Page 12 - Drumul_socialismului_1969_10
P. 12
PAG a m m nega DRUMUL SOCIAtISMUlUl - S1MBATA 4 OCTOMBRIE 196?
s s » — < g s s s v m s m m A T î Q N Â L B m
[ucrâriie Adunării Generale a OM 12 ani de la lansarea în U.R.S.S. a
primului satelit artificial al Pâmîntului
NI-'W YORK 3. — Cores aplicarea de urgenţă a rezo clamă atenţia întregii comu
pondentul Agcrpres C. Ale- luţiei Consiliului de Securita nităţi a naţiunilor şi eoncen cu gindul că zborurile cosmice devin o
xandrouie. transmite ; te din 22 noiembrie 1967. Du trarea eforturilor pentru so Furaţi de măreţia, succeselor cosmice, de parte integrantă şi indispensabilă a vieţii
In plenara Adunării Gene pă părerea a numeroase de luţionarea pe cale paşnică a debarcarea primilor oameni pe Lună, ne noastre cotidiene, că, de fapt, cosmonau
rale a Organizaţiei Naţiunilor legaţii, aceasta ar fi singura conflictului amintim astăzi, cu nostalgia pe care ne-n tica devine o ramură economică, ştiinţifi
Unite au continuat .ţoi după- alternativă a unor noi văr Colonialismul, problema ca dă trecerea anilor, de acel semnal „Bip- că. Adesea, privind emisiunile de televi
amiază dezbaterile de politi sări de sînge ceea ee nu ar re încă de la începutul sesiu bip", care a răsunat fn eter exact cu 12
că generală cu discursurile face decit să agraveze şi mai nii preocupă statele membre ani in urmă la 4 octombrie 1957, ziua eînd ziune de dincolo de ocean, uităm că re
rostite de şefii delegaţiilor mult situaţia şi aşa foarte în ale O N U., cc doresc ca ani Uniunea Sovietică a lansat in spaţiul in transmiterea lor se face prin intermediul
Etiopiei. Siriei. Iranului. Gui cordată din această parte a versarea a 25 de ani de lâ în terplanetar primul satelit artificial al Pă- sateliţilor, că aceiaşi sateliţi sint folosiţi
neei şi C’ongoului (Rrazaville). lumii. fiinţarea organizaţiei să fie mîntului. Sputnicul** ce a semnat actul pentru explorări meteorologice, că sateliţii
Tema predominantă abor Au mai fost abordate pro marcată şi prin eliberarea de naştere al erei cosmice în care a intrat îşi fac loc in cercetarea oceanului mon
dată dc vorbitori a fost situa blemele lichidării discrepan tuturor ţărilor şi popoarelor omenirea. dial. in explorările geologice şi altele ; deja
ţia din Orientul Apropiat. La tei între nivelurile de dezvol subjugate, a reţinut şi joi du- Ne aflăm acum in al doilea deceniu al se vorbeşte de avioane hipersonice — ve
ONU predomină părerea n- tare ale ţărilor avansate din pă-amiazâ atentia plenarei acestei ere şi putem spune, pe bună drep ritabile nave care vor realiza viteze uriaşe
proape generală eă pentru re punct de vedere industrial şi ★ tate. că. în numai 12 a,ni. omenirea a rea şi vor zbura la altitudini cosmice.
glementarea conflictului pe cele în curs de dezvoltare, si NEW YORK 3 (Agerpres). lizat un salt la care nimeni poate nu visa. Au trecut numai 12 ani de cind şi-a luat
calea tratativelor se impune tuaţia din Vietnam, care re- — Un grup dc zece ţări mem Primul ..Sputnic**, apoi „Laica", în zbor or zborul primul satelit, dar cosmonautica a
bre ale O.N.U. au propus ca bital in iurul Pămintului, neuitatul Gaga- reuşit să ocupe un loc de frunte în cerce
actuala sesiune a Adunării rin, staţii automate îşi iau zborul spre Lu tările ştiinţifice legate de studiul ionosfe-
Generale a O.N.U. să ia in nă si Venus. cosmonauţii şi astronauţii ies ret şi atmosferei, al razelor cosmice, al
P R E Z E N Ţ E dezbatere problema deturnării din cabinele lor în spaţiul liber şi. in s/ir- cimpului magnetic al Pămintului şi in nu
direcţii
avioanelor spre alte
meroase alic domenii ştiinţifice, deschi-
şil. omul a coborit pc solul selenar.
