Page 16 - Drumul_socialismului_1969_10
P. 16
D eclaraţia lui
LUCRĂRILE
OJ.U BERLIN 4 (Agerpres). — In suveran, cu o industrie puter CURIER • CURIER • CURIER
W alter (llbrichf
ADUNÂRII GENERALE cuvîntarea rostită cu prilejul nic dezvoltată.
Adresîndu-se parlamentelor
inaugurării celui dc-al doilea
program de
televiziune
al
care
n-au recunoscut pînâ
R D.G., Walter Ulbricht. prîm- si guvernelor ţârilor acum (,COOPERAREA noaslre va fi lansată de Fe Alţi 11 militari americani
NEW YORK 4 (Agerpres). Ministrul afacerilor externe afacerilor externe, şeful dele sceretar al C.C. al P.S.U.G. R.D.G.. Walter Ulbricht lc-a ECONOMICA EUROPEANA deraţia mondială a oraşelor care au refuzat sâ participe
— In cadrul dezbaterilor de al R.S.S. Ucrainiene, D.Z. gaţiei U.R.S.S. la actuala sesiu preşedintele Consiliului de chemat ca, în interesul păcii, înfrăţite, precum şi de aso la războiul din Vietnam au
politică generală, în şedinţa Belokolos, a subliniat necesi ne a Adunării Generale a Stat al R.D. Germane, a de să stabilească relaţii normale, Şl ZIARIŞTII*' ciaţiile „Europrotection" şi primit dreptul de a se stabili
plenară de vineri a Adunării tatea primordială a elaborării O.N.U., Armând Berard, şeful clarat că ia cea de-a 20-a ani bazate pe egalitatea în drcp „Omul şi apa". începerea în Suedia.
Generale au luat cuvîntul unor măsuri îndreptate spre delegaţiei Franţei, William versare a sa, R.D.G. apare în luri eu Republica Democrată Simbătă dimineaţa, la campaniei a şi fost marcată
miniştrii afacerilor externe aî prevenirea războaielor şi în Buffum, locţiitorul şefului de faţa întregii lumi ca un stat Germană. nudapesta. au început lucră la Paris prin deschiderea la ♦ O *
Republicii Populare Mongo tărirea păcii generale. FI s-a legaţiei S.U.A., C. V. Nara- rile colocviului internaţional aeroportul Bourget a unei
le, Sierrei Lconc. Irakului, pronunţat pentru reglementa sîmhan. secretar genera] ad „Cooperarea economică eu expoziţii organizate de cele Intr-un raport difuzat de
R.S.S. Ucrainiene. Nepalului. rea paşnică a războiului din junct pentru problemele A- Plenara C.C. al Frontului Patriei ropeană şi ziariştii". La lu două asociaţii menţionate. Oficiul pan-american al să
Arabici Saudile, statului Cos Vietnam şi a crizei din Orien dunârii Generale. Ralph Bun- crările colocviului, care îşi nătăţii. cu sediul la Was
ta llica şi Salvadorului. tul Apropiat, pentru retrage chr, secretar general adjunct propune să dezbată proble ALGERIA - PLOILE hington. se arată că 44 ta
In actuala situaţie interna rea trupelor americano din cu problemele politice specia din Vietnam ma colaborării economice pc sută din decesele înregistra
ţională, a arătat ministrul a Corcea de sud. D.Z. Relokolos le. şi alte persoane oficiale continentul nostru, rolul şi TORENJIALE CONTINUA te în America Latină sint a-
facerilor externe al Republi a acordat o atenţie deosebită din Secretariatul O.N.U. HANOI 4 (Agerpres). — La pînâ in prezent poporul din responsabilitatea ziariştilor te copiilor în vîrstă pină la
cii Populare Mongole. L. problemelor securităţii eu Ministrul afacerilor externe. Hanoi a avui loc o plenară sudul şi nordul ţării a repur in promovarea ideilor unei Ploile torenţiale care au cinci ani, cauza lor princi
Toiv, se impune adoptarea u ropene şi ale dezarmării Corneliu Mănescu, şi secreta lărgită a C.C. ;tl Frontului tat victorii mari pc toate pla largi dezvoltări a cooperării continuat să cadă neîntre pală fiind vubalimentarea.
