Page 2 - Drumul_socialismului_1969_10
P. 2
C A 4 2
u DRUMUL SOCIALISMULUI - JOI 2 OCTOMBRIE 1969
C u v i n t a r e a t o v a r ă ş u l u i Deschiderea anului
NICOLAE CEAllŞESCV de învăţăm lnt superior
Tovarăşul Nicoloe Ceauşescu proiectate şi realizate în codrul
urează succese corpului didac institutului, solicitate, datorită
8« Impună Înainta da toata relor acestora are o Impor unde lucrează, de funcţia pe pe care o are In faţa poporu (uimari tic şi studenţilor celui moi ma însuşirilor lor, pentru dotarea
o mai mare preocupare pentru tanţă deosebită pentru forma care o ocupă In ierarhia ao- lui, în faţa mişcării revoluţio re institut politehnic al ţârii unor laboratoare străine.
DIN FAG./1J Piaţa Romană. Zeci de mii
perfecţionarea continuă a ln- rea culturii Ideologice mar clalâ — trebuie să înţeleagă nare internaţionale, România şl recomandă constructorilor
văţdmîntulul In pas cu noile xist-leniniste ; dar predarea că unicul criteriu de aprecie militează activ pentru dezvol folosirea judicioasă o terenului de studenţi au venit aici şi pe
cuceriri ale ştiinţei, cu exi lor scolastică, memorarea me re a contribuţiei pe care o a tarea colaborării cu toate sta In drum spre cotedro de vi in amplasarea viitoarelor cor arterele din împrejurimi pentru
care prin munca sa, prin pa genţele progresului economic, canică a unor citate şi a u duce la dezvoltarea societăţii tele, fără deosebire de ortn- ticultură, sînt prezentele grodi- puri de clădire o lua parte Io mitingul consa
siunea cu care învaţă, dove tehnico-ştiinţific şi cultural al nor teze generale, care au noastre este munca şi numai dulre socială. Ea acţionează no botanică, cîmpurlle expe crat deschiderii noului an de
deşte o înaltă responsabilitate patriei. Sint necesare din răspuns unor condiţii obiecti munca — cantitatea, calitatea neobosit pentru Înfăptuirea rimentale de pomicultură, le Conducâtorii de partid şi de învăţămint universitar. Este o
fată de viitorul sâu, faţă de partea cadrelor didactice efor ve date, nu ajută la îndru şi eficienţa activităţii sale so securităţii europene, lichida gumicultura, Moriculturo şi viti atmosferă însulleţiloore, de pu
cauza socialismului, a Înflo turi sporite pentru a fi ele în marea ideologică temeinică a ciale. rea focarelor de încordare, a cultură, unde studenţii îşi com stat sosesc apoi la Universita ternic entuziasm, caracteristică
ririi României socialiste şl vă seşi Ia curent cu ceea ce este specialiştilor noştri, a stu- Noi apreciem şi stimăm pe pletează pregătirea teoretică tea din Bucureşti. Urării de morilor întruniri ale tineretului.
urez dumneavoastrâ, Întregii nou în disciplinele respective, denţlmil, în spiritul creator toţi acei care in trecut şi-au pericolului de război pe con prin lucrări practice. „bine aţi venit. conducători Pe pancarte şi panouri sint
studenţiml, la început de an pentru a putea preda studen al concepţiei materialist-dia- adus conlnouţia, in diferite tinentul nostru şi în întreaga La catedra de viticultură, to de partid şi de stat”, înscrisă scrise urări închinate partidului
pe frontispiciul clădirii ce adă
destinderii
şcolar, multe satisfacţii, mult lectice despre lume. Specia domenii de activitate, la dez lume, realizarea Fundamental varăşul Nicolae Ceauşescu vi posteşte rectorotul universită şi statului. Se scandează pu
internaţionale.
succes la învăţătură (Aplauze ţilor cunoştinţe )a nivelul liştii de mîine, indiferent în voltarea societăţii ; dar ni în asigurarea acestor dezide zitează laboratoarele de am- ţii. precum şi facultăţile de ternic „Ceouşescu - P^C.R."*
puternice, prelungite). ştiinţei mondiale Se impune, ce domenii vor lucra, trebuie meni nu poate trăi din meri pelogrofle şi viticultură şi ii „Ceouşescu şi poporul".
