Page 17 - Drumul_socialismului_1969_10
P. 17
Anul XXI PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢIV A ! Redacţia
Nr. 4591 şi administraţia
ziarului
Mărfi DEVA, str. Dr. Petru Groza, nr. 35
7 octombrie telefoone : redactor şef - 1588 ; re
dactor şei adjunct, secretar de redac
ţie şi secţio viaţa de partid - 2138 ;
1969 secţiile cultuiă*sport şi probleme cetă
ţeneşti - 8317 ; secţio scrisoii, docu
mentare şi externe - 2317 ; secţia in-
dustiie şi administroţio - 1275 ; tele
'« PAGINI, 30 BANI fon de serviciu intre orele 16-24 -
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P. C. R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN 1585.
S Ă R B Ă T O R I R E A Z I L E I R E C O L T E I 69 REPLIZnRI EXEMPLURE
TEMEINICE
70
PREGĂTIRI
Cuvintareatovarăşului Timpul înaintează
Primo duminică din octom
brie. „Ziua recoltei", zi aşezo- vertiginos, dar
to sub insemnele generoase
ale hărniciei şi rodnicei. Soa
rele de aur topit o! toamnei I M C O L A E
o scăldat din plin ogoarele pe
care lucrătorii pămintului con 9 investiţiile merg
tinuau fără întrerupere com
pania dc toamnă celebrînd
prin muncă ziua roadelor, o la adunarea populară din Capitală
învăluit in razele sale expozi
ţiile de fructe şi legume, adu încă la pas
nările. cîntecele şi jocurile prin Dragi tovarăşi, lul acesta atît creşterea bu care nici ele nu reprezintă li faţă de agricultură. Numai u me internaţionale şi că preo
care. Io sole şi oraşe, s-o săr năstării ţărănimii, cit şi creş mita posibilităţilor noastre. La nind eforturile industriei, ale cuparea accentuată, perseve
bătorit încheierea unui ciclu Doresc în primul rine! să re terea avuţiei generale a na porumb avem cooperative cu organelor agricole, ale ţărăni rentă faţă de problemele dez
de muncă. „Ziua recoltei” este dresez, cu prilejul tradiţio ţiunii noastre socialiste. (Vii 5 000 kg de porumb la hectar, mii, ale specialiştilor, vom pu voltării interne ar împinge
ziua în care, făclnd bilanţul nalei zile a recoltei, un salut aplauze). dar media pe ţară nu va tre tea rezolva intr-un timp scurt spre naţionalism. Oare aşa sâ Incepind cu oce:te zile de octomL.ie, competiţia cu tim
unui an de muncă, recapitu călduros mecanizatorilor, lu Cred eâ sînteţi dc acord ru ce cu mult de 2 000 kg. Oare marile probleme ale dezvoltă fie, tovarăşi ? Oare faptul că pul a intrat intr-o fază hotâritoare, cînd rezultatele finale
lăm succesele obţinute şi, ca crătorilor din întreprinderile mine, tovarăşi, să adresăm ţă- aşa cum în unele unităţi s-au rii agriculturii noastre, vom un partid se ocupă cu ener ale unui an întreg dc muncă sînt condiţionate nemijlocit
buni gospodari, ne străduim agricole dc stat. ţărănimii nărimii noastre cooperatiste, putut obţine recolte mari. nu putea obţine recolte mari ca gic şi intensitate de asigura de intensitatea şi rodnicio fiecărei ore de lucru. Aceasta
să descoperim focurile unde cooperatiste, tuturor ţăranilor tuturor lucrătorilor din. între este posibil ca şi în celelalte re să asigure din belşug apro rea făuririi eu succes a socie are o mare importantă pentru sectorul investiţiilor, de care
depinde sporirea potenţialului economic al ţârii, creşterea
se poale face şi moi mult, un din patria noastră, din partea prinderile agricole de stat şi să Sc ridice producţia agrico vizionarea populaţiei, să con tăţii socialiste şi comuniste în volumului producţiei, realizarea prevederilor întregului plan
de munco noastră poate fi Comitetului Central al parti întreprinderile de mecanizare lă ? Fără îndoială că este po tribuie la creşterea avuţiei patria sa poate fi interpretat
îmbunătăţită. dului, a Consiliului dc Stat a agriculturii, tuturor specia sibil ! Aceasta impune insă naţionale, la înfăptuirea pro ca o nepreoeuparc fată de in cincinal.
