Page 14 - Drumul_socialismului_1969_10

PAS 2 DRUMUL SOCIALISMULUI - DUMINICA 5 OCTOMBRIE 1969b

P R E G Ă T IR IIE s in iD I A I l | S-a deschis Gospodărirea şi înfru-

I stagiunea Teatru- musetarea localităţilor

In ziua de 7 octombrie are tuirea lor am ţinut seama de mintite. Dimpotrivă, fiecare ne însuşite de către comu­
loc deschiderea noului an in două elemente : componenţa în parte va purta puternic nişti. 1 iui de stat ; I •
toate cercurile şi cursurile din să răspundă, în primul rînd, amprenta sarcinilor puse de — Cine a participat
sistemul învâţâmîntului de unei preocupări comune sau, Congres. Cu alte cuvinte, în­ la întocmirea tematici­
partid de la întreprinderea în orice caz, apropiate a oa­ tregul invâţâmînt va avea a- lor pentru cercuri şi | „Valea Jiului" | râmîn în actualitate
minieră Hunedoara. In legă­ menilor, iar in al doilea rînd eeste documente ca punct dc cursuri ?
tură cu pregătirile de natură — omogenitatea din punct de pornire, ca osatură, va avea — In afara temelor ce nc-au Ieri in sala mare a Casei j
organizatorică întreprinse aici fost recomandate, secretarii de cultură a sindicatelor j
am avut o discuţie cu tovară­ vedere al pregătirii cursanţi­ ca preocupare de primă în­ organizaţiilor de bază. împre­ din Petroşani, Teatrul dc Gospodărirea şî înfrumuseţa­ lucrărilor ce se execută în ca­
şul Corneliu Duca. membru in lor. Astfel am procedat, de semnătate cunoaşterea de că­ ună cu propagandiştii şi lec­ stat «Valea Jiului" a pro- i rea oraşelor şî satelor rămine SABIN BOTiCIU drul întrecerii patriotice, folosin-
comitetul de partid, care răs­ pildă, la formarea cursurilor tre toţi cursanţii — membri torii au consultat şi alţi mem­ zentat, în deschiderea noii ' şi acum, în prag de toamnă, o vicepreşedinte al Comitetului du-se în mai mare măsură pre­
punde de problemele de pro­ bri dc partid, oameni cu ex­ stagiuni, 19G9-1970. piesa lui j problemă actuală în faţa comi­ executiv al Consiliului popular sa locală, staţiile de rodioflcare,
pagandă. perienţă în munca de educa­ Alcx. Mirodan „Transplan- j tetelor executive ale consiliilor judeţean Hunedoara alte mijloace de propagandă şi
— Organizarea nu es­ ţie. care ne-au prezentat pro­ tarea inimii necunoscute", j populare. Munca depusă pină să se organizeze schimburi de
te un scop în sine. Aţi puneri de care am ţinut sea­ Regia spectacolului aparţl- i in prezent de cetăţenii din jude­ experienţă între localităţile frun­
avut in vedere ca ea să ma. De pildă, ni s-a propus ne lui Marcel Şoma. Din ! ţul nostru deşi a contribuit la taşe, comitete de cetăţeni, pen­
slujească nivelul şi con­ ca în toate cercurile şi cursu­ distribuţie fac parte, prin- ; ridicarea aspectului estetic şi ol tru generalizarea metodelor bu­
ţinutul învăţământului ? rile să introducem ca temă de tre alţii, actorii Ruxandia nivelului edilitar gospodăresc, ol în comunele Geoogiu, Băcîo, ne folosite.