In acelaşi timp, o muncă asi să fie In staTe sâ se orienteze tele din trecut, fiecare trebu rate majore ale umanităţii es sînt înfăţişate unele metode drept şi filozofie, i se adaugă
Stimaţi tovarAşi, duă de documentare şi infor just în problemele complexe ie să muncească cu toate for te respectarea neabătută a in moderne de cultivare o viţei salutul fierbinte al celor peste Ovaţii şî urale puternice ves
mare ; universităţile şi institu ale vieţii sociale, sâ ştie sâ dependenţei şi suveranităţii 1 000 de tineri şî tinere veniţi tesc sosirea la miting a con
tele noastre trebuie să creeze ţele în prezent, pentru crea naţionale, a egalităţii in drep de vie, rezultate obţinute şi sâ-i întimpine, adevărat ecou
Evidenţiind realizArile Im condiţii cadrelor didactice şi acţioneze în mod conştient, să rea viitorului. Este un bun turi, a dreptului fiecărui po unele aspecte ale activităţii al sentimentelor de dragoste ducătorilor de partid şi de
portante obţinute In dezvolta studenţimii pentru a-şl îmbo contribuie la orientarea justă luptător pentru socialism şi por de a-şi hotărî singur soar practice a studenţilor. şi recunoştinţă pe care studen stot. Studenţii flutură stegule-
rea invăţâmîntului superior, găţi neîncetat cunoştinţele. a dezvoltării societăţii noas comunism, acela care nu pre ta. corespunzător intereselor Atrage atenţia bogata ex ţimea din întreaga ţară le ţe, buchete de flori şi eşarle
este necesar, desigur, sA le ra O condiţie de bază pentru tre socialiste. Numai dacă se getă nimic în lupta pentru şi aspiraţiilor sale supreme poziţie de struguri şi fructe din poartă partidului şi guvernului roşii. Tovarăşul N ic o la e
portăm neîntrerupt la cerinţele ridicarea nivelului ştiinţific realizează acest deziderat ne progresul general al Româ — fără nici un amestec din soluri create de cadre didac pentru condiţiile de viaţă şi Ceauşescu şi ceilalţi conducă
niei socialiste. (Aplauze pu
înaintării patriei noastre pe al predării In învăţământul putem declara satisfăcuţi de ternice). afară. tice ale Institutului. Tovarăşul învăţătură ce-i sînt asigurate. tori de partid şi de stot pă
drumul progresului material superior este împletirea or felul cum se predau ştiinţele Noi apreciem că în condi Nicolae Ceauşescu apreciază Tovarăşul Nicolae Ceouşescu trund in clădirea Academiei
şi spiritual, al civilizaţiei mo ganică între munca didactică sociale in universităţi ; pînă Este dreptul societăţii noas ţiile de astăzi fiecare popor, calitatea produselor şl reco şi ceilalţi conducători de portid de studii economice şl urcă
derne. la impresionantul salt şi cercetare — aceasta repre- atunci mal avem mult de fă tre sâ promoveze pe cei care mare sau mic, poartă răspun mandă cercetătorilor să folo şi de stot sint invitaţi sâ vizi la balcon.
pe care îl înregistrează astăzi zentînd o cerinţă obiectivă a cut. Trebuie acţionat cu mal lucrează cu pasiune, cu ener derea pentru salvgardarea sească mo? eficient condiţiile teze muzeul universităţii, care Mitingul este deschis de
cunoaşterea universală, ştiinţa introducerii unui spirit crea multă holârire pentru a face gie, cu entuziasm pentru în securităţii mondiale şi trebuie de care dispun pentru o obţine înglobează o colecţie de mate prof. univ. Miron Constontines-
şi tehnica. Directivele Comite tor ia toate catedrele, a mo ca şi în acest domeniu, nive deplinirea îndatoririlor ce le sâ-şi aducă contribuţia la so şi extinde in podgorii cele mai riale documentare relative la cu, ministrul invăţâmîntului.
tului Central şi Legea învâ- dernizării şcolii noastre su lul învâţămintului sâ fie co revin, şi sâ-i treacă în alte luţionarea problemelor inter productive şl valoroase soiuri istoricul acestui înalt for de Iau cuvintul prof. dr. docent
respunzător cerinţelor
puse
tămlntului, adoptate anul tre perioare. Cadrele didactice de partid în etapa de astăzi. munci pe cei care nu cores naţionale, La dezvoltarea cola de viţă. Secretarul general al cultură din ţara noastră. Jean Llvescu, rectorul Univer
cut — care au întrunit adeziu au. totodată, datoria să încu (Vil aplauze). pund. Aceasta este adevărata borării şi asigurarea păcii partidului a Indicot, de ase- După vizitarea muzeului, to sităţii din Bucureşti, conf univ.
nea deplină a slujitorilor şco rajeze multilateral participa grijă faţă de om, grija pentru In lumea de astăzi devine meneo, cadrelor didactice să varăşul Nicolae Ceouşescu a Mie Gheorghe. secretarul co
lii, a întregului popor — au rea studenţilor la activitatea Predarea disciplinelor so fericirea întregii noastre so tot mai necesar să se pună colaboreze mai eficient cu in consemnat următoarele în car mitetului de portid al Institu
stabilit, Intr-o concepţie uni de cercetare, să le dezvolte ciale trebuie sâ răspundă In cietăţi, a Întregului nostru po capăt pentru totdeauna folosi stitutele de cercetări şi staţiu tea de onoare a muzeului : tului de construcţii, Doino Mo-
tară şi de largă perspectivă, deprinderile, să le stimuleze mai mare măsură dorinţei por l Numai aşa ne vom face rii forţei In relaţiile dintre nile experimentale, iar tema teescu, studentă a Facultăţii
direcţiile şi cadrul organizato pasiunea pentru munca ştiin studenţilor de a cunoaşte, de datoria de comunişti. (Vii a- 6tate, sâ se asigure soluţio tica de cercetare să răspundă „Am vizitat cu deosebit inte de pediatrie de Io Institutul
ric al modernizării Invăţămin- ţifică. a-i înarma cu criterii ştiin plauzc). narea tuturor litigiilor şi di necesităţilor Imediate ale uni res muzeul Universităţii din Bu de medicină şl farmacie, prof.