Titularii de investiţii şi constructorii din judeţul nostru,
In Capitală, sărbătorirea o şi a Consiliului de Miniştri. liştilor agricoli un salut căl specialiştilor din agricultură, gramului general de dezvolta teresele generale ? Nu. tova pornesc Io asaltul ultimului trimestru de pe poziţii şi de Io
adunat în Piaţa Halelor Obor (Aplauze puternice). duros şi îndemnul de a face şi in primul rînd Consiliului re socialistă a patriei noas răşi I A te rezuma sâ- discuţi realizări diferite, în funcţie de preocupareo manifestată
zeci de mii de oameni. Această sărbătoare constitu totul pentru o obţine recolte Superior al Agriculturii, să tre (Aplauze puternice). despre probleme internaţiona pînâ acum pentru materializarea uriaşelor fonduri acor
ie o expresie a preţuirii şi tot mai bogate dc pe pâmin- ia toate măsurile pentru a a Desigur, tovarăşi, realizarea le neglijind problemele dez
Oro 9. Sosesc In pioţă, în cinstirii pe care partidul şi tul patriei noastre. (Aplauze sigura ca in fiecare unitate voltării interne neîntrerupte date de partid şi de stat pentru dezvoltarea generală a
tîmpinoţi de un voi de entu guvernul. întregul popor o n- puternice). să se semene soiuri de marc sarcinilor trasate dc Congre înseamnă a dăuna însăşi con judeţului. Pînâ la ora actuală s-a executat un volum total
ziasm. tovarăşii Nicoloe cordă activităţii pline dc ab Tn prezent. întreaga aten productivitate, să sc asigure sul al X-lea al partidului cere strucţiei socialismului, a dău de lucrări de aproape 2,08 miliarde lei, ceea ce reprezintă
Ceouşescu, cu soţio, Elena negaţie a oamenilor muncii ţie a organelor şi unităţilor plantelor ingrâşâmintelc şi eforturi serioase in toate do na victoriei socialismului in 74 la sută din planul anual, iar la construcţii-montaj 74,9
Ceauşescu, Ion Gheorghe din agricultură, strădaniilor lor agricole, a organizaţiilor de mecanizarea necesară, să se e meniile de activitate. Ceea ce lume (Aplauze puternice). la sută din planul anual
am înfăptuit pînă acum, in
Maurer, cu soţia, Eleno de a obţine producţii tot mai partid, a tuturor oamenilor fectueze in bune condiţii lu industrie, in agricultură, şti Noi înţelegem sâ ne ocupăm O seomă de beneficiari, cum sint I.M. Hunedoara, între
Maurer, Gheorghe Pană, bogate, de a aduce o contribu muncii din agricultură trebu crările agricole ! inţă, în dezvoltarea învâţâ- cu toată răspunderea dc edi prinderea electrocentrole Deva, I F. Deva, U.M.M.R. Sime-
Gheorghe Râdulescu, Virgil ţie crcscîndă la înflorirea ie concentrată spre organiza N-aş putea spune, tovarăşi, mintului şî culturii, in ridica ficarea societăţii socialiste, de rio, se prezintă in realizări lăudabile, exprimate în procen
Trofin, Iiie Verdeţ, Maxim Ber- României socialiste. rea şi realizarea în cele mai în faţa dumneavoastră, in fa rea nivelului de trai al po întărirea puterii economice, te cuprinse între 80 şi 123 la sută. Un fapt pozitiv şi pro
ghionu, Florian Dănălache, In cadrul preocupărilor par bune condiţii, a lucrărilor dc ta întregului nostru popor, că porului nostru este dovada ştiinţifice şi culturale a patri miţător este că în luna septembrie ritmul investiţiilor s-a
Constontin Dragon, Emil Drâ- tidului şi statului pentru dez toamnă. In primul rînd. este ne putem declara, cu mina pe grăitoare că dispunem de mij ei, de ridicarea nivelului de înviorat, reprezentînd în medie 8,5 Io sută din planul onual.
