi tabere m ilitare c re ş resurse m ateriale".
vedere recenta desem nare a zaţie religioasă, d ar participă Eclipsa Falangei a început Jae Glieneo pune in pericol viaţa pietonilor.
lui Ju a n C arlos de B orbon ca in ultim a vrem e intens la mai de m ult Ea p are să d e
viilor rege al Spaniei. Totuşi, viaţa politică In rin d urile ei vină com pletă ca u rm a re a o-
generalul Franco n-a a ră ta t se n u m ără atit critici ai re g i poziţici unei părţi a Falangei
intenţia m an ifestată dc a se m ului (unii au fost c o n d a m faţă Hp restabilirea m onarhiei Divergenţele din sinul 0 declaraţie a secretarului de stat
retrage, el deţinind în co nti naţi de diverse tribunale), rit şi d esem narea ea viitor rege
n u are fun cţia de preşedinte şi persoane ap ro p iate şefului a lui Ju a n C arlos de Borbon.
M iercuri, o d em o nstraţie a fa-
al Consiliului. Noul guvern a langiştilor a fost violent r e Euratomuiui
depus jurâm întu l joi dim i stalului american, WiSSiam Rogers
neaţa. A cestea din urm ă. a căro r p rim ată de poliţie
A ceaslâ ultim ă rem aniere, LU X EM B U R G 30 (A ger convină asu p ra viitorului p ro
cea dc-a noua efectuată în pres) — In încercarea de a gram de cercetare, com u n ă şi W A SH IN GTO N 30 (Ager nody şi co ntinu ate pînâ în A ceastă forţă, pe care o ap ro
timpul celor 30 dc ani de d ic Dezbaterile din Bundesfagul soluţiona criza m anifestată de să încerce să soluţioneze co n preş). — S ecretarul de stat al prezent El a precizat, to to da vizionăm şi inslruim . a preci
tatu ră franchistâ. aduce u n e mai m ult tim p in cadrul Eu- troversatele problem e fin a n S.U.A.. Willium Rogers. a tă că politica S.U.A. faţă dc zat cl. este sprijinită de o e-
le noutăţi dem ne de luat în ralom uiui. m iniştrii pentru ciare R efcrindu-se la d iv e r participat m iercuri la o re u actualul guvern laoţian .n u norm â forţă aerian ă am erica
seam ă. P en tru întîia oară. vest-german problem ele ştiinţifice din ţă genţele înregistrate in sinul niune d esfăşurată eu uşile în Pi suferi m odificări". nă. S enatorul a m enţion at a
m ajo ritatea posturilor g u v er rile m em b re (Belgia. F ranţa, Euratom uiui. cotidianul fran- chise a Comisiei senatoriale După cum s-a mai an un ţat, poi că aceaslâ activitate m ili
nam en tale (inclusiv' citeva BONN 30 (A gerpres) — Râspunzînd obiecţiilor o p o R F a G erm aniei. Italia. L u «’oz „Le Figaro" sene. p rin tre pentru problem ele externe, senatorul Fulbright a d ecla tară este desfăşurată prin in
d in tre cele cheie), sînt atri In R undeslag se desfăşoară ziţiei cancelarul B ran dt a d e xem burg şi O landa) s-au in altele, că. dup ă încheierea ce co nsacrată exam in ării o- rat că audierile din S ubcom i term ediul Agenţiei C entrale
buite unor rep rezen tan ţi sau dezbaterile asupl'a declaraţiei clarat că „o politică realistă tru n it din nou zilele acestea lui de al doilea plan cinc inal rientârii generale a poli sia senatorială pentru cerce fie Investigaţii a S.U.A., in
sim patizanţi ai organizaţiei program a noului guvern p re trebuie să pornească de la re a la L u x em b urg Ei trebuiau să (la sfirşitul anului 1967), acest ticii e x tern e am ericane La tarea an g aja m en telo r m ilitare baza dispoziţiilor prim ite din
catolico .O pu s Dei" sau unor zidat de Will.v B randt. P u rtă lităţi". El a ad ău gat că „este organism trăieşte sub un re sfirşitu) acestei reuniuni, ex tern e ale S.U.A. şi inform a p artea puterii executive. De
.teh n ocraţi" catolici. F a la n torii de cuvînt ai opoziţiei vorba a sl uzi de a ap ro gim de provizorat, care a îm el a încercat să contracareze ţiile a p ăru te în presă l-au claraţiile sale) a\r fost susţi
ga — singurul partid politic creşti n-dem ocrate, fostul c a n pia cele două părţi ale G e r A existat oare un piedicat orice activitate dc intr-o declaraţie ad resată p ic nute şi dc senatorul republi
recunoscut oficial In S pania celar K iesinger şi liderul frac maniei pentru a facilita crea cercetare mai am plă sci rr il ici le form ulate dc se convins că Statele Unite sînt can Gcorgc Aikon, m em b ru al
