Page 13 - Drumul_socialismului_1969_10
P. 13
i - ------------------------—-
p r o l e t a r i d in t o a t e t a r il e , u n i ţ i v ă ! Redacţia
Anul XXI
şi administraţia
Nr. 4590
ziarului
Duminică DEVA, str. Dt, Petru (îrozrt. nr. .15
telefoane i redactor şei * 1588 . »e
5 octombrie doctor şef adjunct, secretar de tedac
(ie şi secţia via|a de partid - 2138
secţiile cullurâ-sporl şi probleme cetă
1969 ţeneşti - 8317; secţia scrisori, docu
mentare şi externe - 2317 ; secţia in
dustrie şi administraţia - 1275 ; tele
fon de serviciu între orele 16-24 -
4 PAGINI, 30 BANI
1585.
SĂRBĂTOAREA I dedicate
i Manifestări
| Zilei recoltei TELEX
RECOLTEI Azi. cu prilejul amplelor
de j
| manifestări prilejuite
j Ziua recoltei, formaţiile şi |
A intrat in tradiţie co în primo duminica din luno oc- i soliştii cluburilor „Siderur- \ TURIŞTI Dt.\
tombiie a liecârui an. in intreogo ţară să se sâibâto- j gislur şi „Constructorul-; \ NUMEROASE TARI
reoscâ Ziuo recoltei. Cu acest prilej, ţărănimea coope 1 precum şi cele ale Casei de j
ratistă. mecanizatorii, toţi lucrătorii din agricultură trec j culturii din Hunedoara, vor j NE-AU VIZITAT
în revista succesele obţinute in sporirea producţiei ve j da citeva spectacole la pâ- !
getale şi onimale, in îndeplinirea obiectivelor stabilite de j durea Cliizid. Programele i PATRIA
partid privind creşterea contribuţiei acestei romuri Io ri j susţinute dc orchestrele de j
In primele opt luni ale
dicarea nivelului de troi ol întregului nostru popor. Săr 1 muzică populară, fanfară. | acestui an în staţiunile
bătoarea recoltei oleră totodotâ posibîlitcteo afirmării [ formaţiile de dansuri popu- j de pc litoral şi-au petre
obiceiurilor strămoşejti, o frumuseţii portului, cîntecului I lave. soliştii vocali şi in- j cut vacanţa, prin Oficiul
p jocului romanesc. ! slrumenlişti vor avea din j National de Turism, pes
In vedereo volorihcării superioare o potenţialului pro i nou darul să invite pc si- ! te 320 000 de turişti ve
ductiv de care dispune agricultura, pentru dezvoltareo | cier urgisi ii si constructorii j niţi din numeroase ţâri
ei intensivă, partidul >i stotul au pus şi pun un occent j hunedoreui la ultima sărbă- ! ale lumii.
deosebit pe osîgurorco unei baze tehnico-moteriole mo i (oare a toamnei. In aceeaşi perioada,
deme. orientind in acest scop insemnote investiţii desti i ★ ne-au vizitat ţara, pe
nele creşterii gradului de meconizdre o lucrărilor agri } Pe stadionul A.S. Con- ! eont propriu sau prin
cole. extinderii chimizării, irigaţiilor şi aplicării pe scara > struclorul va aven loc un j intermediul unor agen
loigâ o cuceririlor ştiinţifice Prin puterea lor de sinteză, I concurs de tenis de cîmp j ţii de voia] străine,
cifrele reliefează eforturile făcute pentru ridicarea nive I pentru seniori şi juniori. I peste 1380 000 de turişti
lului producţiei şi o productivităţii muncii lucrătorilor j Concursul ce se va desfăşu- I din Austria, bulgaria,
de pe ogoorc. Io dispoziţia unităţilor agricole de stot J ra inaintea întîlnirilor pc ! Cehoslov acia, Franţa, R.I).
şi cooperatiste dm judeţul nostru se află m prezent pes { care Ic va susţine echipa ! Germană, R.F. a Germa
te 730 de trocloore, 600 de semănători pentru păioose ! .Construeloruf in Kucu- i niei, Italia, Polonia, Sue
şl porumb, aproape 300 de combine şi alte maşini per- : reşti va fi în acelaşi timp ; dia, Ungaria şi din alte
fecţionolc De asemenea, un aport substanţial Io creş j un bun prilej de verificare : Ciţiva din membrii brigăzii conduse de Dânilâ Şolog de la mina Paroşeni înainte de intrarea in schimb. ţări.
terea randamentului Io hectar l-ou adus cele peste 10 000 a jucătorilor seniori.
tone îngrăşăminte chimice folosite dc C.A.P. şi I.A.S. SCHIMBURI
pentru recolta anului curent.