gânescu, Janos Foiekos, Petre voltarea continuă a economiei necesar să se asigure stringe- inimă — cum se spune la noi loacele şi forţele necesare pen trai şi a conştiinţei socialiste Comparînd însă aceste elemente de nuanţă pozitivă cu
Lupu, Dumitru Popescu, leon- naţionale, a producţiei de bu rea în cel mai scurt timp a — satisfăcuţi de felul cum au tru ca prevederile Congresu a poporului, de întărirea ca nivelurile şi stadiile Io care trebuie să se ajungă la finele
te Râutu, Gheorghe Stoica, Io- nuri materiale — de earc de recoltei de porumb, sfeclă de condus Consiliul Superior şi lui al X-loa să fie realizate pacităţii de apărare a ţârii, cnului, concluzia care derivă este aceea că mai sînt de
sil Banc, Petre Blojoviei, Mihoî pinde in mod holârîtor pro zahăr. însilozarea unor canti Uniunea Naţională a Coope cu succes. Este necesar să îm fiind conştienţi că în felul a înlăturat neajunsuri şi multe lucruri de făcui pentru o pu
Gere, împreună cu soţiile. gresul societăţii, ridicare.» ni tăţi cit mai mari de furaje. rativelor Agricole de Produc bunătăţim continuu organiza cesta România devine un de tea raporta în final o sî tu o ţie bună. Pentru ca planul va
In faţa unei orcode străjuite velului de trai al maselor — Avem recolte bune aproape la ţie activitatea din agricultura rea activităţii noastre în toate taşament tot mai puternic al loric anual să fie reolizot integral, moi sînt de executot lu
paralel eu eforturile pentru
noastră în acest an. Sperăm
de o mare inscripţie „Bine aţi continuarea industrializării so toate aceste culturi Strîngerea că tovarăşii din aceste orga domeniile, să asigurăm folosi sistemului socialist mondial, o crări în valoore de 682 milioane lei Io total investiţii' şi
venit !", ţăranul cooperator cialiste în ritm susţinut — un lor la timp. păstrarea lor în ne vor trage toate concluziile, rea mai bună a forţei de mun forţă de scamă în lupta pen peste 360 milioane lei Io construcţii-montaj. Aceste cifre
Constantin Morinescu, din O- loc dc cea mai mare impor condiţii corespunzătoare este toate învăţămintele din lip că. repartizarea specialiştilor tru socialism. împotriva impe orată că în cele 3 luni care urmează ritmul investiţiilor va
o necesitate imperioasă pen
topeni înconjurat de un grup tanţă îl ocupă dezvoltarea in surile earc s-au manifestat şi în sectoarele hotâritoare ale rialismului. pentru progres trebui să fie de aproape 9 la sută pentru o garanta in mod
tru buna aprovizionare. în lot
de fete şi flăcăi, oferă condu tensivă şi multilaterală a a cursul iernii, a populaţiei eu că vom asista in viitor la o producţiei de bunuri materia social şi pace in lume. (Aplau cert îndeplinirea planului pe anul în curs şi crearea fron
cătorilor de partid şi de stat griculturii. mec.mizarea şi produse agronlimentarc. îmbunătăţire simţitoare a le. Cu toţii trebuie să înţele ze puternice). tului de lucru necesar continuităţii în ritm susţinut o activi
gem. tovarăşi, că depinde dc
pline şi sare şi o ploscă de chimizarea ci. sporire.» pro muncii lor pe toate planurile. noi să asigurăm creşterea a- Influenţa socialismului pe tăţii de investiţii în primul trimestru al onuluî viitor.