nor măsuri practice, concrete, rul general al O.N.U., U Thant. Patriei din Vietnam, prezida nurile. Populaţia din sud şi economico nestînjenito. cle rupt asupra Algeriei în ulti Raportul subliniază lipsa
pentru întărirea securităţii in DEJUN OFERIT DE tă de preşedintele Ton Duc forţele sale armate şi-au men ment esenţial în stabilirea mele zile au provocat mari personalului sanitar calificat
ternaţionale, dezvoltarea cola MINISTRUL DE EXTERNE AL au rostit toasturi în care s-au Thnng. anunţă agenţia V.N.A, ţinut şi dezvoltat poziţia dc unui climat de destindere şi inundaţii. Potrivit unui bi şi recomandă ca euvernele
borării dintre state şi lichida ROMÂNIEI. pronunţat pentru lărgirea co Comunicatul cu privire la ofensivă strategică. Populaţia apropiere intre state şi po lanţ provizoriu transmis dc latino-americane să adopte
rea rămăşiţelor colonialismu laborării şi cooperării inter lucrările plenarei subliniază din nordul tării şi-a sporit e poare, participă ziarişti din posturile algeriene de radio măsuri legislative pentru îm
lui. Vorbitorul a subliniat pe NEW YORK 4. — Corespon naţionale, pentru pace in în că de la începutul anului şi forturile în vederea dezvoltă 19 ţări. Uniunea ziariştilor şi televiziune. numărul si bunătăţirea condiţiilor de
ricolul ce-1 reprezintă pentru dentul Agerprcs. C. Alcxan- treaga lume. rii producţiei, pentru" reface din România este reprezen nistraţilor se ridică in pre trai şi a asistenţei sanitare
pacea întregii lumi continua droaie, transmite : Ministrul rea şi dezvoltarea activă a e tată dc N. N. Stănescu, rc- zent la 200 000 de persoane, in această regiune a lumii.
rea războiului din Vietnam şi afacerilor externe al Republi conomiei. dactor-şef adjunct al revis dintre care R0 000 au rămas
criza din Orientul Apropiat. cii Socialisto România. Corne- Andrei Gromîko şi-a încheiat Singura soluţie pentru Sta tei ..Viaţa Economică", şî complet fără adăpost, iar
In intervenţia sa. ministrul liu Mănescu, a oferit simbălă tele Unite, subliniază comu George Serafim, reclactor-şef pagubele materiale sint con ♦ 0 4
afacerilor externe din Sierra un dejun în saloanele misiunii nicatul. constă în încetarea adjunct al revistei „Lumea". siderabile. Cele mai afectate Zece militari ouartininrt
Leone, M. Foray, a condamnat ocrmancnle a ţării noastre la vizita in Canada războiului agresiv, retragerea dc aceste calamităţi naturale
regimul rasist din Rhodcsia O.N.U, in cinstea secretarului rapidă şi necondiţionată a tu REUNIUNE ŞTIINŢIFICA sint regiunile Oasisn. Anrrs, unităţilor speciale dc rache
$i politica discriminatorie a eeneral al Organizaţiei Naţiu OTTAWA 4 (Agerpres). — că ambele părţi se pronunţă turor trupelor din Vietnamul Sctîf. An na ba, Pil teri. DJid- te staţionate la Miami au
regimului din Republica Sud- nilor Unite, U Thant. Ministrul afacerilor externe pentru destinderea încordă dc sud. pentru ea poporul La HUE&OS AIKFS a a Jclli. Mcdca şi Ghoslane. Se fost arestaţi sub acuzaţia că
Afrîcanâ faţă de Namibia. Fo Au participat lordul Cura- al Uniunii Sovietice, Andrei rii internaţionale, pentru ex sud-vietnumez să-şi poată re vut loc o reuniune ştiinţifi miluna Roşii- Algeriană a au comercializat şi consu