Utilizarea cu tot moi multă pricepere o baze» tehnico- .................. .... 1 ' i COMERCIALE
moteriole o permis co hărnicia elenilor şi dărnicia po- j i
mintului sa se concretizeze in recolte sporite. In ciuda PROGRESUL TEHNIC Trin intermediul între
condiţiilor climaterice moi puţin favorabile, cooperatorii ; Capacităţile | T oţi indicatorii S prinderii de comerţ ex
din Simerio. Tîmpo, Turdoş, Şoimus şi alţii au reuşit să terior „Petrolexport", re
realizeze producţii Io grîu sau cortofi care depăşesc 1 850 | productive I de plan cent au fost expediate u
şi respectiv 10 000 kg Io hectar. La porumb, cooperati nor parteneri comerciali
vele agricole din Pricoz, Haţeg, Căstâu, Sintondrei ele. I folosite intensiv j j depăşiţi din Franţa, R.F. a Ger
es’imeozo sa obţină peste 2 000 kg boabe îo hectar. in Mâini comun ni zilei de lucru maniei, Italia şi S U.A.
Demne de relevat sint şi unele succese înregistrate in aoroapc 30 000 tone de
sectorul creşterii animalelor. Efectivele proprietate ob ! Finalul lunii septem- j \ Sidcrnrgiştii dc la ( âlan ! benzină auto, motorină şi
şteasca sînt reprezentate de peste 34 000 bovine, 80 000 ! bric constituie pentru co- • j depun strădanii deosebite ; păcură. Pe dc altă parte
ovine. 4 000 porcine şi 12000 pasări. Cooperotivele a- Flirt (Io sino. progresul teh ai minerilor, fără de care re studiu iniţial bazat pe mult : lectivul F. C. Orăştic pri- j ! pentru a sc menţine în rin- : au fost importate din I
gncole din Simerio, Bocio, Cristur. Brad. Lopuşnic şi al nic u intrat prin uşa din faţă cordurile stabilite de la o zi disrernâmlnt şi competenţă, ; lcjul unui bilanţ rod- - : dtirilc dc frunte ale întrece- : ran 35 000 tone dc ţiţei,
tele se află in primele 'înduri privind achitarea obliga în limbajul do fh'oaro zi al la alta n-ar fi fost in nici un după cîiva timp a fost sroa- i nic. Organizarea raţională a ■ ! iii colectivelor din industria : transportate cu vasul ro
ţiilor controctuole foto de Slot Io produsele animaliere. color angrenaţi in activitatea (4- fel posibile. Dar în vreme ce fără c.i rezultatele obţinu- ! proceselor dc producţie, foln- ; : judeţului nostru manesc „Oltenia".
Realizările însemnate cu cote unităţile amiotite intim- ^ i’onomicâ. La început, forţind forţa centripetă a progresului ^ te să dură la o concluzie cit i sirca la capacitatea maximă : Bilanţul încheiat după 9 : In cadrul schimburilor
pino sărbătoarea recoltei sint roduţ unei munci entu pe ici pe colo nota. oâlcînd tehnic sporea în intensitate, o de cît clară şi atît de ncce i a tuturor capacităţilor pro- ; ■ Urni dc muncă arată depăşiri : comerciale de produse
ziaste, plme de răspundere, desfâşuralâ de cooperatori, in picioare conservatorismul altă forţă sâ-i zicem de e sară : duclivc si a forţei dc muncă, i ; apreciuliilc la toţi indicatorii • chimice, întreprinderea
mecanizatori şi cadrele tehnice pentru o do viaţă sar caro do multe ori a fost cu xemplu nepăsare, sau lipsă In acest sens lipsa unei de : a condus la creşterea pro- ; . dc plan. In perioada raporta- : „Cbimimporl” a îivheiat
cinilor octuolului cincinal şi o pregăti cele moi bune greu silit să accepte do pildă de preocupare, a inceput să-şi pline colaborări intre rci caro duclivilăţii muncii cu peste ; ‘ tă s-au produs .suplimentar : recent noi contracte. ca