vin. Sînt grluţ şi strugurii aces ducţiei , vegetale şi animale. Lucrătorii din agricultură, Doresc să mă refct^ în*cite vuţioi generale a* naţiunii plan mondial este in mare Necesilateo-stringentă a Impulsionări? mersului investiţi
tui an cu care, simbolic, ţă (Vii aplauze). cooperatorii trebuie să Hife- va cuvinte la institutele de noastre socialiste. ridicarea măsură determinată de rezul ilor apare şi mai evidentă dacă avem îr» vedere că pe an
rănimea noastră îi întîmpină Sărbătorind ..Ziua recoltei" leagă că în acest sector dc ac cercetări agricole. In aceste u- bunăstării întregului popor. tatele pe care fiecare ţară so samblul judeţului stadiile fizice şi mai ales punerea în
pe oaspeţi. Conducătorii de se cuvine să ne amintim de tivitate nu există limită in ee nitâţi lucrează aproape fl 000 dc Acest deziderat sc va realiza cialistă le obţine în creşterea funcţiune a obiectivelor - în special cele productive şi lo
priveşte orele de lucru. Este
portîd şi de stat pătrund in faptul că sînlem in anul al necesar ca in cele citeva sâp- oameni—o armată întreagă, în măsura în care fiecare, la producţiei, în ridicarea bună cuinţele - sint departe de a oieri motîve de satisfocţîe.
pioţă. ovaţionaţi de miile de 20-lea dc la începerea coope lâmini care au mai rămas tovarăşi. Cu toate acestea nu locul său de muncă. îşi va în stării poporului, în dezvolta Planul punerilor în funcţiune n-a fost îndeplinit pe trei tri
cetăţeni core se oflă aici. Se rativizării Putem spune as pînâ la sfir.şitul campaniei de putem spune că a fost pe de deplini cum trebuie obligaţii rea democraţiei socialiste, in mestre, iar realizările reprezintă doar 46,2 la sută dîn pla
scandează „C eouşescu, tăzi că drumul arătat dc toamnă să se lucreze aşa cum plin rezolvată problema se le. Incepînd de sus şi pînâ crearea tuturor condiţiilor nul anual.
Ceauşescu", „Ceauşescu - partid s-a dovedit in întregi se ştie că trebuie să se lucre minţelor la porumb şi la jos şi de jos pînâ sus, fiecare pentru manifestarea plenară a
fiecărui cetăţean în viaţa pa
P.C.R.". Conducătorii de par me just. agricultura noastră ze în agricultura românească, grîu ; nu s-au asigurat semin trebuie sâ înţeleagă că este triei socialiste. (Vii aplauze). Discrepanţa dintre stadiile fizice şi cele valorice îşi are
tid şî de stat răspund ovaţi cooperatistă obţinînd an de adică zi şi noapte ; pentru că. ţe corespunzătoare, de mare un soldat al partidului, al na In aceasta se exprimă de alt originea intr-o multitudine de cauze care, in ultimă instan
ilor mulţimii. an producţii tot mai mari. Ex tovarăşi, aşa cum se cunoaşte, productivitate, pentru toate ţiunii noastre socialiste şi tre fel şi procesul făuririi societă ţă. se regăsesc în insuficienta preocupare a factorilor de
Se vizitează standurile între perienţa adevereşte că numai după aceea vor veni multe judeţele, pentru toate zonele buie sâ acţioneze eu răspun ţii socialiste multilateral dez răspundere faţă de mersul lucrărilor de investiţii. Unii be
prinderilor agricole de stat. marca gospodărie socialistă luni în care nu se va lucra ţârii. Există lipsuri serioase dere faţă de popor, faţă de voltate (Aplauze puternice).' I
Vizitînd standurile, tovarăşul poate realiza producţii agri nici o oră pe zi. In această in ce priveşte asigurarea se viitorul socialist al patriei Internaţionalismul comuniş I M L t l i m W H I
Nicoloe Ceouşescu face o se cole sigure. poate permite ordine de idei vreau să mă a minţelor de legume : deşi s-a noastre (Aplauze puternice). tilor români constă în solida
rie de recomandări preţioase 1 creşteiea veniturilor ţărăni dresez şi sindicatelor cu ce discutat mult această proble In dezvoltarea socialistă a ritatea cu toate ţările socialis
specialiştilor core se oflă aici. mii. rit şi ridicarea avuţiei rinţa de a organiza activita mă, s-a făcut încă puţin. Pro ţârii. în ridicarea bunăstării te. cu mişcarea comunistă si