tuiui superior, căile pentru Trebuie, de asemenea, să ţifice care să le dea posibili Iată, tovarăşi, ce sarcini mă ferendelor pe calea tratative tăţilor de producţie. cureşti, imagine grăitoare a is dr. docent George Bărănescu,
tatea sâ dlscearnâ ceea ce
toriei de secole o acestui Im
continua sporire a eficienţei fie întărită continuu discipli este înaintat de ceea ce este reţe stau In faţa poporului lor, a discuţiilor paşnice, con Următorul popas are loc Io portant lăcaş al ştiinţei şi cul rectorul Institutului politehnic.
sale sociale. na procesului de învăţămlnt, perimat şl retrograd în cu nostru. La îndeplinirea tutu structive In această privinţă noua construcţie a Institutului turii româneşti. Urăm valorosu Constantin Ungureanu, student
Programul prevăzut de par să se asigure respectarea fer rentele de idei contemporane, ror acestor obiective ale dez s-a dovedit a fl deosebit de politehnic din Bucureşti, care lui corp profesorol o! univer al Acodemiel de studii econo
tid a început să prindă via mă a nonmeîor vieţii univer 6ă-i ajute sâ-şl însuşească te voltării economice şi social- eficace metoda verificată de ocupă o suprofoţă de peste sităţii şi studenţilor ei sâ poar mice, Nicolae Irlmle, preşedin
tele Consiliului U.A.S, din Cen
ţi. exercitlnd o influenţă po- sitare, fără de care nu se poa meinic ideologia marxist-le- culturale a ţării, corpul pro viaţă, a dezvoltării unor Largi 100 hectare, ceea ce înseamnă te cu cinste mai departe şl să trul universitar Bucureşti.
Kitivă tot mai Însemnată asu te desfăşura în bune condiţii ninistâ, metoda omaterialist- fesoral, tineretul universitar, relaţii de colaborare între de citeva ori mal mult în com dea noi străluciri făcliei trans In uratele şl ovaţiile entu
pra activităţii In acest dome activitatea didactică, pregăti dialectică de gîndire şi cerce trebuie să-şi aducă o impor state şi naţiuni, a promovă paraţie cu dimensiunile vechiu mise de iluştrii lor înaintaşi, să ziaste ale miilor de participanţi
niu. S-au luat măsuri pentru rea temeinică a tineretului tare, filozofia revoluţionară a tantă contribuţie. Studenţii, ca rii principiilor coexistenţei lui local. dobindeascâ succese tot mal la miting, la cuvintul tovarăşul
stabilirea duratei studiilor In studenţesc, a viitorilor specia partidului nostru, a clasei de altfel Întreaga generaţie ti- paşnice între ţâri cu orîmdulrl Secretarul general al Parti mori în activitatea lor, la înăl Nicolae Ceauşescu.
funcţie de nevoile reale ale lişti. Ministerul Invăţâmlntu- muncitoare. nâră a patriei noastre, sînt sociale diferite dului Comunist Român este In ţimea exigenţelor de astăzi şl
Cuvlntoreo secretarului gene
pregătirii cadrelor In diferite lul a dat dovadă de lipsă de In Invătămîntul nostru su chemaţi să Joace un ro) activ *Doresc ca la această adu vitat sâ taie ponglico inaugu de mîine ale societăţii noastre ral al partidului a fost sublinia
specialităţi, pentru perfecţio exigenţă, admiţînd anul tre perior, atît în ce priveşte pre In toate domeniile vieţii so- nare să exprim, încă o dată, rală a corpului de învâţâmint socialiste, ale ştiinţei şl cu tă in numeroase rlndurl de a
narea planurilor de lnvăţâ- cut celor care au rămas re gătirea de specialitate cît şi cial-politice, să participe ne solidaritatea noastră cu lupta general, unde -chiar din prima noaşterii conlemDorane". plauze puternice, de urale
mînt şi asigurarea unui raport petenţi, după trei zile, reexa ideologică a studenţilor un mijlocit — alături de întregul poporului vietnamez pentru y zi de cursuri încv*p sâ funcţio Institutul de petrol, gaze şi mareînd ataşamentul profund
mai judicios Intre activităţile minarea. Oare, e posibil, to rol de o deosebită importanţă popor — la dezbaterea mari dezvoltarea liberă şi indepen neze noile laboratoare de lu geologie este cel care primeş al întregului tineret studios ol
aplicative şi cele teoretice, varăşi. ca peste noapte să se au organele de partid şi de lor probleme ale construcţiei dentă a patriei sale, sâ ex crări practice peni'u studenţii te apoi vizita conducătorilor de
s-au înfiinţat secţii de subin- obţină pregătirea necesară tineret. Ele trebuie să pună socialiste, la elaborarea şi prim dorinţa întregului nos anilor I şl II, sălile de desen, partid şi de stat in acest înce ţării faţă de partidul comunist,
faţă de conducerea sa.