— Bineînţeles. Principala In preajma deschiderii noului dezbatere cîte o problemă pri­ Petru. Costîn llioscu. Titorcl localităţilor rurale şi urbane, nu Pui, Densuş, Boru, Voţa de Jos,
idee rare ne-a călăuzit in vind conduita morală a comu­ j Pătraşcu. Elisabcta Belba. trebuie să mulţumească, pentru Bretea Romană ş! oiţele nu ou Atît în oraşe cît şi in comune
stadiul organizării a fost ace­ nistului. comportarea sa in Azi. in aceeaşi sală, va i că există in fiecare oraş şi sat început, sau se află într-un sta­ se simte nevoia aplicării cu
ea de a asigura o desfăşura­ an în invăţămîntul de partid producţie, societate şi familie. vedea luminile rampei şl! diu necorespunzotor. moi multă fermitate a hotorîrii
re la un nivel corespunzător Ţinînd seama de cerinţele cea dc-a doua piesă, pregă­ loc pentru mai bine, pentru mai In perioada care a maî ră­ nr. 7/1969 a Consiliului popu-
a activităţii tuturor cercurilor re stau în faţa activităţii de tită pentru acelaşi eveni­ mult, pentru mai frumos. mas pînă Io sfirşitul onului, co­ lor al judeţului Hunedoaro, îm­
şi cursurilor. Pentru edifica­ educaţie multilaterală a oa­ ment — începerea celei de a Acum, cînd ne pregătim să mitetele executive ole consiliilor potriva unor cetăţeni core nu
re mă voi referi la cîtcva as­ menilor muncii, în tematici facem bilanţul realizărilor obţi­ populare au datoria să sg preo­ păstrează curoţenio, nu mătură
pecte. de studiere a problemelor ac­ sau ncmembi i de partid — a au fost incluse şi astfel dc XXII-a staeiuni a teatrului nute in codrul întrecerii patrioti­ cupe cu tooto râspundereo de trotuarele In faţa caselor, dis­
La recrutarea propagandiş­ tuale ale economiei. Un curs bogăţiei de experienţă şi idei dezbateri. Considerăm râ a- minerilor din Petroşani — ce, constatăm că din ongajamen- problemele ce se ridică pe linia trug zonele verzi etc Astfel de
tilor şi a lectorilor am avut l-am format din ingineri şi ce le conţin ele eeasta va contribui la îmbu­ savuroasa comedie „La cior­ tui de 60 milioone lei s-ou rea­ gospodăririi şi înfrumuseţării lo­ abateri se constată în mod frec­
do la început orientarea s-o tehnicieni, iar altul din mai­ — Cum este asigura­ nătăţirea muncii educative în ba de potroace" de Sergiu lizat pînă in prezent lucrări in calităţilor, să io măsuri cores­ vent in municipiul Deva, în Brad
facem din organizaţia de ba­ ştri şi muncitori calificaţi. tă studierea modificări­ organizaţiile noastre dc partid. Fărcăşan. Sub „bagheta* re­ valoore de 58 milioone lei. A- punzătoare pentru menţinerea şi unele oraşe din Valea Jiului,
ză în care este format cercul Aceasta va înlătura posibi­ lor şi îmbunătăţirilor a- gizorului Constantin Dicu. ceostă valoare este materializa­ aspectului lor estetic Io un ni­ în comunele Geoagîu, Bocia şi
sau cursul. De ce? Experien­ litatea „monopolizării" discu­ dusc Statutului F.C.R. După cum se vede, la­ In noua premieră vor evolua tă în cei 30 000 mp trotuare vel cit moi ridicat, să continue altele, iar comitetele executive
ţa anilor trecuţi nc-a învăţat ţiilor de către un grup res- de către Congresul al tura organizării cercuri­ actorii Nicolac Nicolac. Pau- construite. 1 120 000 mp străzi in ritm susţinut lucrările edili­ respective nu aplică amenzi pen­
că aducerea in conducerea trîns dc tovarăşi in dauna vi­ X-lca ? lor şi cursurilor, pregă­ lina Codreanu. Vaier Don- şi trotuare reparate, 69 km dru­ tru sancţionarea acestor con­
cercurilor a unor propagan­ nei dezbateri ample, cu o lar­ — Pentru membrii de tirea propagandiştilor, ca. Mihaî Clifa, Dumitru muri construite, 1 200 km dru­ tare şi gospodăreşti plonificole travenţii.