Secretorul general al partidu generale a ţârii, bunăstarea tea in întreprinderile dc me ducţia de legume conti poporului constă principala o muncitorească, cu forţele anti-
lui subliniază importanţa ce întregului popor. (Aplauze pre canizare şi in intrcprindenlp nuă să fie nesatisfârâtoa- bligaţie a partidului comu imporialîste : în preocuparea
trebuie acordată în continuare lungite). agrirole de stal nu după nor re Avem lipsuri destul nist de guvernâmint. Felul în continuă pentru depăşirea di
procesului de specializare a Trebuie să reamintim de a- mele de orar ale Codului mun dc serioase în creşterea a care partidul conduce şi în vergenţelor existente astăzi Cooperatorii din Tîrnpa
fermelor pe ramuri de produc semenca faptul eâ succesele cii. care nu corespund acestor nimalelor Producţiile de lap drumă făurirea societăţii so între ţările socialiste, pentru
ţie, in aşa fel >ncil de Io fie pe care le obţinem în dezvol sectoare, ci după necesităţile te sînt foarte miei. deşi po cialiste este expresia cea mai
tarea agriculturii se datoresc
sibilităţi există, aşa cum ara
care dintre ele să se obţină sprijinului pe care statul so agriculturii noastre, după ne tă exemplul unităţilor frun grăitoare a aplicării marxişm- întărirea colaborării lor în Au terminat însămînţârile de toamnă
cesităţile naţiunii noastre so
randamentul moxim în funcţie cialist. clasa noastră munci cialisto. după nevoi.i dc a în taşe. Noi considerăm necesar leninismului, a îndeplinirii ro toate domeniile dc activitate,
de condiţiile naturale locale. toare l-a acordat şi il acordă griji şi stringe rpcoltelo in ca oamenii de ştiinţă din a- lului său de forţă conducă asigurindu-se dezvoltarea li La C.A.P. Tîmpa s-ait pre le aflate la dispoziţia uni-
Tovarăşul Nicoloe Ceouşescu continuu ţărănimii. Tractoarc- condiţii bune. (Aplauze puter griculturâ, toate institutele de toare in societatea socialistă beră şi independentă a fiecă gătit în mod temeinic tăţii.
şi. în acelaşi timp, a îndepli
se interesează îndeaproape lc. maşinile agricole, ingrâ- nice). Socoteala timpului de cercetări agricole şi staţiunile nirii obligaţiilor sale interna rui stat socialist, întărirea u- lucrările agricole din cam Eliberarea şi pregătirea
de ponderea pe core o ocu şâmintele chimice sînt — lucru trebuie făcută nu pen amplasate pe întreg teritoriul ţionaliste. pania de toamnă. Cu- din vreme a terenului sint
pă în producţia I.A.S. legume putem spune — hotâritoare in tru fiecare zi în parte, ci pen ţării să treacă ncintirziat la nitâţii lor In lupta comună noscînd rolul hotăritor pc principalii factori care au
le. de realizările obţinute, de succesele pe care le-am obţi tru întregul an. şî atunci vom înfăptuirea unui program na Se discută mult despre sar pentru socialism şi pace (A- care il arc asupra recoltei permis ca C.A.P. Tîmpa să
posibilităţile sporirii producţi nut ş» le obţinem in sporirea constata mulţi lucrători ţional de îmbunătăţire a soiu cinile naţionale şi internaţio plauzc prelungite). respectarea epocii optime dc fie prima unitate cooperatis
ei pe seama extinderii supra producţiei agricole. Tată dc ce din agricultură sînt departe rilor dc seminţe, a raselor a- nale, lâsîndu-se să se înţelea insăminţări. cooperatorii şî tă din Judeţul nostru care a
feţelor afectate acestor culturi sc cuv ine ca la ..Ziua recoltei" de a munci cele opt ore pe zi nimalcloi*. pentru ca in cinci gă uneori că principala obli mecanizatorii au folosit cu raportat terminarea însămin-
şi a creşterii recoltelor Io hec să adresăm un salut călduros prevăzute în Codul muncii. nalul următor, să putem reali gaţie a unui partid comunist (CONŢINUAVf IN PAC o I o randament sporit timpul fa ţărilor de toamnă pc întrea
tar : sectorul de stat al agri clasei noastre muncitoare, Tocmai dc aceea trebuie să za o cotitură în aceste sectoa vorabil. forţele şi mijloace ga suprafaţă planificată.