decit erau ele destinate. Ţări Dincolo de spectaculosul performanţelor zind noi căi pentru cunoaştere — acest
le semnatare ale acestei pro cosmice obţinute dc ştiinţa şi tehnica so cimv de actitnfate umană care asigură
R O M Â N E Ş T I puneri sînf Olanda. Belgia. vietică. americană sau a altor ţări. care au propresi/î ueintren/pt ol civilizaţiei.
Luxemburg. Argentina, Ecua năşit sau păşesc pe calea cuceririi spaţiu
dor. Republica Dominicană. lui extraterestru, începem să ne obişnuim B. P.
P E S T E H O T A R E Madagascar. Malayezia, Cana
da şi Noua Zeclandă.
ROMA 3 (Agcrpres). — Ambasadorul României în Italia, După cum s-a mai anunţat,
lacob lonaşcu. a oferit la „Biblioteca Română** din Roma o această problemă a fost tra
gală de filme documentare şi turistice. Secretarul bibliote tată în cuvântarea rostită in
cii. Alexandru Mirean, a vorbit despre realizările poporului cadrul dezbaterilor de politi CURIER • C I IRIER • CURIER
român in edificarea noii societăţi. că generală a sesiunii Adu
nării Generale de către Jo-
sepli Luns. ministrul afaceri
TOKIO 3. — Corespondentul Agcrpres, FI. Ţuiu. Iransmi- lor externe al Olandei. Mi
tc,‘ La cel mai marc magazin universal din oraşul Ishino- nistrul de externe olandez a
maki, prefectura Miyagi, a fost deschisă joi o expoziţie dc arătat că aceste acţiuni repre
fotografii „Prin Rnmănia de azi", o bogată colecţie de obiec zintă o ameninţare la adresa MANIFESTARE CONSACRA Forţele Palhet Lao au do- internaţional asupra pro
te de artizanat, şi o expoziţie de icoane pe sticlă. borît în provincia Savanna- prietăţilor imunodepresive şi
securităţii ţârilor şi a cerut R. P. POLONA. - Primârio oraşului Poznan clădită in sec. TA ANIVERSARII R. D. GER
Organizaţiei Naţiunilor Unite ket un elicopter american de al mecanismului de acţiune
WASHINGTON 3 (Agerpres). — Delegaţia dc specialişti să ia măsuri pentru a pune al Xlll-lea in stil gotic şi reconstru itâ între anii 1550-1555 în stilul MANE transport. Statele Unite au al serului antilimfocilar. La
români în domeniul agriculturii, condusă de Angelo Micu- capăt acestei stări de lucruri. renaşterii nord italiene. pierdut pină în prezent in dezbateri vor lua parte o se
lescu. prini-viccpreşedinte al Consiliului Superior al Agri In cadrul manifestărilor Laos. potrivit agenţiei Khao- rie de-oameni de ştiinţă dîr.
culturii, care face o vizită de documentare in Slatcle Unite, consacrate celei de-a 20>a san Pathet Lao, 1 164 dc a Franţa şi din alte ţări. >
a fost primită Ia 2 octombrie de ministrul agriculturii al aniversări a Republicii De parate dc zbor de diverse ti
Statelor Unite. C. M. Martine. Înţelegere între W. Brarcdt şi Cea mai impor mocrate Germane, la Berlin puri.