gineri. Au fost constituite se promovării unui examen ? E- în centrul activităţi» lor preo transpunerea in viaţă a politi tru popor de a se pune cit cabinetele de lucru pentru put de an universitar însoţiţi Mitingul studenţilor bucureş-
natele şi consiliile profesora xistâ o lege a învăţământului, cuparea de a ajuta tineretul cii partidului şi statului nos mal iute capăt războiului din corpul profesorol şi şefii colec de prorectorul institutului, de teni s-a transformat într-o mo-
le ale universităţilor, institu adoptată de cel mai înalt for să-şi însuşească cunoştinţele tru Tocmai de aceea am con Vietnam, de a fi retrase tru tivelor de catedră. membri ai consiliului profesorol
telor şi facultăţilor, dezvoltîn- al tAni — Marea Adunare moderne în toate domeniile, siderat necesar ca la întîlnirca pele Statelor Unite şi ale a Insoţindu-I prin încăperile şi ai comitetului de portid, oas nifestare plină de însufleţire a
du-se democraţia universitară, Naţională — şi ea este obli să-şi aducă contribuţia la cu studenţimea din Bucureşti liaţilor lor, de a fi lăsat po celui dinţii corp de clădire ter peţii vizitează amfiteatrul, labo adeziunii neclintite a tineretu
lui, a întregului popor la politi
creîndu-se condiţii mai bune gatorie pentru toată lumea. transformarea fiecărui stu să dezbatem nu numai proble porul vietnamez sâ-şl rezolve minat, rectorul institutului pre ratoarele de petrochimie, teh ca marxlst-lenlnistă promovată
pentru participarea nemijloci Trebuie să se pună capăt ori dent, a fiecărui viitor specia mele legate de începerea anu problemele singur, corespun zintă calităţile tehnice şi func nologia petrolului, chimie orga consecvent de partid, pentru
tă a cadrelor didactice şi a cărei încălcări a legii. Noi ne list Intr-un luptător activ pen lui universitar, cl şi probleme zător voinţei sale, fără nici ţionale ale diferitelor spaţii de nică şl geofizică. Cadre didac înflorirea României, pentru fău
studenţilor la organizarea şl preocupăm cu toată atenţia tru cauza socialismului şi co legate de dezvoltare® genera un amestec dinafară. (Aplau studiu : amfiteatrele de fizică, tice, şefi de catedre, dau expli rirea obiectivului stabilit de
desfăşurarea activităţii din In- să creăm condiţii bune de în munismului. pentru fericirea lă a societăţii noastre. Nici un ze puternice). laboratoarele de mecanică, de caţiile necesare, prezintă cele
vâţămîntul superior. văţătură tineretului, astfel in poporului român. (Aplauze cetăţean, cu atît mal mult un De asemenea, ne exprimăm orgonizarea şl planificarea în moi importante instalaţii. Se a- Congresul ol X-lea — societa
cit să-şi poată face pe deplin
tea socialistă multilateral dez
Am vizitat astăzi clteva in datoria faţă de patrie. Unii puternice). tlnâr student, un profesor, nu îngrijorarea faţă de continua treprinderilor şi sâliie de semi l!o printre aceste instalaţii de voltată.
stitute de învăţămlnt superior tineri se cred, Insă, ,.Ingeni poate să nu se preocupe, să rea şi agravarea conflictului nar. tehnologia petrolului, unele (Agerpres)
din Capitală — Institutul a oşi" dacă, trăgind chiulul la Stimafi tovarăşi, nu-şi spună părerea şi să nu din Orientul Mijlociu şi do
gronomic, Universitatea Bu cursuri — cum se spune în participe la găsirea căilor pen rinţa noastră de a se ajunge
cureşti, Institutul de petrol Şi popor — reuşesc, totuşi, să Clasa muncitoare, ţărăni tru progresul rapid al patriei la soluţionarea grabnică a a
gaze — şi am putut constata promoveze examenele. Se în mea, Intelectualitatea, între noastre. Tocmai în aceasta cestui conflict pe baza Rezolu
cu satisfacţie că pregătirile şeală! Ei îşi trag chiulul lor gul nostru popor muncesc cu constă dezvoltarea democra ţiei Consiliului de Securitate
pentru începerea cursurilor înşişi I Chiar dacă vor pro abnegaţie şi profund devota ţiei socialiste — în atragerea din 1967, realizindu-se retra Toamnă studenţească
ment pentru realizarea sarci
sînt mal bune deelt în tre mova, vor rfimîne pînă la ur nilor dezvoltării economice.şl şi participarea activă a tuturor gerea trupelor israeliene de pe
cut. ceea ce ne dă garanţia că mă nişte mediocrităţi. Socie sociale a patriei, pentru înde cetăţenilor ţării la-progresul teritoriile arabe ocupate şi a
In anul ce urmează vom obţine tatea noastră nu are nevoie plinirea prevederilor planului multilateral al societăţii, la sigurarea indepedenţei şi in
succese şi mai mar! In Invăţâ- de asemenea „specialişti". In de stat In toate sectoarele de rezolvarea tuturor probleme tegrităţii tuturor statelor din
mîntul superior din ţara noas universităţi nu au ce căuta a activitate. In primele 9 luni lor politicii interne şi externe această zonă a lumii. Expri la Petroşani
tră. Am vizitat, de asemenea. semenea tineri ; trebuie să ale anului în curs sarcinile de a statului nostru. (Vii aplauze). măm această opinie pornind
Politehnica, noul edificiu al promoveze cursurile învăţă- plan la producţia globală in de la faptul că pacea şi secu
acestui institut, care, deşi nu mîntului superior numai cei dustrială au fost îndeplinite Dragi tovarăşi, ritatea internaţională sînt o în procesul instructiv-educa- Adreslndu-se cadrelor d
este complet terminat, consti care doresc cu adevărat sâ şi depăşite Obiectivele actu cauză supremă a tuturor po tiv. dac ti ce şi studenţilor inslitu
tuie de pe acum o adevărată înveţe. Nu trebuie sâ admi alului cincinal se realizează Muncind pentru asigurarea poarelor, a întregii omeniri şi (UtMAtr om fAO. i) Luînd cuvintul, tovarăşul tulul; tovarăşul Ion Lungi,
