Page 21 - Drumul_socialismului_1969_10
P. 21
Anul XXI PROLETARI 0»N TOATE ŢĂRILE, UNIŢI VĂ! Redacţia
V
Nr. 4592 şi administraţia
ziarului
Miercuri D&VA. Str. Dr. Petru Croza, nr. 35
8 octombrie telefoane: redactor fet - 1588 i re
dador şef adjunct, secretar de redac
ţie şl secţia vioţo de parlid - 2138 ;
1969 secţiite culturâ-sport şi probleme cetă
ţeneşti - 8317 ; secţia scrisori, docu
mentare şî eiteme - 2317 ; secţia in
dustrie şi administraţia - 1275 ; tele
4 PAGINI, 30 BANI fon de serviciu intre orele 16-24 -
1585.
Paradoxala pos Ş e d in ţa
tară de mare C o n s iliu lu i d e S ta t
producător şl
In ziua do 7 octombrie a.c.
nul Republicii Orientale Uru-
lor de Construcţii; decret pri
a avut loc la Talalul Repu terului Industriei Materiale Socialiste România şl guver
guay.
do
vind organizarea şi funcţio
consumator Stat. prezidată do tovarăşul narea Ministerului Industriei fost în prealabil examinate şi
blicii şedinţa Consiliului
Toate decretele adoptate au
Lemnului ; decret privind or
Nicolae Ceauşcscu, preşedin
avizate favorabil de comisiile
tele Consiliului do Stat.
permanente ale Marii Adu
nisterului Industriei Alimen
In afară do membrii Consi ganizarea şi funcţionarea Mi nări Naţionale.
tare : decret privind organi
liului de Stat. la şedinţă au
de metal şi conducători ai altor orga zarea şi funcţionarea Ministe Stat a rezolvat probleme cu
In continuare, Consiliul de
participat, ca invitaţi, miniştri
Exterior;
rului Comerţului
decret privind organizarea şi
rente.
ne centrale do stat, preşedinţi
ai unor comisii permanente funcţionarea Ministerului Jus
ale Marii Adunări Naţionale, tiţiei ; decret pentru stabili
reprezentanţi ai presei. rea unor măsuri privind în
şi
Cităm din raportul comitetului de direcţie al Com Consiliul de Stat a dezbă drumarea. coordonarea con
controlul în domeniul
binatului siderurgic Hunedoara, prezentat recent in tut şi adoptat următoarele de strucţiilor, arhitecturii şl sis
faţa adunării generale a salariaţilor, o cifră : pc prime Muncitorul Lase Macra de la atelierul de reparaţii electrice al C.S. Hunedoara este cunos crete : decret privind organi tematizării.
le 8 luni ale anului, valoarea totală a rebuturilor, im cut pentru priceperea sa. zarea şi funcţionarea Ministe TELEX
putată în preţul de cost, se ridică !a peste 50 milioane rului Industriei Metalurgice: De asemenea. Consiliul de
lei. In fotografie, pregăteşte un motor pentru protecţia electr o izolatoare. decret privind organizarea şi Stat a adoptat următoarele
Ce spune această cifră ? Care sînt concluziile pri funcţionarea Ministerului In decrete: decret privind regi
mare si „pistele* de investigaţie pe care le oferă ? Oa dustriei Construcţiilor de Ma mul de pază a frontierei de
Socialiste
stat a Republicii
re nu faptul că, dincolo de eforturile depuse şi rezul şini ; decret privind organiza România ; decret pentru mo
tatele încurajatoare obţinute, combinatul hunedorean rea şi funcţionarea Ministe dificarea Decretului nr. 221 3 000 TONE DE ZAHAR
continuă să se menţină în dubla şi paradoxala postură COMUNISTUL - MILITANT rului Industriei Chimice : de din 1 iulie 1960 cu privire Ia PE ZI
dc cel mai mare producător şi risipitor de metal al ţă cret privind organizarea şi executarea silită împotriva
rii ? Pledează în favoarea acestei constatări, deloc mă funcţionarea Ministerului Pe persoanelor fizice a plătii im La Corabia au început
gulitoare pentru siderurgişti^ numeroase elemente fur trolului ; decret privind orga pozitelor şi a taxelor neachi probele tehnologice la fa
nizate generos de realitâţile’actuale ale combinatului. nizarea şi funcţionarea Mini tate in termen şi a creanţelor brica de zahăr construită
Să le enunţăm pe cele mai reprezentative : NEOBOSIT, PASIONAT sterului Transporturilor : de băneşti ale organizaţiilor so recent aici. Potrivit pro
© In vreme ce în secţiile combinatului se duce o cret privind organizarea şi cialiste. precum şi cu privire iectelor. noua unitate ur
amplă şi tenace bătălie — cu mijloace din cele mai di funcţionarea Ministerului Poş la executarea confiscării ; de mează să prelucreze zii- >
verse, începind de la modeste măsuri organizatorice telor şi Telecomunicaţiilor : cret pentru modificarea unor nic 3 000 tone sfeclă, ceea
pînă la mobilizarea maşinilor electronice «Ic calcul _ decret privind organizarea şi dispoziţii din Codul de proce ce înseamnă o producţie
pentru obţinerea unor consumuri specifice cit mai re PENTRU ÎNFĂPTUIREA funcţionarea Ministerului In dură civilă şi din Decretul nr. anuală de zahăr de 56 000
duse, o mare cantitate de metal se risipeşte cu nejusti dustriei Uşoare: decret pri 779 din 8 octombrie 1966 pen tone.