dişti din alte organizaţii dc gă participare a tuturor partid mai tineri au fost or­ întocmirea tematicilor a Drăcca, Puiu Codreanu s.a. muri reparate şi întreţinute. 50 pentru a putea fi terminate îna­ In centrul atenţiei comitetelor
partid nu este stimulatoare. cursanţilor. Pc de altă parte ganizate cercuri de studiere a fost încheiată. Este o ho spaţii şî zone verzi amena­ inte de venirea iernii. In ocest executive ale consiliilor populare
Neeunoscînd oamenii, neavînd propagandistului li vine mai Statutului în. care, bineînţe­ premisă a unei desfăşu­ jate. 355 ha parcuri şi zone sens este necesar să se orgoni- trebuie să stea şi intocmireo pla­
o activitate comună eu ci. pro­ uşor să orienteze dezbaterile les. dezbaterile vor fi concen­ rări în bune condiţii a verzi întreţinute, 100 000 de pomi 2eze puncte de lucru la obiec­ nurilor de ocţiune privind lu­
pagandistul nu manifestă in­ spre un nivel corespunzător, trate alît asupra principiilor, noului an de învăţă­ Seară plantaţi, 38 km de îndiguiri şi tivele neexecutote, punîndu-se crările de înfrumuseţare şi buna
teres suficient pentru desfă­ eu un bogat conţinut dc idei. normelor şi regulilor rc stau mânt. Cu aceasta insă olte lucrări care ou adus un accent în special pe repararea gospodărire a localităţilor pe
şurarea in condiţii bune a ac­ — Ce probleme se a­ la baza organizării partidului, lucrurile nu sînt nici pe plus de frumos aşezărilor hune- străzilor şi o drumurilor, pe con­ anul 1970, Pentru întocmirea lor
tivităţii cercului. De aici şi flă mai pregnant în to- cît şi asupra conţinutului îm­ departe încheiate. Des­ de odihnă dorene. Merită lelevate rezulta­ struirea de trotuare, executarea este necesar să se consulte un
discuţiile in cadrul dezbateri­ inaticilc cur.surilor şi bunătăţirilor ce au fost adu­ făşurarea normala a ac­ tele obţinute de consiliile popu­ lucrărilor din contribuţio volun­
lor au caracter rigid, crispat, cercurilor ? se statutului ca expresie a tivităţii, la un nivel co­ Ieri în holul clubului „Si- lare şî cetăţenii din municipiul tară băneoscă o cetăţenilor. număr cit moi more de cetă­
ce alternează scolastic în­ — Principala orientare da­ creşterii rolului conducător al respunzător depinde a­ dcruigistul" din Hunedoara Hunedoara, oraşele Brad. Călan. In această octivitote trebuie ţeni pentru a cuprinde lucrar'le
tre întrebare şi răspuns, tă tematicilor, deci activităţii partidului, a exigenţelor pc cum de perseverenţa cu a avut Ioc o seară dc odih­ Haţeg, Sîmeria, comunele Uia, olroşi deputaţi, comitetele-- de cele mai oportune, care să du­
fapt care nu stimulează gîn- întregului invâţâmînt de rare el le pune 'în faţa mem­ care vor munci comite­ nă pentru fruntaşii in între­ Zam, Geoagîu, Baia de Cris, cetăţeni, să se conlucreze în­ că la buna gospodărire şi în­
direa creatoare, laborioasă.- partid, este studierea temeini­ brilor săi. tele de partid, birourile cerea socialistă din cadrul Bronişco, Boşorod, Toteşti. Sar- deaproape cu organîzoţiile de frumuseţare a oraşelor şl co­
Altfel spus, dorim ca între că a documentelor elaborate Pe de altă parte, comitelui organizaţiilor de bază. combinatului siderurgic. mizegetusa, Topliţa, localităţile mosâ şi să se solicite sprijinul munelor, la ridicarea nivelului
propagandist şi cursanţi să dc Congresul al X-lea In a­ de partid a recomandat tutu­ propagandiştii şi lecto­ Seara a cuprins muzică de Batîz, Spini şi altele. organizaţiilor de portid pentru estetic general al acestora. Ele
existe o Jegâturâ de afinitate cest scop, primele 4-5 teme de ror birourilor organizaţiilor rii, dans, momente vesele. Jocuri Pe lingă aceste lucrări rea- mobilizarea unul număr cît moi trebuie să fie axate îndeosebi
deschisă, liberă. dezbatere in fiecare formă de bază să pună in dezbate­ distractive. lizole din contribuţia voluntară mare de cetăţeni core, prin pe lucrările din planul de m.