După dezbateri care
au
a avut toc vernisajul expo durat aproape patru »re. Ca
P O R T U G A L IA W. Scheel privind formarea tantă modificare ziţiei de arhitectură şi arie R.S.A. A RESPINS REZOLU mera Reprezentanţilor a a
Expoziţia a fost
plastice.
deschisă dc Waller Ulbricht. ŢIA O.N.U. PRIVIND RE probat proiectul 1 guverna
construirea
mental privind
C.C. al
prim-socrctar al
TRAGEREA
ADMINISTRA
Măsuri drastice împotriva noului guvern vest-german adusă sistemului P.S.U.G., preşedintele Consi ŢIEI SALE DIN NAMIBIA feguard**. La începutul lunii
sistemului antirachetă „Sa-
BONN 3 (Agerpres). Grupu ceperea unor negocieri între liului de Slal al R.D. Ger august. Senatul a aprobat şi
mane.
U C.D.-U.C.S. şi P L.D. în ve monetar inter-
opoziţiei rile parlamentare ale social- derea formării unei coaliţii el acest mult controversat
democraţilor şi bbcr-democra-
proiect. Criticii acestui pro
Republica Sud-Africană a
ţilor, întrunite vineri la Bonn, între cele două oartide. occidental La Berlin a fost inaugu respins rezoluţia O.N.U. prin iect au arătat că suma de 1
LISABONA 3 (Agerpres). — liber a fost interzisă, publi au ratificat acordul interve ★ ral vineri noul turn dc te care î se punea in vedere miliard de dolari, necesară
In Portugalia a început de cî- carea manifestelor şi afişelor nit joi intre liderii celor do BONN 3 (Agerpres). Preşe WASHINGTON 3 (Ager leviziune. înalt dc 365 de să-şi retragă administraţia pentru construirea sistemului
tevn zile campania electorală electorale trebuie autorizată uă partide privind formarea dintele Republicii Federale a pres). — Adunarea generala metri, turnul, la a cărui con din Africa de sud-vest (Na „Safeguard**. sporeşte şi mai
in vederea alegerilor parla de organele politiei, iar repre noii coaliţii guvernamentale a Germanici Guslav Heine- a Fondului Monetar Interna strucţie s-a lucrat timp de mibia) pină la 4 octombrie mult cheltuielile Administra
mentare, care se vor desfăşu zentanţii opoziţiei nu au acces RT\ a Germaniei. Intr-o de mann, a primit vineri scara la ţional a aprobat vineri crea palm ani. este cel de-al — informează agenţia Fran ţie» americane în scopuri mi
ra la 2G octombrie. Aceasta la posturile de radio şi tele claraţie făcută la sfîrşitul şe Bonn pe preşedintele P.S.D.G., re, i „drepturilor speciale de I doilea ca înălţime din Euro ce Presse. După cum se ştie, litare.
este caracterizată dc o scrie viziune. şi declaraţiile lor pu dinţei crupului parlamentar WiUy Brandt. şi Walter Scheel, extragere" — cunoscute şi pa. sfidind opinia publică din
dc măsuri restrictive drasti blice sini supuse controlului. libei-democrat, Waltcr Scheel preşedintele partidului liber- sub numele de „aur-hirtie" — întreaga lume. guvernul RSA
ce. menite să împiedice acti In aceste condiţii. Comisia e a anunţat că. în urma înţele dcmocrat Cu acest prilej, cci menite să constituie o nouă continuă să administreze Na 100 DE ANI DE LA NAŞTE
vitatea politică a grupurilor lectorală a Unităţii Democra gerii intervenite intre P.S.D.G. doi lideri politici l-au infor sursă de rezerve pentru fi In Sala Pleyel din Paris mibia. practicinrt o politică REA LUI M. GHANDI
tice (CEUD) nu exclude posi
mat pe şeful statului vest-ger-
şi P.L.D, liber-demoernţii nu
opoziţioniste. Orice demon bilitatea unei abţineri in ma vor mai da curs cererii cance man de intenţia lor dc a for nanţarea eventualelor defici a avut loc o scară organi de apartheid, deşi O.N.U.