vind organizarea şi funcţio
ficată uşurinţă. Astfel, la ntelării. numai pierderile a narea Ministerului Minelor: tru modificarea unor dispozi
normale echivalează în acest an cu aproape 7 000 tone decret privind organizarea şi ţii legale privitoare la divorţ: STAŢIUNEA LACUL
de oţel. POLITICII PARTIDULUI funcţionarea Ministerului E decret privind modificarea ROŞU VA PRIMI Şl
O Abaterile «Ie la disciplina tehnologică şi dc nergiei Electrice: decret pri Decretului nr. 281/1954 pentru IARNA OASPEŢI
mnăă in oţetării şi la laminoare, slaba exigenţă şi vind înfiinţarea, organizarea organizarea şi exercitarea a
'msabilitate a unor maiştri şi ingineri, dereglările şl funcţionarea Ministerului vocaturii. In cursul sezonului de
*n i>e fluxul complex al metalului sînt încă Comunistul, ca ostaş al gresul al TX-lea şi Congre vară, în staţiunile Tu.ţ-
*i cil consecinţe şi implicaţii păgubitoare, partidului căruia poporul i-a IOAN COSMA sul al X-lea. Construcţiilor Industriale : de A fost ratificat Acordul de nad, Dorscc şi Lacul ro
Una din principalele preo
la Hunedoara unii specialişti şi conducă- încredinţat înalta misiune de prinvsecretar al Comitetului cupări constante ale comi cret privind înfiinţarea, orga colaborare culturală şl ştiinţi şu şi-au petrecut conce
a conduce întreaga societate,
cselor de producţie vădesc tendinţa de a poartă o răspundere deose orăşenesc Brad al P.C-R., tetului nostru orăşenesc este nizarea şi funcţionarea Minis fică între guvernul Republicii diul de odihnă peste
(naţia drept... firească, este cazul să sc in- bită pentru fiecare din acte primarul oraşului aceea ca membrii de partid 36 000 oameni ai muncii.
în condiţiile cind rebuturile reprezintă mai le sale. El este comunist nu sâ-şi facă pe deplin datoria In prezent se fac ultime
lei la 1 000 lei producţie marfă, cind o can numai prin apartenenţa la in prima linie a construirii le pregătiri pentru sezo
tabilă dc metal este sustrasă circuitului e- una din organizaţiile parti neaseâ de partid Brad. că noii societăţi. în producţia nul de iarnă. Staţiunea
nu poate fi vorba «Ic o situaţie cu adevărat dului sau ataşamentul decla marea majoritate a comuniş bunurilor materiale Se pot Lacul roşu va fi deschisă
ci, dimpotrivă, de una care cere acum şi in rativ la ideologia marxist- tilor — muncitori, ţărani, in cita sute şi sute de membri in timpul iernii pentru
di uri considerabile, de îmbunătăţire. . „ leniniatâ. cj, :io primul rind telectuali .— acţionează în "h- ■*de partid- care -în producţie prima oară in acest an..