ray a arătat că ţara sa se doo, preşedinte al Consiliului Groniîko, şi-a încheiat vizita cluderea forţei în relaţiile zolva independent problemele că premergătoare celui dc-al solicitai sprijinul organiza mat cunosciriul drog haluci
pronunţă pentru respectarea de Securitate pe luna în curs. oficială de două zile în Ca dintre state, pentru coexis interne, fără amestec străin XX-lea Congres intevnalio- ţiilor internaţionale iu vede nant L.S.D. Acest fapt a pro
rezoluţiei Consiliului de Secu şeful delegaţiei Angliei la nada plccînri spre patrie. In- tenţă paşnică. Singura cale Plenara a subliniat că sarci i e . ». mitică, cari* va rea salvării sinistraţilor. Se vocat 0 profundă îngrijorare,
ritate din 22 noiembrie 1067 actuala sesiune a Adunării fr-o declaraţie acordată pre spre asigurarea păcii în lu na întregului popor este în fi deschis la 5 octombrie la resimte în mod deosebit lip dat fiind că unii dintre ei
tn problema Orientului Apro Generale a O.N.U., lakov Mu- sei pe aeroportul din Otla- me, a spus A. Gromîko este prezent de a continua şi in Aia* del Plata (Argentina) sa de corturi, pături. îmbră lucrau ca operatori dc rache
piat. lik, locţiitor al ministrului \va, ministrul de externe so colaborarea paşnică dintre de către acad. Elie Carafoli. căminte şi medicamente. te „Nike-Hercules" capabile
vietic a arătat că in cadrul state, instaurarea unui cli tensifica rezistenţa faţă de a- în calitate dc preşedinte al să transoortc încărcături nu
convorbirilor purtate cu pri mat do încredere şi respec gresiunca S.U.A.. dc a lupta Federaţiei internaţionale de cleare. Un purtător de cu-
pentru salvarea patriei, elibe
O R IE N T U L A P R O P IA T mul ministru canadian. Picr- tarea drepturilor tuturor ţă rarea sudului, apărarea nor aeronautică. Reuniunea a vînt at brigăzii de rachete
re Flintt Trudeau şi cu mi
prilejul
s-a văzut obligat să dea asi
fost organizată cu
nistrul ataccrilor externe, rilor şi popoarelor mari sau dului. reumficarca paşnică a prezenţei astronauţilor Neil GREVE IN ITALIA Şl gurări că nici unul din cei
| Mitchcll Sharp s-a subliniat mici. ţârii, pentru dezvoltarea con Armstrong şi Michael Col- COREEA DE SUD care foloseau droguri nu a
LIBAN Reuniune guvernamentală strucţiei socialiste în nord. lins in capitala argentiniană. avut posibilitatea să acţio
In afară de cuceritorii Lunii, Feste 1 200 000 dc mc- neze vreuna din rachete.
ill Raiduri israeliene împotriva unor au fost de faţă acad. Elie lulurgi.şli şi 200 000 dc Pentru realizarea unei lan
Carafoli şi alţi oameni
de
sări. a afirmat el. sînt nece
ştiinţă muncitori din industrii sari 15 oameni care să lucre
localităţi libaneze le chimică si farmaceu
♦ Cvfc tică din Italia vor par ze concomitent.
La concursul internaţional ticipa. incepînd dc luni,
BEIRUT 4 (Agerpres). - feetuat in dimineaţa zilei do dc interpretare muzicală ca la o sâptâminâ dc gre
Pentru prima dată după 161 sîmbătâ raiduri asupra locali re a avut loc la Geneva în ve periuţe şi demonstra UN NOU TRATAMENT AL
de zile de îa declanşarea cri tăţilor libaneze Dohnrjal, Tall tre 21 septembrie şî 4 octom ţii publice in vederea
zei guvernamentale din Li al Mari şî El Bici — anunţă brie, cintărctul român Ionel reînnoirii contractelor CANCERULUI
ban, Consiliul de Miniştri de un comunicat dat publicităţii Panica a fost distins cu pre colective de muncă.