zată cu prilejul celei
i-a retras din 1966 mandatul
de-a
La Delhi a avut loc un
straţie sau reuniune în aer să a opoziţiei dc la urne. larului Kicsinger privind în ma un guvern de coaliţie te in plăţile externe ale ţâri 25 p aniversări a creării (Miş asupra Africii de sud-vest. mare miting organizat cu
lor membre ale FMI „Aurul-
hirtie" este prima monedă in cării franceze pentru pace. prilejul aniversării £til00 de
ternaţională creată în mod de In expunerea prezentată. An- ani de la naşUBCA Ulii Mg-.
liberat şi care nu benefieia/â dre Souquicrc. secretarul Vineri au luai sfirşit la hatma Gandhi, eminent mi
general al mişcării, a anun
Farsă electorală în Coreea de sud de acoperire în aur. fiind sus ţat intenţia de a proclama Hrighîon lucrările Conferin litant al mişcării de elibera
ţinută de acordul de coopera
re din India. La miting au
S .D .A . , re a ţârilor participante la 1970 ca „an al luptei pentru ţei anuale a Partidului la luat parle preşedintele In
FML Crearea „aurului hîrtic" dezarmare şi soluţionarea burist britanic. In cursul di
SEUL 3 (Agcrpres) — Su»- care amendarea constituţiei care asigură ..cadrul con este aprerialâ drept cea mai problemei securităţii colecti mineţii. o dată cu ultimele diei. Venkala Giri, premierul
sc oficiale din Scul. citate de nu va fi aprobată prin refe stituţional" al viitoarei candi importantă modificare adusă ve". Totodată, el a propus capitole cuprinzind probleme Indira Gandhi. precum şi
Congresul agenţia France Prossc, au a- rendum dc corpul electoral, el Cijan Hi, au fost pe deplin e- sistemului monetar interoeei- tuturor celor pe care conti sociale şi situaţia învăţămin- Abdul Gaffar Khan, care,
daturi la preşedinţie lui Pak
alături de Mahatma Gandhi.
va demisiona Această decla
nunţal că la 17 octombrie in
Corcea dc sud va avea loc un raţie denotă încrederea depli lucidatc de modul in care a dcntal de la conferinţa din nuarea războiului din Viet lului. s-au încheiat dezba a participat la mişcarea de
terile asupra documentului
nam îi îngrijorează — per
Bretton Woods, care a avut
eliberare naţională din India.
nă a lui Pak Cijan Hi că şi
A.F.L. — C.1.0. „referendum naţional", in ca de această dată metodele per fost trecut prin Adunarea Na loc acum 25 de ani şi a hotâ- sonalităţi. partide politice, principal prezentat Ia con
drul căruia corpul
electoral
ţională amendamentul la con
organizaţii sindicale, mişcări
rjl înfiinţarea Fondului Mone
ferinţă — „Agendă
pentru
va fi solicitat să aprobe a- fecţionate ale regimului său stituţie tar Internaţional. , diferite — organizarea în o generaţie**.