culturii trebuie să contribuie in clasa conducătoare a orîndui- înţelegem că. atunci eînd mun re de activitate ar fi sâ se ocupe dc proble
şi moi mare măsură la apro rii noastre socialiste. (Aplauze cile agricole sînt în toi. tre Mai avem lipsuri şi in asi
vizionarea populaţiei cu aces puternice). buie să sc lucreze zi şi noap gurarea cu mijloace mecani
te produse Este cunoscut eâ şi în acest te : numai aşa se poate asi zate Trebuie să recunoaştem
Tovarăşul Nicolae Ceouşescu, an oamenii muncii de la sa gura efectuarea In cele mai — deşi astăzi e ziua recoltei
tovarăşul I o n Gheorghe te au avut de făcut faţă unor bune condiţii a lucrărilor de şi n-ar trebui să ne ocupăm In judeţul Hunedoara: 0 VIE BUCURIE
Maurer şi ceilalţi oaspeţi a- condiţii climaterice nefavora care depinde soarta recoltelor de industrie — eâ unele ma
preciozâ exponatele şi cer re bile care au exercitat o anu noastre Aceasta este legea a şini agricole, chiar produse de
laţii în legătură cu generali mită influenţă negativă asu griculturii : cine nu o înţele Uzinele ..Semănătoarea". nu
zarea experienţei unităţilor pra producţiei agricole ; cu ge. nu înţelege agricultura, nu sint întotdeauna corespunză
înţelege cum se pot obţine re
fruntaşe Secretorul general toate acestea, datorită muncii colte bune (Vii aplauze). toare. După unele calcule fă A CULESULUI ROADELOR TOAMNEI
al partidului do indicaţia sa ţărănimii, sprijinului acordat cute de tovarăşii din agricul
se acorde depline posibilităţi de stal. posibilităţilor oferite Vreau să mă adresez spe tură. datorită defecţiunilor la
unităţilor producătoare ca ele de marea proprietate socialis cialiştilor din agricultură. A- semănători şi combine, am a-
v ut anul acesta o pierdere de
să-şi poala alege soiurile de tă din agricultură, un mare nu vcm un detaşament puternic 6-fl la sulă din recoltă, ceea ce Prima dumînîeâ a lunii bru lui. Aici, celor prezenţi îi s-a rc sau în sectorul zootehnic dărnicia pămintului, adunate
plante, in special grîu şi po măr dc întreprinderi agricole de aproape 30 000 dc specia nu este puţin. Industria con mar, potrivit tradiţiei, a fost oferit posibilitatea sâ cunoas au fost concretizate şi repre în rodul toamnei, au făcut ca
de stat şi cooperatiste au ob
lişti agricoli cu studîî superi
rumb. core corespund cel mai ţinut rezultate bune. Aţi as oare şi medii Este adevărat strucţiilor de maşini, între marcată de la un capăt, Ia al că ,,pc viu" strădania coope zentate prin cantităţile însem hambarele şi cămările sâ fie
bine posibilităţilor naturale lo cultat aici ce producţii s-au eâ un număr încă mare lu prinderile producătoare trebu tul al judeţului de o amplă ratorilor, mecanizatorilor, a nate de produse puse în vîn- mai pline, dînd o măsură rea
şi vie manifestare a bucuriei
cale. realizat în cîtcva din unităţi crează la centru, la judeţe şi ie să io măsuri ca maşinile culesului roadelor toamnei. tuturor lucrătorilor ogoarelor zare. Legumele cooperatorilor lă a eforturilor şi priceperii
După vizitarea expoziţiei, le agricole fruntaşe L-ati as nu alîţi citi ar trebui lucrea agricole să asigure strîngerea Mii şi mii de ţărani coopera pentru a smulge pămintului din Pricaz, Deva, Sîntandrei, de buni gospodari a ţărănimii
tovarăşii Nicoloe Ceouşescu, cultat pe directorul întreprin ză in unităţile agricole. Sc im recoltei fără pierderi. tori, oameni ai muncii de di roade cît mai bogate. Prin va cartofii aduşi de cooperatorii noastre cooperatiste, a lucră
din Toteşti,
rietatea şî calitatea lor ire
Bretea Mureşa-
Ion Gheorghe Mourer şi cei derii din Prcjmcr care — deşi pune să acţionăm şi aici cu De asemenea, tovarăşi, nu ferite profesii şi-au dat întil- proşabilă, produsele puse la nâ, Boz, strugurii oferiţi de torilor din I.A.S. şi mecani
zatorilor.