Tot în legătură cu un aspect de invâţâmînt le formează rea adunărilor generale aces­ Interviu consemnat de in bonî o cetăţenilor s-au con­ munca lor potriotică, să contri­ vestiţii a lucrărilor de !a bug?t
organizatoric care să stimule­ problemele izvorîte din docu­ te modificări pentru a fi bi- C. ARMEANU struit un mare număr de obiec­ buie la realizarea lucrărilor pla- şi lucrărilor ce se execută din
ze dezbateri vii şi care să an­ mentele congresului, iar cele­ tive sociol-culturole, ce contri­ nificote şi a ongojornentelor. contribuţia voluntară in boni o
treneze pe toţi cursanţii la lă­ lalte ţin seama dc profilul buie totodată şi la ridicarea as­ cetăţenilor.
murirea problemelor, vreau să cercului. Aceasta însă nu în­ pectului edilitor al localităţilor. Comisiile de urmărire şi în- Rezultotele întrecerii patrioti­
mă refer la componenţa, cer­ seamnă că restul temelor vor drumore o întrecerii patriotice, ce trebuie să se malenolizeze
curilor şi cursurilor. La alcâ- fi rupte dc documentele a- S-au construit 7 şcoli noi cu 21 municipole, orăşeneşti şi comu- în înfrumuseţoreo continue şi moi
săli de closă în satele Răchito- nole sînt chemole să desfăşoare
vo, Toplita, Groş, Goleş, Teche- o activitate permanentă de mo­ buna gospodărire o municipiilor,
reu, Merişor şi Bcboio, 5 cămi­ bilizare a cetăţenilor la acţiu­ oraşelor, comunelor, în execu­
ne culturale la Leşnic, Goleş, nile întreprinse şi Io rcalizorca tarea de lucrări care să contri­
buie Io ridicareo nivelului edili-
Moment literar Boiu, Bobilno si Luncşoaro, pre­ lucrărilor de înfrumuseţare şi tor-gospodâresc al Ioco11tă111or
cum şi alte 150 de obiective de
buna gospodărire a localităţilor,
interes obştesc Din fonduri bu­ Ele trebuie să urmăreoscă octi- urbane şi rurole, Io asiguroreo
getare, s-au executat o serie de vilateo desfâşurotâ in circum­ şi menţinerea permonentă o unui
lucrări gospodăreşti, in voloa- scripţiile electorole, să verifice aspect general estetic ol aces­
La clubul muncitoresc cost prilej unele secvenţe re de 25 milioane lei pentru periodic stadiul executării lu­ tora.
din Gheţar a avut loc o sea­ din viaţa şi opera celui | construcţii de străzi, trotuare, a- crărilor. In oceostă perioadă este Iotă de ce considerăm că
ră literară consacrată împli­ care şi-a închinat lalentul j menojarea şi întreţinerea de zo- necesor so se ocorde mai multă gospodărireo şi înfrumuseloreo
nirii a GO de ani de la naş­ şi întreaga muncă construi- I pe verzi, asfaltarea unor străzi atenţie popularizării ocţiunilor locolităţilor rămine în continuo-
şi altele.
re o problemă de more impor­
terea scriitorului Alexandru rii unei vieţi noi. A fost ! Confruntînd realizările obţinu­ întreprinse în vederea realizării tanţă.