NEW YORK 3 (Agerpres). mcndamentul constituţional a specializat în înscenarea far Intîmpinind o opoziţie pu comun, la Paris, la dala cca După cum anunţă agenţia
Morţi, în locolitoteo Atlontic doptat de Parlament, rare a selor electorale, nu vor da ternică. în rindnl opinie» pu „Drepturile speciale dc ex mai indicată, a unei Confe ANSA. în Italia a fost apro
City s-ou deschis lucrările ce sigură realegerea lui Pak Ci- greş. şi referendumul îi va blice din Coreea de sud. şi tragere" vor intra în vigoare rinţe Naţionale pentru pac** ♦ O * bat un proiect dc lege pentru
Inţre 8 şi 10 octombrie va
la 1 ianuarie 1970. urmînd ca
lui de-ol Vlll-lea Congres ol jan Hi pentru a treia oară in satisface aşteptările chiar în interiorul forului le pină în 1972 să fie puse la în Vietnam. avea loc la Lyon un colocviu consolidarea definitivă a ce
Uniunii sindicale omericane funcţia dc preşedinte. De altfel, dimensiunile far gislativ, deşi acesta a fost a dispoziţia ţârilor membre ale lebrului turn înclinai din Pi
„A.FL.-C.I.O.", orgonizoţie care j Liderul regimului dc la Sc sei pc care o reprezintă apro- les eu toate precauţiile nece FMI 9.5 miliarde dolari „aur- sa. Documentul autorizea
numără peste 13 milioane de I ul a declarat că în cazul în tiarca modificării constituţiei. sare. administraţia de la Se hîrtic". ză acordarea sumei de
persoane. ul a recurs la o manevră ne Unind cuvintul la o conferinţă de presă organizată la Ca 3 200 000 000 lire italiene pen
In ajunul deschiderii Con obişnuită în practica parla pe Kennedy. Alan Dean, unul din componenţii echipajului tru realizarea proiectului de
gresului, conducerea A.F.L.- RLAW A DE HORD mentară Deputaţii partidului Incidente navei „Apo||n-12**, a declarat că. după terminarea misiunii execuţie a lucrărilor de con
C l O. a do! publicităţii un de guvcrnâmînt au fost con pe Lună. modulul lunar care va servi pentru aselenizare şi solidare.
roporl în care se orală că po vocaţi înli*-o sesiune secretă şi israeliano-egiptene apoi penlru readucerea astronauţîlor la nava-mamă va fi
litico economico o Adminis au adoptat în decurs de nu TEL AVJV 3 (Agerpres) — trimis înapoi pc Selcna. Contactul cu suprafaţa lunară se va + © +
cial şi mai mult situaţia mun Acord peoiriB dem ola mai cinci minute, in absenţa Aviaţia israelianâ a atacat in produce cind modulul va atinge o viteză de 104 kilometri pe re s-a produs în urmă cu do
traţiei republicane a prejudi
In urma cutremurului ca
reprezentanţilor opoziţiei, a
«-ecundă Scopul acestei experienţe este de a produce un şoc
citorilor. De la începutul o- mendamentul la constituţie cursul zilei dc vineri dc două seismic puternic, care. măsurat cu ajutorul unui seismome- uă zile în Peru. 10 persoane
cestui an, numărul şomerilor a rea baricadelor Dacă in acest mod s-a pro ori obiectivele militare egip tru, ar putea dezvălui noi dale privind structura internă a şi-au pieidut viaţa, iar 50
sporit cu 250 000 de persoane. cedai în Adunarea Naţională tene situate in partea de sud masei lunare. Şocul provocat de prăbuşirea modulului ar pu au fost erav rănite. Cutremu
Congresul A.F.L.-C I O. şi-o nu este greu de presupus cum a Canalului de Suez şi în Gol tea indica, intre altele, dacă solul lunar este compus din rul a distrus numai la Uan-
început lucrările în condiţiile RELFAST 3 (Agerpres). In de bază. urmează să scadă va decurge ..referendumul" ful Suez, a declarat la Tel A- straturi, ca cel pămintoan. sau este mult mai solid. In al caio 300 de clădiri. Două şo
viv un purtător de euvînt mi
unei crize izbucnite în sînul tre liderii populaţiei catolice sul» nivelul anului 1968. Nu pe care oficinele de presă de litar, citat de agenţia Reuter. doilea rînd, scismometrul ar putea furniza informaţii mai sele principale au fost blo
la Seul incearră să 1 prezinte
sindicatelor americane, deter din flclfasl şi trupele brita meroşi industriaşi au renunţat ea pe o consultare democrati amănunţite privind existenţa cutremurelor lunare sau a că cate nrin deplasările de te
★
minată de dezacordul marii nice a intervenit un nou acord la proiectele dc construire a că în care va fi exprimată CAIRO 3 (Agerpres). — Un derilor de meteoriţi pc suprafaţa Seleneî. Experienţa consti ren. Guvernul a luat măsuri
majorităţi o membrilor aces privind demolarea baricade unor fabrici în provincie, un voinţa poporului.. purtător de euvînt al armatei tuie o noutate faţă de zborul anterior al lui „Apollo II**. pentru ajutorarea sinistra
tei organizaţii faţă de sprijinul lor reconstruite săptâmîna tre de şomajul este cel mai accen Dacă intr-adevăr este nece egiptene a declarat eâ un nu cind Lem-ul lunar a fost abandonat în spaţiul cosmic. ţilor.