cetate a Invăţămtntului supe tem ca locul tinerilor care cu succes, aslgurind o teme bunului mers al construcţiei cu toţii trebuie sâ milităm, Bujor Almâşan a adresat ca le-a trat, In numele Comite
rior. vor să înveţe sâ fie ocupat lie trainică pentru ridicarea socialiste în ţara noastră, pen cu toate forţele, pentru a se drelor didactice şi studenţilor tului udeţean de partid şi a
Cred că este necesar să m de chiulangii şl de leneşi! sistematică a nivelului de trai tru ridicarea patriei pe noi instaura pacea pe toate conti şl metodele pentru transpu Institutului de mine Petroşani Consil ului popular judeţean,
acorde mai multă atenţie do Voi înşivă, studenţii, trebuie al poporului, pentru progresul trepte de dezvoltare sociaî-eco- nentele globului. nerea lui în practică, in func un salut călduros din partea mult :,ucces in noul an uni
tării laboratoarelor din în- aâ aveţi o atitudine exigentă general al ţârii. nomlcâ, de civilizaţie, ne adu Tineretul nostru studenţesc, ţie de cerinţele actuale ale Comitetului Central al P.C.R., versitar, pentru obţinerea et -
văţâmîntul superior ; este de faţă de colegii voştri cu ase In lunile care au mai ră cem, totodată, contribuţia la tinâra generaţie a ţârii trebuie societăţii româneşti in plină a Consiliului de Stat şi a gu lor mai bune rezultate în pre
acum timpul ca — o dată cu menea mentalitate, pentru că mas pînă la sfirşltul anului cauza generală a socialismu sâ consacre acestui măreţ ţel dezvoltare. vernului, personal din partea cesul i.istructiv-educativ şj în
Ziua de 1 octombrie a in
folosirea mai judicioasă, mal el — deşi puţini La număr — va trebui ca In toate sectoa lui, a progresului şi păcii. Es elanul sâu viguros. energia trat In tradiţia şcolii noastre tovarăşului Nicolae Ceauşescu. cercetarea ştiinţifică, mult.-,
raţională a bazei materiale de compromit numele de stu rele de activitate să fie inten te un adevăr incontestabil că. sa clocotitoare, militînd Împre superioare ca prima zi în ca (întreaga asistenţă mulţumeş sănătate şi fericire tuturor
care dispunem, precum şl a dent, vă compromit pe voi sificate eforturile pentru în cu cit fiecare ţară socialistă ună cu întregul nostru popor, re toate instituţiile de invâ- te prin aplauze îndelungi, re Participanţii la adunare .
mijloacelor băneşti afectate de toţi şi, de aceea, nu au ce deplinirea integrală a tuturor este mal puternică şi înflo sub conducerea partidului co ţămînt superior îşi deschid petate). Acest salut, pe care de deschidere a noului an d.
stat pentru nevoile Invâţă- căuta în facultăţi. aşa sarcinilor planului anual şi ritoare. cu atît cresc forţa şi munist. pentru asigurarea tri porţile pentru o nouă etapă vi-1 adresează astăzi condu învăţămint de la Institutu
cerea noastră de partid şi de
umfului telurilor socialismu
crearea condiţiilor optime In
Trebuie sâ facem în
prestigiu] sistemului mondial
mintului — să asigurăm în fel ca institutele noastre sâ vederea trecerii la înfăptui socialist, sporeşte influenţa i lui, ale păcii şi progresului In în pregătirea profesională a stat, constituie o nouă dova de mine Petroşani au adre
zestrarea facultăţilor cu apa devină cu adevărat cetăţi de rea Obiectivelor ultimului an deilor comunismului asupra întreaga lume studenţilor, zi în care noi ge dă a atenţiei deosebite acor sat Comitetului Central al
tovarăşului Nicola.
P.C R„
ratură de laborator şi cu alte ştiinţă şi cultură, în stare sâ al actualului cincinal O aten conştiinţei oamenilor muncii neraţii păşesc pentru prima date învâţămintului nostru, Ceauşescu. o telegramă în ca
oară pragul universitar — a
utilaje moderne spre a crea dea societăţii numai cadre ţie sporită trebuie acordată de pretutindeni. Dragi tovarăşi studenţi. spus In cuvintul său prof. dr. un nou imbold pentru obţine re, printre altele, se spune
condiţii ca studenţimea noas temeinic pregătite Omul de creşterii productivităţii mun Tocmai de aceea partidul Ing. Aron Popa, rectorul In rea unor şi maj bune rezulta „Noua etapă de muncă. în
tră să înveţe în condiţii tot mllne, constructor al socialis cii, reducerii cheltuielilor de nostru este preocupat de fap Partidul comunist, guvernul stitutului de mine. Definind te în activitatea de viitor din cepută azi în condiţiile înnoi
mai bune. Considerăm că este mului şi comunismului, nu producţie şi îmbunătăţirii ca tul că Intre ţările socialiste ţârii, întregul popor dau o cadrul politic general In care universităţile şi institutele rilor profunde generate de h»-
necesar ca în cursul acestui an poate fl decît un om cu un lităţii mărfurilor — care au există o serie de divergenţe şi Înaltă apreciere tineretului se situează acest nou început noastre — a spus ministrul târlrile Congresului al X-Icj
să trecem la măsuri hotărîte larg orizont cultural şl ştiin o importanţă hotârîtoare In acţionează cu perseverenţă In studenţesc din patria noastră, de an universitar, vorbitorul minelor. al P.C.R., nc deschide largi
După ce a prezentat cadrul
pentru a rezolva aceste pro ţific, cu o solidă pregătire de ridicarea continuă a eficien direcţia găsirii căilor pentru crescut şi format In condiţiile s-a referit la sarcinile deose politic deosebit în care se perspective In formarea spe
bleme deosebit de importante specialitate ; numai astfel, el tei i activităţii economice, în depăşirea acestora. Numai In ;orînduirli noi, devotat parti bite ce revin învăţămlntului deschid In acest an cursuri cialiştilor de înaltă calificări*.