— nu mai deţin e decît două ţi unii parlam en tare. Hniner rea unei ordini paşnice în E u Ce va fi în 1970 ? Din L u natorul William Fulbright. „supra angajate" în Laos. Comisiei senatoriale pentru
portofolii relativ m inore A Rarzel. au adus cri 1 io severe ropa Interesele IU', a G erm a supercontinent? xem burg se tran sm ite că şi preşedintele Comisiei, la n- cheltuind anual, fără cunoş problem ele externe. care a
trage atenţia ocuparea p o stu program ului guvernam ental. niei — a precizat cancelarul de data aceasta, in cadrul dresa im plicării trupelor a-
lui de m inistru de e x te rn e de F,i au respins. în special, noul — nu vor fi ap ărate dacă noi ţ dezbaterilor, nu ap ă ru t serio a m cricane in evenim entele din tinţa Congresului, peste 130 declarat că Fulbright ,.aro
răi re G rcgorio Lopez Bravo, mod de a aborda relaţiile ne vom include am basadele in W A SH IN G TO N 30 (A ger se dezacorduri Miniştrii p r e Laos. Rogers a reafirmat, d e m ilioane de dolari pentru fu r dreptate", subliniind că „ori
cunoscut diplom at, care îl în inter-germ ane. care porneşte pres) — La W ashington s-a zenţi. relevă agenţiile de p re claraţiile anterio are ale A d nizarea de arm am en t, in stru i ce ţară care se am estecă în
locuieşte pe falangistul F er- ţările care prim esc şi d ip lo a n u n ţa t că un grup de o a să, au încercat să asigure o m inistraţiei. susţinind că în rea şi Iransporlnroa tru pelo r Laos nu respectă acordurile
de la existenţa a două state m aţi ai Republicii D em ocrate
nando M aria Caatiella. meni de ştiinţă am ericani au poziţie favorabilă propriilor Laos se află 43 000 de a m e ri
germ ane. G erm an e'. interese şi să ren u n ţe la fi cani, d a r nu există tru p e laoţiene pe rîm p u l de luptă. de la G eneva".
reuşit să obţină „dovezi sub
stanţiale" in s p i j i n u l teoriei n a n ţa re a unor proiecte care com batante. S ecretaru l de stat
n -ar av a n ta ja ţara pe care o
că actualele continente au fă reprezentau. Intr-o asem enea a m en ţion at apoi că sc îndo
ieşte râ Congresul n-ar fi a
cu t parte odată d in tr-u n s u
Premiile Nobel p erco n tin en t care s-a divizat situaţie, s-a hotârit nm înarca vut cunoştinţă do „operaţiile" In A N U L 2000. Demonstraţii
discutării si ap ro bării atit a
şi s-a deplasat Ei au afirm at
E
VA
A
TERRA
V
că dep lasarea aceasta co n ti viitorului program de activ i S tatelor Unite în Laos. d eo a 6J.10 000 000 A L O C U I studentesti
rece acestea au fost începute
pentru fizică n uă încă, fiind cauzată de e x în tim pul A dm inistraţiei K cn- TORI. • •
tate. cit şi a planului finan-
tinderea activităţii vulcanice
su bm arin e D eplasarea se p ro la Caracas
şi chimie pe duce în m edie cu patru ce n ti Ploi torenţiale io Tunisia subliniază că. „potrivit CARACAS 30 (Agerpres). —
Un raport al
O.N.U.
m etri pe an.
piihlicaf la New
York
a m e ri
O am enii de ştiinţă
T U N IS 30 (Agerpres).
anul 1969 cani. care au stu d iat istoria D upă cum relatează agenţiile sebit de m ult in localităţile celor mai rezonabile m onstraţiile studenţeşti orga
La C aracas au continuat d e
şi originile oceanelor, au a fir
populaţia
previziuni",
care au fost inundate de mai
petroliere
m at că depozitele
găsite în adîncurile Golfului de presă, în cursul zilei de m ulte *ori in cursul ultim elor lumii va atinge cifra <le nizate în semn de protest îm
m iercuri aproape pe întreg te sâptâm îni. Conform unor o- G 1.10 000 000 persoane in potriva uciderii unui .student
Mexic, la apro x im ativ 400 k i anul 2 000. In 19G7. T e r
S T O C K H O L M 20 (A g er- lom etri sud de New O rleans. ritoriul Tunisiei au continuat valuâri incomplete, pagubele arestat de poliţie. Pe străzile
preş). — A cadem ia Regală precum şi zăcăm intele de alte ploile torenţiale, în răutăţin d m ateriale se ridică la mai ra era locui tâ <le capitalei s-au produs inciden
şi mai m ult situaţia din regiu
persoane.