lalţi conducători de partid şî nu arc recolta cea mai marc mai multă hotârîre pentru a putem să nu recunoaştem eâ nire dis-de-dimineaţâ în pieţe dispoziţia cumpărătorilor s-au C A P. Geoagiu, merele de la
de stat iau porte la o însu dintre întreprinderile agrico asigura o schimbare radicală şi cantitatea de îngrăşăminte şî tîrguri, în locuri devenite bucurat dc o apreciere una Romo.şcl. Sîntandi'ci, Staţiunea Pe dealul Chizidului sau în
fleţită adunare populară con le Hr stat : avem unităţi cu în repartizarea specialiştilor; <‘arc şe pune la dişpoziţia a- tradiţionale, cu rodul hărnici nimă. satisfacţia muncii îm agricolă din Geoagiu, nu au piaţa municipiului, siderurgiş
sacrată „Zilei recoltei", core producţii mai mari şi la griu va trebui ca mai mult do 75- gricullurii este încă mică. La ei şi priceperii făuritorilor de plinite a producătorilor gâsin- avut nevoie de nici o reco tii şi constructorii Hunedoarei
o avut Ioc pe platoul central şi la porumb — in condiţiile flO la sută din specialişti să noi s-au asigurat anul acesta belşug Sărbătorirea Zilei re du-şi o acoperire deplină în mandare. Ele au întrunit lau veniţi sâ ia parte la sărbă
toarea culesului roadelor au
al pieţei. Braşovului a obţinui o recol fie încadraţi în unităţile agri în jur de 60-05 kg de îngrăşă coltei a fost un nou prilej dc mulţumirile calde aduse de de binemeritate şi au satisfă
Zecile de mii de participanţi tă bună. Toate acestea dove cole de stat şi cooperatiste, a- minte la hectar, în timp ce în afirmare a dragostei neţărmu consumatori Dimensiunea e cut exigenţele miilor dc gos
Io miting fac o primire caldă, desc că. în ciuda condiţiilor eolo unde se obţinp recolta şi ţările vecine s-a ajuns la 200 rite a întregului nostru popor forturilor şi dăruirea eu care podine şi consumatori dornici
climatice nefavorabile, dară
nu în birouri Agricultura nu
entuziastă, tovarăşului Nicoloe se lucrează bine pâmînlul. da se face eu liîrtii Nu cu refe kg ; sînt ţâri care utilizează faţă dc partid şi politica sa s-a muncit la grădinile de le să-şi asigure proviziile pentru
Ceauşescu şî celorlalţi condu că sc folosesc bine mijloacele rate putem obţine recoltele de 300 kg de îngrăşăminte la înţeleaptă de ridicare a bună gume, în livezi, Ia cultura ma iarnă. Hărnicia oamenilor şî
cători de partid şi de stat. Mi mecanice şi chimice, dară se t are avem nevoie ! (Aplauze hectar Ministerul Chimiei stării oamenilor muncii, do c-
nute în şir se aplaudă, se o- asigură întreţinerea recoltelor prelungite). Este necesar ca trebuie să ia măsuri hotârîtc difieare a socialismului in ţa
voţioneoză puternic. şî stnngorca lor la timp. este specialiştii din agricultură să pentru a asigura intrarea la ra noastră.