semnat s-a reunit la Palatul de către agenţia naţională li miul I de interpretare. Pe dc altă parte, în Dr. George F. Moore. di
Prezidenţial, in prezenţa şefu baneză şi citat dc UPL cadrul acţiunilor reven rectorul Institutului „Rns-
lui statului, Charles Helou, Intre Jforţclc libaneze şi ce ♦ In > localitatea Madison dicative continuă greva well Park Memorial" din
pentru a examina proiectul le israeliene s-au angajat lup (S.U.A.) au avut loc o serie celor 150 000 dc salari nuffalo. a declarat că a ob
de buget care urmează să fie te, adaugă comunicatul, pre- de demonstraţii de protest aţi care deservesc loca ţinut succese importante in
supus spre aprobare parla cizlnd că patru persoane, prin împotriva reducerii alocaţii lurile publice; din a- domeniul prevenirii îmbol
mentului. tre care şi o femeie, au fost lor pentru nevoile sociale ceastâ cauză numeroase năvirilor de cancer prin spo
Rashîd Karame, premierul rănite, iar mai multe case au prevăzute in bugetul statului baruri şi . restaurante rirea rezistenţei organismu
Metoda folosită
lui uman.
desemnat al ţării, a declarat fost distruse sau avariate. Wisconsin. Demonstraţiile au se află inchise. constă tn injectarea dc glo
că a acceptat convocarea unei ★ început de luni, ciml 1 000 de ★ bule albe în organismul pa
reuniuni a Consiliului de Mi TEL AV1V 4 (Agerpres). — manifestanţi conduşi de reve SEIM, 4 (Agerpres). — cienţilor. Din experienţele e-
niştri, intrucit actuala situaţie Unităţi de infanterie israelie rendul James Groppi, au o Potrivit ştirilor transmi fectuatc asupra unui număr
de urgenţă reclamă adoptarea ne au atacat sîmbătâ dimi cupat localul Parlamentului se din Seul de agenţii dc nouă pacienţi, dr. Moore
dc către guvernul demisionat neaţa două baze ale organiza local pe care l-au deţinut le de presă, peste 40 000 a constatat o creştere a re
a tuturor măsurilor excepţio ţiilor dc guerilă arabe situa timp de zece ore. Ele au con de salariaţi de ÎS insta zistenţei organismului faţă
nale, pe care le ccr interese te in sudul teritoriului liba tinuat în tot cursul sâptămî- laţiile şi bazele milita de* îmbolnăvirea de cancer.
le superioare ale ţârii. nez. a anunţat un purtător de re americane din Core El a menţionat că anumite
BEIRUT 4 (Agerpres). — cuvint al armatei israeliene, nli. culminind vineri noaptea ea de sud au declarat forme dc cancer în stadiu
Forţe militare israeliene au e- citat dc agenţia France Pres- cu ciocniri între manifes grevă la 2 octombrie incipient au fost vindecate
tanţi şi poliţie, care s-au
sc. El a afirmat eă acţiunea a soldat cu arestarea a 19 per revendicind majorarea prin tratamentul aplicat dc
fost lansată ca răspuns la a- soane şi rănirea altor citeva salariilor, îmbunătăţirea el. tratament pc care l-a de
taeurile lansate de la aceste condiţiilor de muncă şi
sJ ■ W baze împotriva Israelului, in H i zeci. garantarea libertăţilor numit imunoterapie. EI a a
Onoua criza cursul ultimelor sâplâmînî. FINLANDA. - Clădirea Universităţii din Helsinki. ♦ U) * , democratice. firmat eă în 4 sau 5 ani me
toda elaborată ar putea fi
Agenţia China Nouă anun
ţă că la 29 septembrie, ih aplicată in mod curent.
politică ame R.P. Chineză s-a efectuat cu
succes o nouă experienţă cu
Principala misiune a lui „Apollo 12“ Siloafie neclară o bombă cu hidrogen, deasu
pra regiunii dc vest a ţârii.