participa In mod
valorificarea resurselor de ca
va putea
pentru învăţămîntul superior. conştient, cu întreaga sa ener re dispune economia noastră măsura In care ţările socialis dului, legat trup şl suflet de superior în lumina documen le în învăţămîntul superior şi In decursul celor 20 dc ani
interesele şl aspiraţiile popo
(Vii aplauze). gie şi putere de muncă, la socialistă. Este necesar, de a te vor reuşi să realizeze Intre rului. ale societăţii noastre telor Congresului al X-lea al a definit principalele semnifi de existenţă, institutul nostru
in
ele o strînsă colaborare
P.C.R.
caţii ale istoricului Congres
Condiţiile minunate pe care transformarea societăţii. La semenea, ca organele de toate domeniile de activitate, socialiste. La acest început de Cerinţa fundamentală a şco al X-lea al Partidului Comu a pregătit peste 3 000 de ingi
neri. care activează cu abne
le vor avea studenţii de la făurirea noii orînduiri. partid şi de stat să se ocupe sâ asigure o Întrajutorare an universitar vă adresez vo lii noastre superioare, reflec
Este . necesar, tovarăşi, sâ în mod deosebit de îndeplini uă, întregii studenţimi. În nist Român pentru întreaga gaţie în toate sectoarele indu*
Politehnică, de la Academia se asigure o mai strînsă legă rea planului de Investiţii, de multilaterală în spiritul inter demnul de a munci cu riv- tată în măsurile adoptate de noastră naţiune, tovarăşul triei noastre miniere. Condi
de ştiinţe economice şi de la tură a Invăţâmîntului cu via darea în funcţiune la terme naţionalismului socialist şl al nă şl pasiune pentru a cuceri către conducerea noastră de Bujor Almâşan s-a referit la ţiile, din ce în ce mai bune.
partid şl de stat, o constituie
celelalte institute, trebuie să ţa, cu practica ; cadrele di nele stabilite a tuturor obiec marxism-îeninismulul — por grandioasa citadelă a ştiinţei adaptarea pregătirii viitorilor principalele sarcini ce revin create in vederea desfăşurăm
dactice sînt chemate sâ orga tivelor şi capacităţilor de nind de la asigurarea dezvol moderne, pentru a vă îmbo Institutului de mine în acest la un nivel superior a procesu
constituie pentru ei un Imbold nizeze în aşa fel activitatea producţie — de care depinde tării Independente, suverane a specialişti La nevoile actuale nou an de studii lui înstructiv-educativ asigi
de a nu precupeţi nimic pen din facultăţi şi institute îneît, sporirea potenţialului econo fiecărui stat socialist şl In ace găţi continuu mintea cu uria şi de perspectivă ale econo Acordînd o importanţă cu râ pregătirea 1 viitorilor inei-
şele descoperiri ale geniului
tru a Învăţa cit mai bine. spre concomitent cu însuşirea cu mic al ţării, creşterea volumu laşi timp de la interesele în uman, cu măreţele cuceriri ale miei şi culturii noastre. totul excepţională învâţămîn- neri şi subinginveri minieri, cu
Corespunzător acestui scop
tăririi forţei şi unităţii Între
tulul,
elaborînd o concepţie
a deveni specialişti de înaltă noştinţelor teoretice necesare, lui producţiei, realizarea pre gului sistem socialist — putem cunoaşterii contemporane Sînt major, au fost luate măsuri unitară privind dezvoltarea re sâ stăpîneascâ şi sâ condu
vederilor întregului plan cin
calificare în domeniul pe care viitorii specialişti sâ poată asigura progresul tot mal ra Încredinţat că veţi depune pentru dezvoltarea şl perfec s& şl stabilind sarcini precise că cu competentă tehnica nu-
doblndi şi o temeinică pregă cinal. dernâ. Sîntem ndinr '.'cunos
ţionarea invăţâmîntului teh
şi l-au ales. (Aplauze puterni tire practică spre a se Inte Sarcini importante revin de pid al fiecărei ţâri socialiste, toate eforturile pentru a vă nic şl economic, s-a asigurat şi clar conturate pentru în cători partidul>t şi statului
îndeplini Înaltele
îndatoriri
făptuirea acestui
program,
ce). gra cit mai rapid şi cu rezul Asemenea ţărănimii noastre, triumful socialismului şl pă ce vă revin — şi vă urăm din o legătură mal strînsă a aces partidul şl statul nostru oferă nostru pentru ac=ste condiţi
Deşi nu a trecut decît pu tate cît mai bune în con tuturor oamenilor muncii din cii In lume. (Aplauze puter toată Inima să încheiaţi anul tuia cu necesităţile imediata Invăţâmîntului superior toa create.
strucţia socialistă, In munca agricultură In strîngerea re nice).