.1 420 000 000
de Ş tiin ţe a Suediei a atri m inerale sînt o dovadă a e m ulte zeci dc milioane de D ocum entul apreciază te între m anifestanţi şi poliţia
nile care au suferit de pe u r
buit joi prem iile Nobel pen xistenţei in vrem urile trecute m a inundaţiilor Mai m ulte o franci, num ărul persoanelor că ritm ul <lc creştere a in cursul cărora un sm dcnl a
tru fizică şi chim ie pe a a unui supercontinent. In raşe din regiunea K asserinc. care şi-au pierd u t viaţa fiind populaţiei va fi <lo 2-2,1 fost ucis. Potrivii relatărilor
n ul 1969. P rem iul Nobel cursul expediţiei la caro nu din nordul ţârii, au fost com de peste 500. Au fost începute la sută anual, înrcpînd agenţiei Prensn Latina. în ce
lucrările de reparaţii a şose
pentru fizică a fost acordat p articipat, s-a stabilit că o- plet izolate de ape. Din aceas lelor şi căilor ferate distruse din 1970. Populaţia lu le două zile de incidente au
anul acesta prof. M urray ceancle actuale au o origine mii urm ează să aju ngă fost rănite 14 persoane. un
relativ tinârâ. că regiunea din tă cauză, echipele de in terv en pc sute de kilometri A utorită n u m ăr de 20 dem onstranţi
Gell M ann de la Institutul la aproxim ativ 5 m iliar
nordul Pacificului prezintă ţie j iu pot acţiona eficient p en fiind arestaţi.
de tehnologie din Pasadena, ţile consideră că vor trebui de locuitori in anul
sedim ente de o vechim e m ult tru aju to rarea victim elor In Demonstraţii dc protest ale
iar cel pentru chim ie profe nordul Tunisiei, la ap ro x im a L*>i - — i p en tru în lă tu ra T985.
sorilor Odd Hassel (N orve m at m are $i că O ceanul A studenţilor au av ut Inc şi în
tlantic s-a form at acum a p ro tiv 30 kilometri de capitală, rea u rm ărilo r acestor c ata stro locali la ten Merida. situată la
gia) şt D erek Barton (M a x im ativ 200 m ilioane dc ani nivelul apelor a crescut deo fale inundaţii.
rea Brltanie). 800 km dc Caracas.
Prem iile vo r fi rem ise
laureaţilor de regele G ustav
V I A d o lf al Suediei cu pri
lejul unei cerem onii oficia
le care va avea loc la Pa C U R IE R • C U R IE R • C U R IE R ţa Moscova a fost dat publicităţii un comunicat cu
latul concertelor din Stoc- privire la CONVORBIRILE DINTRE REPREZENTANT! Al CO
kh olm la 10 decembrie. MITETULUI SOVIETIC PENTRU APARAREA PĂCII Şl Al
MIŞCĂRII FRANCEZE PENTRU PACE. Cele două părţi, se
★
Prof. M urray Gell M ann arată in comunicat, consideră că pentru asigurarea unei
s-a născut la N ew Y o rk fn păci trainice in Europa este necesar să se recunoască ac
1929. El şi-a început studiile pentru prima dotă fotografie tualele frontiere, existenţa Republicii Democrate Germane
la Universitatea din Yale, rea unor bacterii vii. Coloona ca stat suveran, să se creeze un sistem eficient de securi
unde a şi obţinut în 1959 ti microscopului are o greutate de tate colectivă in Europa şi să se dizolve concomitent
tlul de doctor Honoris cau- Agenţia Taniug informează că la invitaţia lui Houari 22 tone şi o molim e de 10 m blocurile militare (N.A.T.O. şi Tratatul de la Varşovia).
sa. Din 1955, el este titula Boumediene, preşedintele Consiliului Naţional al Revolu şi permite electronilor atinge
rul catedrei de fizică teore ţiei al Republicii Algeriene Democratice şi Populare, între rea unei viteze apropiate da
tică din Pasadena (Califor 5 şi 9 noiembrie preşedintele R.S.F. Iugoslavia, losip Broz vltero luminii.