ninţă Brazilia In acelaşi comunicat sc ara IN U.R.S.S. A FOST OBJINUTÂ PLASMĂ DENSA
CAPE KENNEDY 4 (Ager tehnică mult mai mare decît tă că la 23 septembrie R.P. In Uniunea Sovietică a fost obţinută plasmă densă
O nouă şi gravă criză po pres). — Principala misiunea cea a temerarului zbor ,,Apol- In naili Chineză a efectuat cu succes cu o concentrare relativ mare a particulelor şi cu tem
litică ameninţă nrazilia din astronauţilor Alan Bean şi lo-ll“. Informaţiile obţinute prima experienţă nucleară peratura de ordinul a 5-6 milioane grade. Această
cauza problemelor ridicate Charles Conrad, care împreu vor servi la elaborarea viitoa subterană. plasmă realizată in instalaţii sovietice de tipul „Toka-
de succesiunea mareşalului nă cu Richard Gordon vor relor planuri de creare pe Lu SANTO DOM1NGO 4 (Ager Ziarele dominicane infor ♦ G<* mak“. este stabilă. Particulele din ea „trăiesc" timp
Costa e Silva, preşedintele forma echipajul navei „Apol- nă a unor baze şi staţii teres pres). Infanterie şi tancuri do mează despre lupta politică şi Luînd cuvîntul Ia o confe îndelungat.
Republicii, lovit dc un atac lo-12" ce urmează să fie lan tre. minicane sint concentrate, în- militară ce s-a declanşat la rinţă de presă, preşedintele După cum a declarat unui corespondent al TASS.
de paralizie în urmă cu o sată spre Lună la 14 noiem „Primul pas fiind făcut, a eepînd dc vineri seara, în ju Port-au-Prinee, capitala Repu Filipinetor, Fcrdinand Mar- acad. Lcv Arţimovjci. acest rezultai important a fost
lună. In cercurile bine in brie. va fi culegerea de noi declarat Alan Bean. sarcina rul localităţii Dajabon, situa blicii Haiti. Se pare că prota cos. a declarat, potrivit rela obţinut în mare măsură datorită faptului că au fost e-
formate se afirmă că trium eşantioane minerale declară noastră este de acum înainte tă la aproximativ 300 km goniştii acestei lupte se stră tărilor agenţiei U.P.I., că fcctuate experienţe comune cu ajutorul instalaţiilor
viratul militar alcătuit din specialiştii NASA. Cei doi as- de a obţine maximum de ex nord-est de capitală — trans duiesc sâ obţină favoarea pre contingentul civil filipinez a create in Uniunea Sovietică cu participarea fizicieni
miniştrii celor trei arme şi tronauţi urmează să ascleni- perienţă privind satelitul na mite agenţia France Pressc, şedintelui Francois Duvalier. în flat in Vietnamul de sud va lor englezi. Aceştia au adu* in Uniunea Sovietică apa-
care exercită provizoriu zeze la 19 noiembrie în apro tural al Pâmîntului. Vom în care apreciază aceste mişcări vederea creării unui nou gu rataj propriu şt au avut un rol important în experien
puterea pare incapabil sft a pierea locului unde, în apri cerca s« procedăm la o ex de trupe ca o acţiune ce ur vern. Situaţia este destul de fi retras „probabil" după a ţele efectuate.
leagă un succesor al pre lie 1967, a alunizat lin son plorare intensivă a terenului măreşte sâ întărească securita neclară, unele ziare afirmînd legerile care urmează să ai Profesorul Melvin Gotlib de la Universitatea Prin-
şedintelui. Persoanele apro da lunară „Survcyor-3“. Ei selenar, in cele şase sau şapte tea dc-a lungul frontierei cu eă noul guvern ar urma sâ bă loc in ţară Ia 11 noiem cetown din S.U.A., a subliniat că rezultatele obţinute
piate de mareşalul Costa c vor încerca, totodată, sâ de ore ce le vom petrece pe su Haiti în contextul deteriorării fie creat la hotărîrea lui Du- brie. El a refuzat insă să pre datorită colaborării sovieto-englezc sînt îmbucurătoa
Silva refuză să admită că monteze pârli din racheta prafaţa Lunii". situaţiei din această ţară. valîer, iar altele susţinind eă cizeze data exactă a acestei re pentru intreaga lume. „Ne convingem pentru pri
acestea din urmă sc află în ,.Survcyor-3" şi vor analiza e- cj ar urma sâ se formeze du acţiuni.