condiţii în vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite de înlocuirea lopoţii cu maşina arate capul. Şi forţa motrice contractează utilajele in cau : 1 6IKI lei pe salariat faţă de ■ • 1 â20 tone fontă, 315 tone se- : re prevăd livrarea în
Congresul o) X-leo ol partidului pentru următorul cinci de încărcat, şi-a pus ampren debordantă iniţial a început ză si rci care ulterior le uti : planificai. i micocs, 2311 tone radiatoare şi : Suedia, t'choslov ,i< ja
nal. ta po aproape fiecare fază a să pălească O maşină de per lizează. este mai mult de» ÎL i !*c ha/,a acestor randamen- , ■ alte produse in valoare de : Uniunea Sovietică a unor
_.Elalind. .roadele toamnei şi punîndu-le Io dispoziţia procesului tehnologă. Redu forat adusă eu mari cheltuieli flagrantă. Aceasta cu alîr. mai ■ tc superioare, planul produc- [ i ;»,M milioane lei. însemnate cantităţi de □
consumatorilor, lucrătorii ogoarelor au satisfocţia muncii cerea efortului fizic, sporirea din străinătate a fost uitată mult cu cit se ştie juca bine ; ţiei globale a fost depăşii cu j : Productivitatea muncii a : v cloni, sodă calcinată 7I
împlinite, sentimentul înaltei responsabilităţi cu care e» randamentelor şi a producţiei vreme dc cîţiva ani Intr-un că straturile de cărbune alo j 5,4 la sută, iar la producţia \ ; crescut în acest timp cu I C80 : cărbune activ destinat in
contribuie Io edificareo operei de desâvirşire o construc au fost primele argumente fund de galerie, pînă cînd Văii Jiului prezintă o seamă marfă vindulă si încasată de i lei pc sa ta 1 ia t, au fost onora- ? dustriei alimentare.
ţiei socioiismului in polrio noastră. Apreciind priceperea forte caro l-au susţinut de un specialist venit din ţara întreagă de particularităţi j păşirea reprezintă 3,7 la su- ; I te toate contractele economi- ;
şi hărnicia oomenilor de pe ogoare, măsurate în canti plin. fără drept dc comenta respectivă eu alte trebuii a demne dc luat în seamă în • tă. Dc remarcat că in aces- i i ce şi s-a obţinut un spor la : „RECOLTA** KOGATA
tăţile sporite şi varietatea produselor oicrite, clasa mun riu pus-o In cîteva zile la punct lăturarea acestei disensiuni ; le 9 luni, s-au livrat la ex- ' i producţia marfă vindulă şi : D K P E Ş T E
citoare, intelectualitatea. întregul nostru popor, oduc cele Cu timpul deprinzindu-şe minerii din l ’rieanî eunoseîn- între diferitele categorii do purt produse din mase plus- ■ • încasată dc 7,8 milioane iei, ;
moi colde mulţumiri făuritorilor recoltelor din DOtrio noas mai bine cu el. cu progresul du-i apoi cu destul interes ro specialişti — minister, centra ■ tîco în valoare dc aproape 2 ; • laţă de prevederile celor trei : La cheiul antrepozitu
tră. le adresează uroieo de a munci cu toată dăruirea şi teii nic. căci despre ol oslo vor lul. De ce nu s-o fi încercat lâ. exploatări — se impune cu milioane Ici. • trimestre lui frigorific din Tulcca
punerea ei pe picioare atita
abnegaţia pentru sporirea belşugului de produse agricole. ba. muncitorii l-au cerut me vreme, nimeni nu poale da atît mai miall eu cît sporirea M. ANIŢOIU \ V. IAURIAN i
Sărbătorirea prin muncă o culesului roadelor pomîntu- reu împrospătat, mai ales că nici un răspuns, mai ales eâ producţiei în viitorii ani aro a acostat nava de pescuit
lui atestă hotărîrea oomenilor muncii din agricultură de ecourile unor realizări deose cele citeva piese lipsă au fost ia bază argumentul foile al oceanic „Delta Dunării".