pe core conducerea îl acor cută. cu prilejul recrudescen tuai şi unde un marc număr sar a cunoaşte opinia poporu măr de avioane israeliene au
dă politici» vietnameze a Ad ţei tulburărilor intre catolici şi de muncitori se pregătesc să lui sud-coreean, este de ajuns încercat vineri să atace pozi
ministraţiei. Acest dezacord o protestanţi. „Comitetul pentru emigreze. Numărul cererilor de a cita lozincile sub care se ţiile egiptene de la Zanfarana
dus la desprindereo din rîn- apărarea cetăţenilor", care re dc. emigrare in Canada a cres desfăşoară demonstraţiile de $i Port Tewfik, dar artileria
durile AF.L.-Cl.O o două prezintă aproximativ 75 000 de cut cu peste 300 la sută faţă protest din Seul şi din alte venit. oblîgînd avioanele is CURIER • CURIFR • CURIER
antiaeriană a R.A.U. a inter
dintre cele mol mori uniuni catolici, a holărîl ca acţiunea dc luna septembrie 1968, iar oraşe. care cer cu tot mai
sindicale - Sindicotul unit al de demolare a celor aproxi ccrciile de emigrare în S.U.A, multă vigoare înlăturarea lui raeliene să se retragă, relatea
muncitorilor din industria de mativ 100 de baricade să în au sporit cil 15 la sulă. Pak Cijan Hi. ză agenţia MEN.
automobile şi aviaţie şi Sindi ceapă luni, ţinind seama că
catul şoferilor de camioane şl generalul Frccland. coman
docherilor, core s-au reunit în dantul trupelor britanice din
„Uniunea acţiunilor sindicale1’. Irlanda dc Nord. a dai cato Dupâ
Această nouă organizaţie se licilor asigurări că măsurile
pronunţă împotriva actualei de securitate vor fi întărite.