timp în producţie şi cu în
La sărbătoarea recoltei au
Primit cu puternice aplauze, posibil să obţinem producţii inţeleagâ eâ poartă răspunde treaga capacitate a unităţilor participat tovarăşii Inachim
o luat cuvintul tovarăşul mari. tot mai îmbelşugate rea pentru buna organiz.ire a producătoare de îngrăşăminte Moga, prim-secretnr al Comi
NICOLAE CEAUŞESCU. Subliniem aceasta, tovarăşi, lucrărilor agricole, pentru asi chimice, pentru a asigura sa tetului judeţean Hunedoara al
Adunoreo populară consa pentru că nu putem să nu gurarea eu seminţe de înaltă tisfacerea nevoilor agricultu P C.R., Aurel Rulgarea. Ion
crată „Zilei recoltei” a luat menţionăm râ anul acesta re productivitate şi îmbunătăţi rii noastre : v a trebui rezol Lungu, Ştefan Almăşan, secre
sfîrşit într-o atmosferă plină coltele slabe obţinute de un rea raselor de animale Dc ei vată mai rapid şi problema tari ai Comitetului judeţean
de însufleţire. Toţi cei pre număr însemnai de cooperati depinde în mare măsură ca asigurării celorlalte substanţe dc partid, membri ai biroului
zenţi şi-au manifestat şi cu a ve agricole do producţie se intr-un timp scurt să realizăm chimice dc rare are nevoie a Comitetului judeţean de par
cest prilej ataşamentul lor datoresc nu atîl condiţiilor cli un progres fundamental în a- gricultura noastră tid. activişti de partid şi de
profund faţă de Partidul Co- matice. cît lipsurilor in orga grieultura noastră. .Subliniez toate acestea de stat, reprezentanţi ai între
munîst Român, faţă de politi nizarea muncii şi in folosirea Noi spunem, tovarăşi, că a oarece. critieînd agricultura prinderilor şi organizaţiilor e-
ca internă şi externă a parti judicioasă a mijloacelor ce le vem rezultate bune în agri pentru lipsurile sale. este ne eonomice din judeţ.
au la îndcmînâ
dului şî stotuluî nostru, core Noi sărbătorim ,,Zîua rccol cultură faţă de trecut: in cesar să vedem în acelaşi Pentru rezultatele obţinute
tr-adevăr, am obwnut succe
corespunde intereselor vitale timp că şi alte sectoare de ac la cultura griului in cadrul
tei" fâeînd bilanţul realizări se uriaşe, dar faţă de ceea ce tivitate — care trebuie să întrecerii iniţiate pe judeţ in
ale întregului popor. lor din agricultură, dar vâ- avem nevoie şi faţă do ceea coneurc la obţinerea unor re tre cooperativele agricole nu
Conducătorii de partid şi de 2înd şi neajunsurile, lipsurile re putem face. nu putem fi colte bogate — nu-şi fae dato fost ev idenţiate C A P. Sime-
stat sînt conduşi Io plecare rare s-nu manifestat în acest încă mulţumiţi ! Intr-adevăr, ria aşa cum sc cuvine Este ria. care a ocupat primul loc.
iar Sâlaşu dc Jos şi Tîmpa
dîn piaţa Obor de gazde, de domeniu de activitate, cu do avem cooperative, cum aţi au necesar ca organizaţiile de s-au clasat pc locurile doi şi
partid din întreprinderile in
zit. eu 4 000 kg de griu la hec
rinţa de a acţiona astfel incit
un mare număr de cetăţeni. să lichidăm stările de lucruri tar. avem întreprinderi agri- , dustriale. comitetele de partid, respectiv trei.
Mulţimea îi aclama îndelung. negative, să facem ea fiecare role de stat cu fi 000 kg de po ministerele, toţi salariaţii din Sub imensa cupolă aurie a
Oaspeţii răspund prieteneşte unitate cooperatistă să obţină rumb la hectar Dar media pe aceste întreprinderi să-şi ana toamnei animaţia oraşului
ţară a fost anul acesta de a
recolte pe măsura posibilită
saluturilor calde ale populaţiei. ţilor rreatc prin mijloacele proximativ 1 500 kg grîu la lizeze în mod exigent activita- Deva, care nu a contenit pînâ Lo Hunedoaro. pe dealuf Chizidului, produsele puse la dispoziţia cumpărâtoiîlor de către
lea, să ia măsuri pentru ca
scara lîrziu, s-a mutat
încă
materiale puse de stat la dis hectar la cooperative, deci cu industria noastră să-şi înde din zorii zilei pc Dealul Paiu I.L.F. au ovul multă căulore. Foto. C. DUMITRU
poziţie ; se va realiza în fe foarte mult sub acele 4 000 kg, plinească mai bine obligaţiile