o şi înzeci eforturile şi contribuţia Io terminarea grobm- bite pe plan naţional au pă confecţionate la U.V.M.I*. Să extinderii progresului tehnic. După patru Juni de pes
câ o tuturor acţiunilor din compania de toamna, Io asi truns .şi in abatajele Văii Jiu fie vorba (le indolenţă ? Poa In aceeaşi ordine de idei. fapt cuit în apele Oceanului
gurarea unei temelii trainice producţiei anului viitor, Io lui. te. In orice caz un responsa exprimat dc a 11 fol şi de alţi Astăzi, 5 octombrie, in jurul orei 10, posturile noastre de
îndeplinirea în mod exemplar o sarcinilor trosote de par Echipamentul de susţinere bil al acestei iresponsabilităţi specialişti. înfiinţarea unora- radio şi televiziune vor transmite, in direct, de la Halele Atlantic, traulcru! ro-
tid lucrătorilor din agricultură. metalic, transportoarele blin ar fi trebuit găsit. Nu de alta bataje experimentale în caro Centrale Obor, din Capitală, mitingul ce va avea loc cu mdneso s-a înapoiat cu o
date. combinele, au început să dar prea sînt mulle utilajele să se realizeze, să zicem, roda prilejul sărbătoririi „Zilei recoltei - 1969". recoltă bogată j peste
fie socotiţi prieteni adevăraţi jul utilajelor noi. precum şi
caro stau nefolosîtc şi pentru acomodarea oamenilor eu o)e 800 tone de peşte ovngc-
care s-au cheltuit bani nu poate fi de» ît utilă, intra lat, 123 tone de făină de
Combinele, ru mir» excep peşte şi 1M0O kg ulei de
ţii sînt purtate dc la o mină rea In producţie a utilajului peşte.
la alta. dintr-un abataj în al fâeîndu-se apoi la rapacitatea
tul sub semnul paşnic al ex proiectată, deci cu maximum FOTBAL
perimentării. fără Insă să se fie eficientă
poată trage nişte concluzii r-
GENEVA 4 (Agerpres)
xaete Aşa s-a intîmplal In D GORNICU — După cum s-a mai a
Paroşeni. Vulcan si nu dc nunţat, meciurile turului
mult la T.npeni cu combina doi din cadrul competi
F.iroff. care introdusă intr-un BS3B2F* . ţiilor europene de fot
abataj pe stratul 3, fără un
bal „CEE" şi „Cupa cu
pelor" vur avea Ioc la
12 noiembrie (turul) şi
In pagina a 2-a respectiv 26 noiembrie
(returul) UE FA a stabi
lit ca cele două echipe
Tinerii siderurgişti hunedoreni găsesc in apartamentele con din Glasgovv să nu joace
Gospodărirea şi înfrumuseţarea struite pentru ei, confortul de care au nevoie după orele de mun conform tragerii la .sorţi
că. In aceeaşi zi pe teren
lată in fotografie o parte dintre blocurile ridicate in ultimii
localităţilor rămîn în actualitate ani pentru nefamilişti la Hunedoara. propiiu jocurile lor
Foto : N. GHENA
Apropierea toamnei şi apoi
a iernii, cu întregul lnr roi
ţi gm dc implicaţii, presupune CUM SE PREGĂTEŞTE COMERŢUL
o temeinică pregătire şi din
timp a reţelei comeiviale, ca » *
re să asigure populaţiei apro
vizionarea eu toate cele * tre
bui loa re. SÂ ÎNTÎMPINE SEZONUL RECE?
Anul aresta, dosi serviciile
meteorologii e nu prevestesc
0 iarnă mai grea clerît in ul
timii ani, comerţul din jude
ţul nostru s-a pregătit in mod toate role necesare. Termenul în principalele localităţi. 20 multe altele. Pe lingă accslca. nului rece. blănărie pentru
deosebit, cantităţile, sortimen de a încheia pregătirile pen de noi puncte de desfacere pe produsele dc consum curent bărbaţi, femei şi copii si mul
tele. articolele sînt mai mari tru sezonul friguros în reţeaua lingă cele existente, mai ales ca piinc. lapte, carne, sc vor te altele. La încălţăminte vor
si mai multe, cumpărătorii vor noastră eomcricnlâ este la 15 in pieţe, pc lingă marile in- asigura zilnic în funcţie de sosi noi modele de dzmuliţe
avea la dispoziţie mărfuri si noiembrie a.c.. dar prin efor Ireprinderi, la locurile cele nevoile consumului. îmblănite pentru femei, ghe
produse noi. Despre pregăti turi susţinute din partea tu mai aglomerate care vor uşu — Aţi amintit despre produ te. bocanci pentru bărbaţi şi
rile comerţului in vederea se turor factorilor răspunzători ra mult aprovizionarea de iar sele care se vor depozita. Vă copii Sperăm să satisfacem
zonului de loamnâ-iarnâ sâ-i sperăm să le încheiem mai nă a populaţiei cu cartofi, fa- mgăni să faceţi citeva pre in felul acesta toate cerinţele
dăm euvinîul. pentru a împăr devreme. cizări. .şi gusturile cumpărătorilor.