Sahio prezentată cu acest prilej j te cu sarcinile stabilite de con­
Au fosl prezentate cu a- nuvela „Uzina vie". i ducerea partidului, rezultă că
j pe linia gospodăririi şi înfrumu­
i seţării localităţilor noastre mai
sînt încă multe de făcut. Unele
comitete executive ole consilii­ Economii prin recuperarea
lor populare nu ou monifestat
suficientă preocupare pentru materialelor refractare
realizarea ongojornentelor lua­
Progresul tehnic te. Faţă de posibilităţile existen­ tivul secţiei cuptoare in­ dc economisire şi valori­
Deşi relativ mic, colec­
te în_cadrul municipiului Deva,
ficare a materialelor re­
şî în unele oraşe din Valea Jiu­
lui, reolizorile sînt necorespun- dustriale din Combinatul fractare. executării
siderurgic Hunedoara oli-
In timpul
zătoore. Se constolă in aceste l.ine, in activitatea sa, re­ lucrărilor de reparaţii, ei
în limbajul oraşe o preocuoore insuficientă zultate mari, demne dc valoare de peste 5 000 OOU
au recuperat cărămizi in
pentru curăţenia. întreţinerea şi
apreciat. Paralel cu exe­
amenajarea de zone verzi pe
cutarea reparaţiilor
dc
străzile periferice, nu s a rezol- calitate şi iu timp redus Ici. Cu cărămida asttc)
recuperată, ci au putut
vot încă la nivelul cerinţelor la agregatele producă­ executa în/idirca jumătă­
toare dc oţel $i laminate,
ridicarea si depozitoreo gunoiu­
comun al zilei lui menajer, nu se iau mosun muncitorii de aici desfă­ ţii unuia dintre cuploare­
şoară o susţinută acţiune
le [Martin de 400 tone.
pentru întreţinerea şî repamreo
fondului de locuit, precum şi o-
menojoreo de zone verzi şi a
străzilor de acces în noile car­
de lucru tiere. La rindul lor comitetele Descoperiri arheoEogice
executive ole consiliilor poou-
lare din Vetel. Certeju de Sus,
Bretea Română. Pui, Boru, Lo- Săpăturile arheologice efectuate în zona dealurilor din
pugiu de Jos. Orăştîoora da ra/.a satului Văleni, judcful Bacău, au scos la iveală ur­
Sus, Ribiţa, Teliucu Inferior si me de cultură materială, «intimi de acum 3 ăOO de ani. Un
oiţele, nu se ocupă cu tooto domeniu important aJ culturii materiale din Văleni il
rosoundereo de problemele gos­ constituie plastica in lut, reprezentată printr-un marc
podăreşti şl ou rămos datoare număr de figurine antropomorfe şi zoomorfe, care erau
fată de propriile lor angajamen­ folosite în reprezentarea diferitelor concepţii religioase
Cam aşa se întimplâ şi cu maşinile de încărcat caro te.