politici a S U.A. faţă de Viet Lista pierderilor economi inundaţiile
nam şi înarmării cu ormo nu ce provocate de tulburările
cleară, bucurîndu-se de spriji din Irlanda dc Nord este des
nul o o serie de alte organi tul de mare. Se apreciază că din Tunisia
zaţii, cum or fi cele ale mun veniturile din turism vor sca
citorilor din industriile chimi de cu 10 la sulă sub obiecti înainte de a se împlini pa desemnaţi din oficiu din rln- prilej chiar aniversarea Ar nu numai reprezentanţii Par Ca adversar al guvernului
că. minieră, electrică şi o se vele stabilite pentru anul tru ani de la data cînd in dul şefilor de triburi care ia 11 noiembrie. tidului unit al poporului şi de la Salisbury se afirmă par şi Algeria
rie de alte categorii de sala 1960. iar producţia industriei sunetele uverturii wagnerie sprijină guvernul de la Sa Viitorul nu se anunţă însă Partidului democratic, cele tidul de centru, aflat în opo
riaţi de stat ş» particulari. textile, care asigură exportul ne „Tanheuser" Ian Smith lisbury. Iar Ian Smith de senin pentru guvernul lui două organizaţii africane le ziţie. Criticilc formulate de
-proclamase in mod unilate clară cu cinism că este de Ian Smith. O dovadă eâ a gale, care s-au contopit ulte membrii acestei organizaţii
ral independenţa Rhodesici aşteptat ca „paritatea" între cesta continuă să fie stâpînit rior constituind Partidul na la adresa politicii oficiale TUNIS 3 (Agcrpres) — Pn
de sud. oficialităţile de la Sa- numărul deputaţilor albi şi de sentimentul de inseeurita ţional al poporului, ci şi o vizează mai ales poziţia lui trivit datelor oficiale da*-
lisbury s-au grăbit să desâ- negri să se realizeze spre te. o constituie permanenti parte a electoratului alb Smith în problema relaţiilor publicităţii la Tunis, inund
Proteste japoneze împotriva virşească actul de „legifera sfîrşitul secolului al XXI-lca. zarea stării de urgenţă, pre Magnaţii economiei rhodesi- eu Anglia Partidul de centru ţiilc care au avut loc în Tuni
re" a dominaţiei rasiste Es Cuvintul paritate, care are lungită începînd din 1965 din ene, legaţi dc vechîi parte consideră in acest sens eâ sia au provocat moartea a 3( J
te vorba de noua „constitu In orice caz. o accepţie stra neri de afaceri din Occident actuala constituţie este un de persoane, iar alte 92 857
au rămas fără adăpost. La o-
nie pentru oficialităţile ra
ţie" rhodesianâ care. după
experienţei nucleare subterane mascarada referendumului siste, figurează, de asemenea. sînt extrem de îngrijoraţi de nou pas spre izolarea politi peratiunile de salvare a sinis
că a Rhodesiei.
faptul că proclamarea „Re
din iunie, a fost prezentată In paragraful constituţional C O M E N T A R IU publicii" ar putea afecta pe Ian Smith are de înfruntat tratilor au participat unită! i
acum aşa-zisului parlament referitor la repartizarea te termen lung relaţiile lor co pe de altă parte atacurile e ale armatei şi poliţiei, precum
americane de la Salisbury. renurilor agricole: pentru merciale tradiţionale şi ar lementelor ultrarasiste gru şi reprezentanţi ai Organizaţi
ei Crucii Roşii din Tunisia A
230 000 de albi — 17 500 000
Fidelă „exemplului" Repu
putea înăspri efectele sanc
pate în asociaţia conserva
blicii Sud-Africane. noua hectare. în afară de cele trei în trei luni. iar din pri ţiunilor economice -interna toare, care îl acuză de... li meliorarea condiţiilor atm.;
WASHINGTON 3 (Ager- ricane, efectuată pe insula constituţie elaborată de au 2 400 000 ha puse la dispozi măvara anului 1969 pe ter tionale. Deşi acestea nu ai» beralism, fiindcă nu a exclus sferice a permis grăbirea a-
jutorârii persoanelor din re
piv.N). — Statele Unite au e Amchitka Partidul Socialist torităţile de la Salisbury lan ţia guvernului ; 18 milioane men de 12 luni. Constituţia fost aplicate pină acum în orice reprezentare a africa giunile sinistraie.
fectuat vineri la ora 00,06 din Japonia cere eu energie sează acum fără rezerve hectare pentru aproape 5 segregaţionistă instituţionall- tr-o manieră prea eficace, • nilor în organele legislative.