„incapacitate de o guverna" fectcle pe care le-a avut tem pă dispariţia acestuia dc pe ♦ O * ma oară. a spus c), că reacţia dirijată a sintezei ter
şi afirmă că restabilirea lui peratura lunară asupra lor. ECUADOR Liderii mişcării ţărăneşti sr.ena politică. In sprijinul O campanie mondială pen monucleare este posibilă. Pînă acum nu eram ahsolul
Pentru aceasta ci vor face do acestei supoziţii, ziarele domi tru a atrage atenţia opiniei convinşi de aceasta. Mai râmi nu problema cit de a
uă ieşiri, de cîte trei ore şi nicane citează faptul eă fami publice asupra problemelor vantajoasă este ea sub aspect economic. Dar acum es
te clar că in principiu acest lucru este posibil şi sin-
Din presa străină: Jumătate fiecare au fost arestaţi lia preşedintelui haitian se poluărilor care ameninţă să tein plini dc speranţe".
Astronauţii vor duce eu ei găseşte în prezent în Europa, nătatea, securitatea şi echi
pe Selena un generator elec QUITO 4 (Agerpres). Autori vaez. Ei sint acuzaţi de ..agi în timp ee el se află la Port- librul biologic al planetei
„Le Monde" tric alimentat pe bază de plu taţie" în rîndul ţărănimii. Co au-Prince grav bolnav, sufe
toniu ce va furniza energia tăţile din Ecuador au arestat mitetul Central at Partidului rind dc ciroză, diabet si ulcer
pe liderii mişcării ţărăneşti —
este rapidă. Pc de altă par necesară diverselor aparate ce secretarul general al Federa Comunist din Ecuador» orga stomacal. Potrivit ziarului „Ln
te, generalii prezentaţi urmează sâ fie instalate în a ţiei indienilor din Ecuador, nizaţiile sindicale şi organiza Informacion". ambasadorul
drept candidaţi ai forţelor propierea locului de aluniza- membru al C.C. al Partidului ţiile ţăranilor au publicat de dominican la Port-au-Prinre
armate la preşedinţia Re re. Comunist din Ecuador, Bolivar a informat că în caz de moarte CURIER • CURIFR . CURIER
publicii nu au reuşit să ob Sc aşteaptă astfel ra vii nolanos, şi pe reprezentantul claraţii dc protest împotriva subită a preşedintelui Duva
ţină unanimitatea şefilor toarea misiune „Apollo-12"' să ţăranilor în Inslitutul pentru arestării acestor lideri pro lier s-ar naşte o situaţie ex
militari sau refuză această aibă o valoare ştiinţifică şi reforma agrară, Colon Nar- gresişti. trem de explozivă.
onoare periculoasă. Astfel,
generalul Garrastazu Me
dici, fost comandant al Ar Incidente
matei a IlI-a. ar fi declinat
„candidatura" oferită de Am fost Io leipzig şî Dresda, ori străzile oraşului Karl-Marx-
armata terestră. După cum io Weîmar şi Holle, Io Berlin şi Stodt dornic sâ pătrund moi bine violente în
afirmă cei din apropierea Karl-Marx-Stodt, Am ovut prile atmosfera locurilor, peisajul, oo
lui. generalul Medici nu ar jul sâ stau de vorbă cu oomenî menii acestui burg renăscut din
vrea să lase impresia cft de vîrste şi profesii diferite, l-am Fîntina oraşului Karl ° Marx ° Stadt proprio-î cenuşă. M-am plimbot vestul Nigeriei
„forţează mina mareşalului văzut muncind. Am vizitat monu pe romantico stradă din spotele
Costa e Silva". La rîndul mente de cultură, m-am plimbot primăriei, uno dintre puţinele ce LAGOS 4 (Agerpres). — In
lor, alte personalităţi, ca pe străzi, om cunoscut atmos moi amintesc de vechiul Chem- tr-o informaţie transmisă din
generalul Lyra Tavareş, ar fera tradiţionalelor berarii, co- întreprinderi ou impulsionat, la nitz. pe Strasse der Nationen. ori Lagos, agenţia MAP anunţă