după toate datele statistice funcţionează, nici mai mult, In mod ne|ustlficat se tără­ şi in practicarea ritualurilor magice. Specialiştii apre­
nici mai puţin decit 20 de minute pc schimb, fapt ca­ gănează lucrările Io căminele ciază că resturile materiale descoperite la Văleni dau
re conduce sub privirile oblâduitourc ale specialiştilor, Fabrica de stîlpi hidraulici din Vulcan. Aspect din cadrul secţiei strtingârie unde sînt con* culturale din Săuleşti. Rîu Alb, indicaţi» preţioase asupra stabilităţii populaţiei şi conti­
ale celor ce conduc şi supraveghează procesul dc pro­ fecţionate părţile de ansamblu ale stilpîlor hidraulici. nuităţii etnice a locuitorilor din această zonă a ţării
ducţie la obţinerea unor viteze dc avansare in gale­ Călanu Mic, Clopotivo, Boş şî (Agcrprcs)
rii mult sub posibilităţi .şi uneori, lucru incredibil dar altele, iar executarea trotuorelor
real, sub nivelul vitezelor obţinute cu încărcare ma­
nuală. Şi, ca urmare restanţele la pregătiri ating sute
de metri fără ca cineva să se impacienteze, dovadă râ 0 largă dezvoltare a
această stare de lucruri se perpetuează nestinehrntâ
de la o lună la alta, diminuînd substanţial efortul - Stai mâi omule, stoi să Din vremea cînd spui tu că mul, pe mine să nu mă prelu­ ou venit ploile, s-au surpat mo­
progresului tehnic de care se vorbeşte cu deosebită mo dumiresc şi eu despre ce ne cunoaştem bine. de-otunci crezi. lurile, acum trebuie s-o luc r,
vervă do cîte ori se iveşte ocazia. industriei locale este vorba. Intri aşa, ca o vi­ cînd abio ne mijise mustoţo. — Nu te prelucrez, discutăm de Io început. Sfedo. cortc
Exemplele de acest fel sînt multe şi o inventariere jelie, nici bună ziua, nimic şi soţul o crescut mult. Ce era aşa. co oamenii. Fiică-ta a fă­ aşteoptă, porumbul e incă pe
severă a lor ar fi mai mult decit utilă, aceasta mai a­ începi ; toco-toca. Ce. eu is satuf nostru ? O odunătură de cut doar şapte clase. Puţin. Şi cimp.
les că indicatorii de plan ce depind dc buna funcţio­ electronică ? Stai puţin, vino-ţi case co voi de ele, pitite in e pocot E fotă deşteaptă. Ar
- Aveţi recolta buna,
nare şi mai ales de folosirea acestor utilaje vor cu­ In cele 191 de întreprin­ creştere a spaţiilor de lu­ în fire şi vorbeşte-mi răspicat. roriştea copacilor. Coboram du­ fi putut să meorgâ moi depor- nu olla. ou
noaşte de la un an la altul creşteri importante. Mina deri ale industriei locale râs- cru. fără a sc recurge Care-i baiul ? minica in Luncori Io primărie .te, docă n-ai vrut, n-ai vrut,
specialistului trebuie să şi dovedească eficienţa acolo pindite in întreaga tară. ca­ lu fonduri din investiţii. A- - Nu ştiu cum şi de unde. să oflăm ce se petrece în lu­ dar de ce nu vine Io muncă ? - Nu-i our, e porumb. N-c m
în abataje şi galerii, unde eiclogramele şi studiile tre­ re în acest an realizează o v indu-sc in vedere creşterea umblă vestea-n sat că-mi faci me, să căpătăm porunci. A- — Docă aduci vorbo, crad văzut pe nimeni să monînm
buie să prindă viaţă, să fiinţeze într-un singur sens si producţie in valoare dc a­ continuă h cerinţelor pentru favoruri, că ţi-oş li rudă. Spu­ şo-i ? co ieşi rou. Cînd te-am rugat our. Ai promis că vii şi n-oi ve­
anume înspre sporirea continuă a producţiei, a efici­ proape lâ miliarde lei. sc materiale de construcţii, ne­ ne şi tu. e adevărat ? acum un an s-o puî socotitoa­ nit. Este că-ţî foc favoruri ?
enţei economice. De ce adică, purtat la braţ pc uşa desfăşoară o largă acţiune cesitatea valorificării mai - Adevărat nu-i, dor ce poţi - Asta oşo-i. re, ţi-aduci aminte ce mî-ai - Asta nu-» favor.
din faţă să nu i se asigure progresului tehnic locul menită să asigure, de pe n- raţionale a resurselor locale, să ştii ! Poate oamenii au - Bun. Acum foţo solului e spus ? - Do ce-i ? Vreţi sâ vă pur-
cuvenit in activitatea de fiecare zi ? Dc ce odată in­ cuin. îndeplinirea în bunecon- un colectiv dc specialişti ai dreptate. alta. Ce să-ţi moi spun, ştii — Tin minte, cum nu ! Iţi toţi co domnii, dar aţi luat ize
trat in complexul problemelor vitale să-l aşezăm Ia rliţiuni a producţiei pe anul Comitetului dc stat pentru destul de bine. Şi tu oi cosă la ei ce oveou moi rău. I
- Cum au dreptate ?