nia) El este m em bru al A- Tito, va face o vizită oficială in Algeria. menţionează că 12 pasageri, ho. Ceremonia prilejuită de o-
caderniei de Ştiinţe a S.U.A., 000 precum şi 2 membri oi echipo- cest eveniment s-o desfăşurat
precum şi al celei mai vechi jului ou pierit corbonizoţi. în capitala ţării, Brasilia In a
ocademii ,,American A ca UN ELICOPTER în core se a celaşi timp a fost instalat şi
demii of Boston" Omor Seno Adji, MINISTRU Anterior, preşedintele parti flau un grup de scriitori am e ♦ 0 0 noul vicepreşedinte, amiralul
Prof. D erek H. Barton s-a DE EXTERNE AD-INTERIM AL dului, Ogingo Odinga, împre ricani şî oficialităţi ale Corpo Augusto Rademaker
născut la G ravesend în anul INDONEZIEI, L-A PRIMIT PE ună cu alţi şapte lideri oi or- raţiei Britanice (BO.A.C.) S-A La tribunalul din BrazzaviKe
1917 şi a obţinut licenţa în AMBASADORUL REPUBLICII ganizoţiei ou fost arestaţi sou PRĂBUŞIT IN FLĂCĂRI în o AU FOST PRONUNJATE SEN 000
1940 la Colegiul Imperial SOCIALISTE ROMÂNIA lo Djo- se află sub stare de arest lo propicrea localităţii australiene TINŢELE IN PROCESUL INTEN
din Norvegia. In tim pul ce karto, M. Alexie, in legătură cu domiciliu. Măsurile amintite, Glodstone, un centru industrial TAT UNUI GRUP DE 15 persoa • De cîteva zile, ŢĂRMUL PO
lui de-al doilea război m on apropiata prezentore o scrisori precizează ogenţio AP, au fost al statului Queenslond Agen ne acuzate că or fi participat. în LONEZ AL MARII BALTICE
dial o ocupat diferite posturi lor de ocreditare. Cu acest luole în urma incidentelor care ţia UPI, care transmite ştirea, luna iunie, lo un complot vizînd ESTE BINTUIT DE O FURTUNA
de cercetător. mai ales in prilej, o ovul loc o convorbire ou avut loc sîmbăta trecută lo răsturnoreo octuoluluî guvern şi PUTERNICA.' In noaptea de 29
cadrul apărării naţionale. In cordială. Kisumu. cînd 11 persoane ou readucerea lo putere o fostu spre 30 octorr brie, în unele por
1952 a fost num it profesor fost ucise şi alte 70 rănite şi lui preşedinte al Republicii ţiuni ale litorolului din regiuneo
la Colegiul B irkbeck din ♦ O * care, potrivit versiunii oficiale, S AU ÎNCHEIAT EXPE Congo (B), Mossombo Debat. Gdonsk intensitatea vîntului,
Londra şi la Universitatea DIRECTORUL CUNOSCUTEI or fi fost provocate de mem Principolul acuzat, Pierre Foue- core suflă din no/d-vest. o olîns
din Glasnow. Din 1957, el REVISTE FRANCEZE „UEX- brii partidului de opozi(ie. RIMENTĂRILE UNUI NOU ti, o fost condamnat lo 20 onî 10 grade pe scara Beaufort,
este profesor de chim ic or PRESS" şi autor ol cărţi» „Le TIP DE ELICOPTER, reali muncă silnică, iar celelalte 14
ganică la „Imperial Colle- Del» american", Jean-Jocques ♦ 0 0 zat de constructorii sovie ceeo ce corespunde unei viteze
persoane la închisoare pe d i
oc~. Servan-Schreiber. a fost ales Profesorul Goston Dupouy, tici - anunţă agenţia de aproximativ 26 metri pe se
Prof Odd Hassel s a năs miercuri secretar general ol directorul Loborotorului de opti TASS. Destinat activităţilor verse termene. cundă. Vosete şi staţiile de sol- R.S. CEHOSLOVACA. Lo o expoziţie tehnică din Praga au
cut Io Oslo fn 1897. In 1920 Partidului Rodical Socialist, în că electronică de lo Toulouse, vore din respectiva regiune se fost prezentate O serie de noutăţi. In fotografie : Staţia de trans
a obţinut. licenţa la U niver locuind în oceastă funcţie pc o prezentat o comunicare pri de construcţii-montaj, eli 0 0 0 află în stare de alormă. misie prin radio, E.S.A. 401, destinată pentru regiunile greu ac
sitatea din Oslo El a primit Pierre Brousse. vind noul MICROSCOP ELEC copterul „M1-10 KN poate cesibile din munţi, unde nu se pot monta cabluri obişnuite.
titlul de d o d n r Honoris TRONIC DE 3 000 000 VOLJI, ridica obiecte in greutate NOUL PREŞEDINTE AL BRA
rnuso al Universităţilor din 000 o cărui construcţie o (ost ter- de pîno la 11 tone, anun ZILIEI, generolul Emilio Gar-
Copenhaga si Stockholm. ooctiii r>c u a m a HAioAni
Prof. Odd Hassel este m e m a 'N
bru a numeroase academii
0 U R IE R
şl societăţi străine printre Si
care şi al A cadem iei Rega a
le de Stiinte din Suedia.
I
U 063