fi renunţai. borind în pivniţe adine săpate tic Io mobil, ol acumulării per ploatarea, fapt ce făcea co miş- locuînţe caracterizote de armo rîndul lor, sectorul construcţiei dc pe Miilenstrosse, adevărate oxe eă în statul de vest al Nige
Aceste dificultăţi nu au în piatră şi în vreme. Impresii petue în vederea mişcării. Privind corea muncitoreoseă să deţină nioasa îmbinare a utilului cu fru ole noului oraş, om fost la Ope
temperat însă clanul repre multiple, deosebit de dense in fîntina şi freamătul apei ce-i dă aici, încă din secolul trecut, po mosul. Este potrivit sâ arătăm maşini. Astăzi în Karl-Marx- ră. lo Muzeul de istorie al ora riei. poliţia a arestat 133 per
acuzate de a fi luat
soane
siunii care s-a agravat şi raport cu timpul scurt pe care viaţă, te gîndeşti la frea ziţii puternice. Datorită acţiuni aici că pentru oamenii muncii au Stadt se găsesc cu precădere şului, om vizitat Turnul roşu — parte la recentele incidente
mai mult de la răpirea am l-am petrecut în R.D. Germană, mătul oraşului. la transfor lor revoluţionare ale muncitori fost ridicate în ultimele două de fabrici de moşini-unelte şl maşini vestigiu al vechilor ziduri ale bur
basadorului S.U.A. de că încerc acum sâ le ordonez, sâ le mările lui de la o zi lo mii. luptei curajoase împotriva cenii cco. 20 mii de locuinţe, o- pentru industria de textile. S-a gului. păstrat cu pioşenie de care au av-ut loc în această
regiune a ţârii, unde s-a creat
tre un comando revoluţio cern. Orice vizitator străin, de alta, Io contrastele tot mai pu fascismului, oraşul moi era nu- ceosta însemnînd, raportat la nu- dezvoltat, de asemenea, indus edili şi uimitor de bine integrot o situaţie încordată ca urma
nar. Un număr dc 10 000 de oriunde or veni, remarcă peste ternice ce survin intre vechi şi tria electronică. Sînt renumite în în ansomblurile noilor arhitecturi, re a acţiunilor de protest or
exemplare dc lucrări consi tot. oic), conştiinciozitatea in nou, Io şantierele ce-l cuprind prezent peste hotare maşinile de am văzut colecţiile de ortă din ganizate in special de fermi
derate drept „subversive" munco. Aceasta, grefată pe un co o schelă şi lo oomenii care textile „Texîmo", bicicletele „Di Theaterplaz. Peste tot am găsit eri împotriva impozitelor s o
a u fost arse la Rio dc .Ta- fond determinant - orînduireo nu-şi precupeţesc eforturile pen Note de drum amant", maşinile de contabilita oameni, şi mai ales foarte mulţi rite stabilite de autorităţile
nciro de membrii poliţiei socialistă - explică, după păre tru a adăuga noi dimensiuni a te o căror producţie se bazea tineri, dornici să vadă, sâ afle locale si federale. Pentru a
oolitice a statului Guana- rea mea, în primul rînd, impor cestui Important centru industrial. ză tot moî mult pe dezvoltarea lucruri noi, oameni care în afa preveni noi demonstraţii, au
bara. Aceste lucrări au fost tantele succese obţinute de ţara Korl-Morx-Stadt-ul, cunoscut în din R. D. Germană altei ramuri industriale, aceea o ra profesiei lor ou o pasiune căre
sechestrate în librării sau prietenă în toate domeniile de trecut sub denumirea de Chem- construcţiei maşinilor electronice ia îi dedică cîtevo ore din timpul fost concentrate, atît, la Iba-
la domiciliile militanţilor activitate, succese ce o plasea nitz. era centrul principal al ţe- de contabilizare şi calculat, pro liber. dan. dt şi in alte localităţi,
forţe de poliţie, care s-au an