colţ ca pe un neascultător ? Oricum, progresul teh­ viitor. Printre altele. sc economia şi administraţia - Au dreptate că-ţi fac fa­ nouă. Ce cosă ţi-oi durat ! repet şi ocum : in cooperativă toarceti spatele munci). Nu-r
nic, acest predominant factor al îmbunătăţirii activită­ preconizează să se pună la locală, C.S.R şi CSC.AS. - Pe banii mei. nu mal avem loc pentru func­ bine. Cînd s-o tras lumina, cum
ţii de fiecare zi îşi are pe drept ruvint locul cuvenit, dispoziţia industriei locale au studiat posibilitatea lăr­ voruri. ţionari. Moi intii trebuie să oi sărit în sus. „Ce, eu n-om
Orice încercare de a-1 lăsa în umbră din nepricepere girii producţiei de panouri - Tu mie favoruri ? plătit? Şi eu am dreptul'.
sau nepăsare, nu duce decit la prejudicii care. la un foste spaţii industriale, căro­ prefabricate din beton, am­ - Atunci de ce vorbeşte lu- Unde s-o mai pomenit sâ ai
moment dat vor fi irecuperabile ra în decursul anilor li s-au plasarea viitoarelor poligoa­ meo ? numoi dreptul, nu şi dreptul fa
dat întrebuinţări neproducti­ ne în aşa fel ca acestea să - Păi lumea cînd nu ştie obligaţii ? Dar vezi că lumen
ve, realizindu-se astfel o fie repartizate raţional pe scorneşte şi tot nu se losâ. vede şl te Judeca. Doar tu sp j<
întregul teritoriu al ţării. In - Nu-i chiar aşa. F A V O R U L că eşti de-aci dîn sat. Şi lu­
scopul reducerii consumului - Do cum ii ? mea ştie asta. Cînd om rîdîcnt
de material lemnos, indus­ şcoala, n-ai venit. Doar 1»
tria locală va produce pe - Nicicum. Mai intîi că nu prîcepî. „Cine ore copii n-orc
scară mai largă ansambluri primesc favoruri de la nimeni decit să se ducă". Asto-i ră -
dc timplărie metalică, nece­ şi de Io tine cu otît mai mult. pus ? Căminul... da, ce <*ă
sare construcţiilor social- Noi sînlem de-o seamă, am moi vorbim. Văd eu că n-an
- Sigur că, do Munceşti în
producem, nu să fircălim pe
rullurulc. grinzi, stîlpi, tu­ feciorit împreună, apoi frontul, uzină, cîştigi destul de bine, Hîrtie. cu cine.
de-otunci e o vreme, eu mi-om
buri din beton, precum şi văzut de treburi, cum să-mi mă rog. — Apoi, in primăvoră, cînd - Şî tu chiar crezi co sotJ
noi sortimente dc produse faci favoruri ? Te-oi fi ajuns - Nici ţie nu-ţi merge rău. s-au împărţit loturile, mie de are nevoie de mine ?
- Negreşit. Aşo cum şi tu a»
din ceramică, cauciuc şi ma­ tu, dar mie nu mi-e felul să Eşti preşedinte, ce mai vrei ? ce nu mi-ai dat ? nevoie de el.
se plustiec, care să înlocu­ stau cu mîno întinsă. - Aso e, sigur că do. Dor - Fiindcă nu oveom de ce. - Dor eu nu-/ cer nimic.
- Bine, bine,
iască materialele deficitare. vorbeşte. dor lumea satuf, spune-mi Somoilă. satul Unde s-o moi pomenit ca în- - E un fel de a spune. Nu 1
nu-i lot al nostru ?