ţin timp de la Iniţierea de că concretă. In orientarea învă- coltei şl realizarea la timp şi Tineretul universitar are pe care îl inaugurăm astăzi ale producţiei, intenslficîn- te condiţiile pentru îndeplini Cadrele didactice şî st ia
tre partid a acţiunii de moder ţâmintului superior este ne în condiţii bune a lucrărilor datoria de a-şl aduce şi el cu rezultate strălucite la în du-se acţiunea de moderniza rea misiunii sale supreme — denţil Institutului do mine îsi
cel.-
re şl perfecţionare a planuri
unesc glasurile lor cu
văţătură, cu noi realizări In
nizare a şcolii, se poate afirma cesar sâ se ţină în mai mare agricole, pentru asigurarea u contribuţia 1a această nobilă pregătirea pentru muncă şi lor şl programelor de studiu, pregătirea de specialişti la ni ale întregului popir pentru
măsură seama de cerinţele nor producţii ridicate în anul cauză a partidului şl poporu velul cerinţelor actuale şl de
că viaţa confirmă justeţea lui nostru. Acţlonînd In spi viaţă (Aplauze puternice). In lumina celor mal noi cu perspectivă ale societăţii. a-şl exprima şi cu 9cest prile’
programului stabilit. Cu toate stringente ale diferitelor do viitor. ritul politicii internaţionaliste Urez, de asemenea, cadrelor ceriri din ştiinţa şl tehnica Fără Îndoială, aceasta pre totala lor adeziune faţă de po
menii şi sectoare, de nevoile Doresc, de la acest miting, mineritului. litica internă şl externă a
acestea, ceea ce a^a realizat generate de evoluţia în pers al tineretului universitar, să a partidului nostru, el trebuie didactice din Invătămîntul Secţiile de subinginerl, cre supune o intensă activitate partidului şi stati'lul nostru
din partea corpului profeso
pînâ in prezent nu epuizează pectivă a economiei, ştiinţei adresez un salut călduros cla sâ-şi dezvolte legăturile de superior, senatelor universita ate în urma hotârîrll condu ral şl a studenţilor. Se impu politică pătrunsă di înalte Ide.
re şl consiliilor profesorale noi
posibilităţile de perfecţionare şi culturii in ţara noastră. sei noastre muncitoare — for prietenie, colaborare şl de ao- şl tot mal importante succese cerii noastre de partid şl de ne, de La început, necesitatea umaniste şi un profund spirit
lîdarltate cu tineretul univer
a Invăţămtntului superior, ga O sarcină de prim ordin a ţa principală a societăţii noas sitar din toate ţările socia In ridicarea nivelului ştiinţific gtat, constituie şl ele un ele perfecţionări! continue a pro internaţionalist faţ4 dc viitn
Invăţămlntulul nostru univer tre socialiste — căreia tine ment nou In ansamblul de gramelor şl manualelor de în rul omenirii.
ma de măsuri preconizate de sitar este sâ asigure studen retul, întregul nostru popor, liste, cu mişcarea studenţeas al predării, In formarea tine măsuri privind adaptarea ln- văţământ, pentru a ţine pasul
La acest început dc nou ar»
partid De altfel, trebuie spus, ţilor o temeinică pregătire II datorează condiţiile pe care că democratică şl progresistă rel generaţii, In Întreaga lor .văţămîntului superior la ne cu tot ce e modem în ştiinţă universitar, corpul didactic si
muncă nobilă şi de mare răs
Internaţională, să contribuie
tovarăşi, că niciodată nu vom ideologică, materialist-dlalec- le are pentru învăţătură, pen activ la înfăptuirea Idealuri pundere. (Aplauze puternice). voile producţiei. şi tehnică, cu tot ce e nou în studenţii Institutului de min«.
Făcînd bilanţul rezultatelor
putea afirma că am atins per tică. tru o viaţă bună, liberă şi fe lor înaintate ale tineretului Avem deplina convingere obţinute In anul universitar problemele actuale ale Indus din Petroşani se anga.learii
ricită. (Vii aplauze).
fecţiunea ; întotdeauna, vom In acest sens, Importanţă Doresc, de asemenea, sâ a studios de pretutindeni. că Invâţâmîntu) superior va trecut, evidenţiind auocesele triei miniere. Ziua de ieri ne faţă de conducerea partidulu
interesează In tehnică doar ca
mai avea ceva de îmbunătăţit deosebită are predarea disci dresez ţărănimii noastre, Anul acesta s-au împlinit Înscrie noi realizări de sea şl stabilind sarcinile ce revin Istorie. Trebuie să învăţăm nostru, faţă dc dumneavoas
tră personal, iubite tovarăşi
Cadrele didactice şl Ministerul plinelor sociale, care au sar muncitorilor din agricultură, 30 de ani de la izbucnirea ce mă In efortul general al po corpului profesoral şl studen studenţii cu ce este astăzi şl secretar general, să-ţi înze
lui de-al doilea război mondi
porului nostru pentru progre
Invâţămlntului trebuie să se cina de a asigura înarmarea un călduros salut şl sâ le u al Aceasta ne reaminteşte cî- sul economiei, ştiinţei şl cul ţilor pentru activitatea de vii mal ales cu ce va fl mllne. cească eforturile, pentru a în
tor, rectorul Institutului a de
rez succese In activitatea pe
In acelaşi timp, să privim
preocupe, an de an, de ridi studenţimii noastre cu înţe care o desfăşoară. (VII aplau te Jertfe a trebuit sâ dea o- turii, pentru realizarea amplu clarat deschis noul an univer cercetarea ştiinţifică ca o ne deplini. cu cinste şl demnitafe.