politici in prezent deţinuţi. ză în momentul de faţă în rîndul sătorieî de in din vestul Saxo- mit şi Chemnitz-ul roşu. Şi nu mărul populaţiei, co din 15 lo dusele întreprinderii VEB Fet- Karl-Marx-Stodt-ul are timpul gajat în ciocniri violente cu
Şapte noi deputaţi au fost ţârilor dezvoltote industrial. nici şi un puternic centru ol co este întîmplotor că tocmai aces cuitori unul s-a mutat în caso tchemie (chimia substanţelor său liber. Atunci străzile se um populaţia. Ultimele incidente
privaţi de drepturile lor Lo Schillerploî, în apropierea merţului cu ţesături de in. Pentru tui oraş i se dă in 1953-numele nouă grase) şi altele. De altfel, regiu plu de oomenî. Merg îo cinema s-au soldat, potrivit agenţiei
politice dc către autorităţi. modernei artere a Karl-Morx- a înţelege mai bine prezentul, fondatorului socialismului ştiinţi Oraşul despre care vorbesc a nea Korl-Marx-Stadt este şî una tograf, pe terenuri de sport, Reulcr. cu moartea a 50 de
Potrivit observatorilor, a Stodt-ului. Strosse der Nationen, cltevo aspecte ale trecutului. fic, Karl Marx. fost şi este denumit de din cele mai industrializate re spre locuri de agrement, ner.şoane şi arestarea altor
ceastă nouă epurare ur se ridică inspirata construcţie, Treptat Chemnitz-ul se transfor Korl-Marx-Stadt-ul, al cărui seori Monchesterul saxon. A- giuni ole R.D. Germane, cca. 34 Lo freamătul muncii ce confe 00.
măreşte să ..faciliteze re ma într-un oraş tipic capitalist : centru o fost distrus de bombar ceosta deoarece forţo lui re la sytâ din industria construc ră nobleţe acestui oraş se odou-
deschiderea Congresului în în fier forjat a unei fintîni. Cupe cu | oglomerări de cose cenuşii, damente in cursul celui de-ol zidă mai ales din industria toare de moşini-unelte, 34,5 lo gă ocum cel al timpului liber încordarea creată în statul
vederea alegerii unui nou prismatice. dezechilibrate dir ofumate de coşul fabricilor tot doilea război mondial în propor sa dezvoltată, în plin ovînt. sută din industria uşoară, 56 lo petrecut în mod plăcut de tinerii figeria de vest a neliniştit
preşedinte al Republicii". timp în timp de apa ce le um moi numeroose, cu cartiere să ţie de 95 lo suta, o căpălat as Vechea producţie de texti sută din industria textilă şi peste şi vîrstniciî ce şî-ou ridicat din rui uvernul federal c-arc se află
Printre deputaţii „casaţi" ple. se revarsă in altele, de di răcăcioase în core-şi duceau tăzi înfăţişareo unui oraş modern, le o fost industrializată, constru- 23 la sută din industria construc nele trecutului nu prea îndeoărtot n fata a dnuâ alternative :
figurează Pcdro Ludovico. mensiuni mai mari, acestea con- /ioţo grea generaţii de muncitori. cu bulevarde largi, intens circu indu-se la început o fabrică de toare de autovehicule fiind con edueerea impozitelor1 sau re
primarea prin forţă a de-
fost guvernator al statului tinuînd. la rîndul lor. scurgerea Parolei cu industrializarea îm- lare, cu construcţii zvelte din cioropi. o fobrico de stambă im- centrată aîci. prîntr-o activitate susţinută, un nonstrnţiîloi. Pînâ In prezent,
Goias şi Arnaldo Cordeira. apei de la vîrf spre bază într-un Sticlă şi beton, cu onsombluri de primoto şi citeva filaturi. Aceste Am străbătut de nenumărate nou oros cu core se mîndresc. lutoritătile s tu limitat la a
fost lider al partidului gu splendid joc ol trecerii de Io sta- petuoosă o oraşului, creştea ex V CHISU numite promisiuni dc revizui
vernamental Arena.
■4 re a impozitelor.
TIPARUL : Intreprinderce poligrafică Deva 14 065