In colaborare cu diferite - lumeo vorbeşte c-oşo-l fă­ - Cum e ol tău e şi ol meu. lîi sâ capeţi şi apoi să dai ? cere, dă-i. Dă-i din priceperea
N-aţi ovut zile muncă, n-aţi
unităţi ale industriei repu­ cută. ce-om eu cu ea ? Aici am casă. o ici om tot ros­ primit. Aşo e drept. ta, din simţirea ta. Aici nu t
blicane, se preconizează rea­ - Atunci de ce-oi venit la tul. — Şi-otunci. cum spui că-mi co-n tirg : cît îmi doi, atît să-'*
lizarea unor utilaje, repere, mine ? - Şi ţii Io el ? foci fovoruri ? întorc. Door sîntem oamen.
- Vezi' tu, Somoilă, in oforă
subnnsamble şi piese de - Am venit fiindcă ce se - Cum să nu ! de legile scrise, moi sînt unele nu ?
- Te întreb, otunci, de' ce
schimb, cum sînt : pompe, spune nu-i odevărot. oi tăi - nici fata, nici nevas- nescrise, dor cit îs de drepte I - Mo, do pretenţioşi aţî mai
- Intr-un fel tot e. fiindcă ajuns voi, ţăranii l Nu vă ştioifi
ventilatoare, armături meta­ altfel nu s-ar povesti. to — nu vin la muncă în coo­ Docă spui că solul e şi al tău, aşo.
lice. instalaţii şi dotări pen­ - E aşa cum ştii şi tu - c- perativă ? atunci cum nu te doare inima - Ehei, şi cite nu ştii încă 1
tru industria alimentară ctc. dică nu-mi faci nici un favor. - De ce so vină ? Avem cu cînd vezi drumul cu hîrtoope, Ne-om dcscurco noi într-ur,
Pentru satisfacerea în mai - Chiar nici unul ? la gîn- ce trăi. Cit cîştig ne-ojungr?. troluorele nefăcute, gardurile fel. Nu ni-} firea so stăm cu
nerinduite.
- Şi cre2î că ţi - or strica un
bune condiţii a cerinţelor deste-te bine cîştig în plus ? Din cite ştiu, — Mî-am plătit prestaţia, am pălăria întinsă în faţa înde
- La ce să mă gîndesc ? Ai
populaţiei, industria locală tu cevo de spus ? saloriul niciodată nu-i preo chitonţă. rătnîcieî. Pe undevo om gri
şit ş» eu. De ce să nu recunosr
va dezvolta prestările deser­ mare. Ne-om adunat laolaltă V-am făcut fovoruri.
- Aş aveo. - Ce-mi lot- dai cu plato.
virii constînd in reparaţii şi toţi cetăţenii satului să facem Ce so foc cu banii tăi. docă - Uite ce-i Mitre, om fot1
- Spune. vînt sărăciei. Am reuşit cevo,
întreţinere dc autolurismr. dor lumeo e dornică de moi n-ore cine ie face ? Tu nu noi prieteni odotă, dor tu sâ
- Daco vrei s-asculţi... Da»
de mobilă, dc obiecte dc uz daco nu*ţi code bine n-om bine. ŞI foro oomeni aşa ceva vezi. nu simţi că avem nevoie nu mă foci pe mine în fel <-i
chip !
rasnii'. spuial şi curăţat ehi- nici o vină. Vino mea e alta. nu se .pooîs de tine şî de alţii co tine ?
Am început iazul de-atîta vre­
Frezorul Ion Arunculeonu, de Io atelierul mecanic din cedrul C.S.H., a fost declarat frun­ nvc. precum şi producerea Am să-ţi spun core. - Şlii ce Mitre. caulă-ţi o- me. Nu l-om putut termina, I. 2EICAN
taş in fiecare luna din acest an pentru rezultatele bune obţinute în producţie. prin munra la domiciliu a
unor bunuri cerute pc piaţă.