tăşi amănunte cititorilor, tova — Avînd în vedere că sec — La cartofi, ceapă, varză Trebuie, de asemenea, subli
răşului Dumitru bogdan, di toarele pe care le coordonaţi fructe sc vor depozita canti niat că in paralel cu buna a
rector adjunct la Direcţia co sint diverse, v-am ruga să a- IN T E R V IU * 4 tăţi suficiente pentru iarnă. provizionare a tuturor unită
merciali judeţeană minfiţi pregătirile ce s-au Pe lingă aceasta, in alimenta ţilor comerciale pentru sezo
— Vreau să îneep plin I făcut la fiecare in parte. ţia publică se vor faec insi- nul rece, se va asigura un ca
sublinia eâ pe.vlru o aprovi — Să începem eu depozitele sole, varză, ceapă ctc. La car lozâri şi scmiinduslrializâi i. dru propice desfacerii mărfu
zionare corespunzătoare pe de combustibil. Aici au fost tofi se va asigura cantitatea La gogoşari 10 tone. castrave rilor. primirii populaţiei cum
1 impui sezonului friguros au puse la dispoziţia populaţiei de 17 000 tone. la varză, ceapă ciori 21 tone. ardei umpluţi părătoare. prin buna organiza
fost luate din timp măsuri, eu 32 000 tone dc lemne de foc 1)550 tone. fructe 2 050 tone cu varză şi ardei iute 0 tone. re .şi gospodărire a magazine
termene si res|>onsabililâti şi 13 000 tone de cărbune de şi altele. usturoi, hrean, varză alba si lor. prezentarea produselor,
privise. Planul de măsuri. în bună calitate. Mrrgînd mai Dintre principalele produse roşie, roşii în bulion. gogo aranjarea vitrinelor, solicitu
tocmit la nivelul Comitetului departe pe firul încălzirii în alimentare care vor exista în nele, râdâcinoasc, albituri et<. dine şi respect din partea lu
executiv al Consiliului popu timpul iernii arătăm eâ in cantităţi îndestulătoare pen ioal<- in (:;n'.:;ăţ: suficiente, crătorilor din comerţ faţă de
lar judeţean prevede sarcini magazine vor sosi peste 5 000 tru sezonul dc loamnâ-iarnă. sporite faţă dc anul trecut fiecare cumpărător. Prin în
concrete privind asigurarea bucăţi sobe de gâtît emailate, vreau să menţionez citeva La — Ce noutăţi anunţăm pen- făptuirea in practică a tutu
onRâţîlor comerciale, a depo negre, combinate, resouri eu făină albă şl intermediară Irti garderoba sezonului frigu ror acestor măsuri sintem în
zitelor eu întregul fond de petrol, accesorii pentru mon 4 700 tone. zahăr 2 300 ton»‘ ros ? credinţaţi eâ reţeaua comer
marfă, transoortul acestuia tarea sobelor, peste 300 000 ulei 1 100 tone. conserve de — Sectorul textile, confecţii cială va satisface toate cerin
organizarea corespunzătoare becuri electrice diferite si al carne şi peşte 380 tone, biscu şi încălţăminte va fi muil
desfacerii, ca şi a depozitări1 tele. .Să trecem la sector ul a- iţi 400 tone, paste făinoase 4i>0 mai bogat în sortimente, mo ţele si gusturile populaţiei din
rezerva lor pentru iarnă De o groalimcnlar. Pentru aprovi tone. orez 055 tone. sare 2 230 dele. articole. îndeosebi la judeţul nostru.
atenţie deosebită se bucură a zionarea populaţiei din judeţ tone. ape minerale 1-100 000 paltoane. costume din fire
De „Ziuo recoltei", rodut bogat al toamnei oferă prilejul de o cunoaşte „pe viu" hărnicia şi sigurarea loealilâţilor supuse eu cantităţile necesare de le litri, slănină şi untură 302 to groase, tricotaje din lină. cio Interviu realizat de
priceperea lucrătorilor ogoarelor. Foto : V. ONOIU izolării pe timpul iernii, cu gume şi fruclc sc vor înfiinţa. ne, brinzeluri 400 tone şi rapi. lenjerie specifică sezo GH. I. NEGREA