carea pe trepte tot mai înalte legerea justă a proceselor ze), menlrea, cîte Jertfe a dat po lui program trasat de Congre sitar. cesitate axiomatică, pentru că înaltele sarcini ce Ie revin în
In cuvintul
lor, prof. dr.
a Invâţămlntului nostru supe dezvoltării societăţii Cate îndeplinirea marilor sarcini porul nostru din cauza lipsei sul al X-lea al partidului. In Wilhelm Kecs şl studentul fără cercetarea ştiinţifică nu opera de dezvoltare multila
terală a societăţii socialisto »m
de unitate a forţelor progre
rior, pentru că numai astfel drele de ştiinţe sociale mal care ne stau în faţă în dome siste, a faptului că s-au făcut vederea făuririi societăţii so Tiberlu Miclea, din anul V al poate să crească nivelul de scumpa noastră patrie — Re
niul dezvoltării economiei,şti
vom putea ţine pasul cu re au mult de făcut pentru a inţei, culturii, al perfecţionă concesii fascismului şl forţe cialiste multilateral dezvolta Facultăţii de electromecanică predare în învăţămîntul su publica Socialistă România"
perior ; sâ asigurăm studen
voluţia tchnico-ştiinţifică Ja putea contribui, pe măsura rii continue a întregii vieţi lor agresive. De aceea, consi te In România (Vii aplauze). minieră, s-au făcut ecoul gân ţilor un orizont cit mai larg, O
care asistăm astăzi. (Vii aplau cerinţelor partidului, la ridi sociale impune întărirea con derăm că astăzi este mal Vă doresc tuturor — profe durilor şl preocupărilor ce a- cunoaşterea a tot ce e nou în După adunarea de deschî
important ca oriclnd să ac
nîmâ corpul profesoral şl stu
ze). Ministerul Invâţămlntului, carea nivelului Ideologic al tinuă a răspunderii In mun ţionăm In vederea unirii tu sori, conferenţiari, lectori, a- denţii Institutului La acest În lume, pe baza concepţiei ma- dere, tovarăşii Bujor Almă-
şan şl Ion Lungu s-au între
că în toate sectoarele şi la
teriaîist-ştlinţlflce, în spiritul
conducerile Institutelor şi fa studenţimii, pentru a ancora toate nivelurile de activitate turor forţelor antlimperialts- slstenţl şi studenţi — din Bu ceput de an universitar. exigenţelor educaţiei comunis ţinut, In holul institutului, cu
cultăţilor trebuie să acţioneze aceste discipline în realităţile Mersul nostru înainte. pro te într-un larg front de luptă cureşti şi din întreaga ţară — Adrestnd un fierbinte salut te ; să-i învăţăm pe studenţi studenţi români şi vietnamezi
cu mai multă operativitate şi noastre social-politlce, în gresul societăţii nu pot fi ob împotriva Imperialismului, fi multă putere de muncă, să organizaţiei de tineret de la sâ fie aproape de mineri, de abordînd probleme legate dc
Institutul de mine, tovarăşul
ţinute printr-o activitate în
cu mai multă perseverenţă, să preocupările actuale ale parti general, ci prin muncă con ind convinşi că, acţtonlnd u nătate şl fericire în viaţă. (A Viorel Faur a înmînat „Diplo cei cu care vor lucra în sub studiu, practica în producţie
condiţiile de viaţă, diverse as
teran zi de zl, în activitatea
depună o activitate organiza dului şi statului nostru, în cretă, practică, desfăşurată nite, aceste forţe pot împiedica plauze puternice; urale. Se ma de onoare a Comitetului lor de Inginer! şl subingineri. pecte ale vieţii studenţeşti. A
torică concretă mai intensă, problematica vieţii interna cu competenţă şi răspundere imperialismul să arunce ome scandează minute în şir : Central al U.T.C.", decernată Vorbitorul s-a referit la sar fost o manifestare spontană,
pentru înfăptuirea in cele mai ţionale. a evoluţiei societăţii de fiecare cetăţean intr-un nirea Intr-un nou război „Ceauşescu" — „P C.R.". Cel acestei organizaţii pentru re cinile sporite ce revin în a de simpatie şi încredere, de
zultate deosebite obţinute în
bune condiţii a Directivelor contemporane Nu este sufi sector sau altul al construc mondial, pot asigura pacea în prezenţi la adunare ovaţio activitatea de mobilizare a în cest sens organizaţiei de recunoştinţă a studenţilor fa
ţă de partid şi conducerea sa
partid din institut, corpului
Comişelului Central şl a Legii cient a repeta citate din ope ţiei socialiste. Fiecare om al lume. (Aplauze puternice). nează îndelung pentru partid, tregii mase de studenţi la ob profesoral, organizaţiei de ti pentru posibilităţile ce le-au
învă'i'mînlulul. rele clasicilor. Studierea ope muncii — Indiferent de locul Pornind da la răspunderea pentru Comitelui Central). ţinerea unoT bune rezultate neret şi Asociaţiei studenţilor. fost create.