★
(orii Ducureştiului) o explozie ea Statele Unite să întreprin Rhodcsia pe orbita aparthei milioane de negri, obligaţi zeazâ o situaţie rasială ex zolarea face ca asupra Prins intre atîtea focuri, ALGER 3 (Agerpres) — In
nucleară suhterană în insula dă acţiuni concrete în direc dului. In viriulen ei. repre să trăiască în regiunile cele plozivă şi. in acelaşi timp. merţuluî şi industriei Rh^ Smith încearcă să se stre urma inundaţiilor care s-au
Amelnlkn din arhipelagul A- ţia interziceri» depline a ex zentarea în principalele or mai aride, în rezervaţii ase accentuează controversele c- desiei să planeze o amenin coare practicind o politică abătut în ultimele zile asupra
leutinelor. Puterea bombei a perienţelor nucleare. gane legislative se va face mănătoare bantustanelor surl- xistente pe scena politică ţarc din ce în ce mai seri a „echilibrului fragil". Deo mai multor regiuni din Alge
tomice a fost de o megatonâ. O declaraţie de protest fa nu pe baza sufragiului uni africanc. rhodesianâ Guvernul din naşă. In momentul de faţă camdată, guvernul de la Sa ria, 110 000 de persoane a
Comisia pentru energie atomi ţă de noua experienţă nuclea versal. ei dună criteriul ave Proclamarea Republicii capitala rhodesianâ nu poa Rhodesia se bizuîc pe spriji lisbury îşi închipuie că ar rămas fără adăpost Au fo:
că a S.U.A a anunţat, la pu râ subterană americană a fost *-ii si impozitelor, ceea ee în Rhodcsia. echivalează cu ru te face abstracţie de faptul nul aliaţilor ei de la Pretoria putea face abstracţie de vo distruse 2ec» de kilometri cJ*
lin timp după efectuarea ex dată publicităţii şi de Parti seamnă practic excluderea do pcrca ultimelor legături for că deşi referendumul a fosi şi Lisabona Tn pofida decla cile milioanelor de băştinaşi cale ferată $i de şosele.
perienţei. că totul pare să de dul Comunist din Japonia. la vot a sule de mii de băş male cu fosta metropolă — pregătit cu diabolică abilita raţiilor liniştitoare cu care zimbabwe. Dar în valea în In regiunea Biskra. cel mai
curgă normal in această re In declaraţia sa. partidul a tinaşi africani Cei 230 000 dc Anglia — şi totodată cu te. proiectul constituţional ;» oficialităţile de la Salisbury cinsă a fluviului Zambezi, greu încercată de inundaţi
giune caracterizat această experien albi voi avea dreptul la 50 Commonwealthul. Este de întrunit mimai 55 000 de vo încearcă să învăluie realita acolo unde partizanii afri toate casele au fost distruse
★ ţă drept un act de sfidare la de deputaţi in Camera Re aşteptat ca autorităţile de In turi. adică sprijinul unei tea. reprezentanţii cercurilor cani organizează lupta pen iar unele localităţi mai sînt
TOKIO 3 (Agcrpres) — Un adresa poporului japonez, in- prezentanţilor. în timp ee a Salisbury să grăbească in minorităţi care reprezintă de afaceri atrag cu tot mai tru libertate, furtuna revol încă acoperite de apă, de? i
reprezentant al Partidului So trucit. după cum relatează proape 5 milioane de africani trarea în vigoarea statutului doar ceva mai mult dc 1 !a multă insistenţă atenţia asu tei se extinde. ploile torenţiale au luat sfîr-
cialist din Japonia a remis agenţia Kyodo Tuşin, ea va a zimbabwc nu vor avea decit „Republicii*4 şi se aşteaptă sută din populaţia ţârii îm pra efectelor sancţiunilor e- $it
Ambasadei S.U.A. de la Tokio fecta activitatea pescarilor ni 16 deputaţi, dintre care opt ca ele să folosească drept potriva proiectului au votat conomîce. SABINA BONDOC Pagube mari şi victime a j
un protest împotriva experi poni care operează in rcgiu fost înregistrate şi în alte re
enţei nucleare subterane ame nea Oceanului Pacific. giuni.
TIPARUL t (otreprinderea po llgraficA Deva «4 06S