ceea ce. de altfel, tovarăşul mg. Costache şi în esenţă, prin munca ne ccst spirit în unităţile econo sînt exemple demne de ur
Trotuş, directorul general al combinatului siderurgic, obosită, pasionantă pe care mice, instituţii, lâeaşe de mat De pildă, comuniştii TREI VICTORII
sublinia reulîst : „Fenomenul caracteristic combinatu o depune pentru materiali cultură, cartiere şi sate. an- Candin Culda şi Ioan Mager ROMANEŞTI LA BOX
lui nostru este continua îmbunătăţire a calităţii meta zarea politicii partidului, trenînd — prin exemplul de la I.M. Ţebea. Petru Tod,
lului. dinamica accentuat descendentă a pierderilor de prin plusul de activitate lor şi legătura strînsâ, ne Ghcorghe Vasilovsehi. Ioan In Berlinul Occidental
metal. obştească închinată cauzei mijlocită cu toate categoriile Ple.şa, Ioan Ciolacu. Dumi a început un turneu in
- Anchetă realizată de socialismului. dc oameni ai muncii — ma tru Ignat de la I.M Barza, ternaţional de box la ca
AL. VAI.ERIU In documentele elaborate sele largi la o tot mai inten Ghcorghe Turcu. Ştefan Ni- re participă pugilişti din
de Congresul al X-lea al să activitate economică, poli eolne dc la industria locală. mai multe ţări printre
P.C.R se subliniază eâ fie tică. culturală sau soeial-gos- Ioan Crişciu de la autobază care şi România. In pri
care membru de partid tre podâreascâ. In felul acesta şi mulţi alţii se situează, îm ma reuniune, boxerii ro
buie să fie un militant ac ci contribuie la asigurarea preună cu formaţiile de lu mâni au avut o compor
tiv pentru înfăptuirea politi rolului conducător al parti cru pe care le conduc. în tare remarcabilă obţinând
cii partidului, un exemplu dului. pentru eâ. în fond. r- primele rinduri ale întrece trei victorii. Alexandru
«le conştiinciozitate şi devo xereitarea conducerii politi rii socialiste. Alţi membri Popa a realizat o victorie
tament in îndeplinirea înda co nu este cev a abstract, dc de partid — Petru Graur, fulgerătoare prin k.o., în
toririlor profesionale şi ob competenţa numai a unui Cornel Simcdrca. Mircca primul rund, in faţa o
şteşti. în respectarea norme mănunchi de comunişti, ei o Câlincscu de la I.M. Barza,
lor şi legilor societăţii. E- problemă foarte concretă şi ca să dau numai aceste e landezului Van Scliaik,
xcmplul personal al comu adine ancorată in viaţa şi xemple — au preluat, la so Constantin Grucscu a
niştilor în eforturile consa munca de fiecare zi. Cu al licitarea organizaţiilor de dispus la puncte de japo
crate transpunerii în via te cuvinte, partidul nu con partid, conducerea unor e- nezul Niibori, iar Glteor-
ţă a programului parti duce prin circulare, conduce ehipe codaşe. Fireşte, pînă
dului constituie un fac prin comunişti. Şi, în cazul au pus lucrurile la punct au ghe Chivăr l-a întrecut
tor hotârîtor pentru ca nostru, comuniştii au posibi obţinut cî.ştiguri mai reduse La întreprinderea „Mormura" din Simena verificarea omânun- la puncte pe englezul
organizaţiile dc partid să sc lităţi deosebit de favorabile deeît la vechile lor locuri ţitâ a produselor destinate exportului cere din partea controlorilor Wallington.
manifeste ea forţe dinamice, de a influenţa în sensul po de muncă. Or. tocmai ase exigenţâ şi răspundere.
capabile să însufleţească pe liticii partidului masa de oa menea situaţii pun In lumi
cei din jur, să organizeze şi meni ai muncii intmeit fie nă conştiinţa nouă, caracte
sâ-i mobilizeze eu succes la care al 4-lea cetăţean major ristică comuniştilor, de a pri-
îndeplinirea sarcinilor trasa este membru ai Partidului
te de partid. Comunist Român : organiza L a G h e la r
Pe drept euvînt sc poate ţia orăşenească de partid (CONTINUARE |ff M O . o 7-0)
aprecia, referindu-ne la si şi-a mărit efectivele cu 30 la
tuaţia din organizaţia orăşe- sulă in perioada dintre Con
PREGĂTIRILE AU RĂMAS
50 000 tone de cărbune Cercul şcolar de culegă
peste plan tori de folclor „M ioriţa" ÎN FAZĂ D E ... HÎRTII
Confirmind titlul do fruntaşi i i i întrece Pionierii de la Şcoala generală nr. 1 Hu
rea pe ramură, minorii Lupentului au ex nedoara au luat iniţiativa înfiinţării unui La începutul acestui sezon comunal de partid, discutase nare a soluţionării urgente a
tras pînă ieri 50 000 tune cărbune peste cerc folcloric. In vederea culegerii şi va friguros locuitorii Ghelarului intr-o sesiune lărgită toate situaţiei actuale va avea ur
problemele legate de pregăti
şi ai satelor aparţinătoare, in
mări dintre cele mai neplăcu
sarcinile <le plan care Ic reveneau dc la lorificării tradiţiilor folclorice din locali marea lor majoritate mineri, rile pentru iarnă. La sesiunea
tăţile aparţinătoare municipiului (Topliţa. te. De aceea, se impune inter
începutul anului. Zlaşti. Nădăştie. Cinciş. BoJ). membrii cer aveau convingerea aproape respectivă participaseră ca in venţia hotârîtâ a organelor
De remarcat este faptul că preţul de cului „Mioriţa" intenţionează să editeze şi fermă că sosirea toamnei şi a vitaţi reprezentanţi ai O.C.L. responsabile, în primul rînd
cost al tonei de cărbune extras a fost re revista şcolară „Pe Cerna în sus". iernii nu le va produce dureri produse industriale şi alimen a Direcţiei comerciale judeţe
Duminică, pe ogoarele C.A.P. Bretea Streiului, mecanizatorii dus substanţial, înregislrîndu-sc. în irei O iniţiativă valoroasă care se înscrie în de cap. Convingere justifi tare Hunedoara, T.APL. şi ne şi a Consiliului popular
C.L.F. Hunedoara, care răs
au lost prezenţi la datorie. Vasile Groşan şi-a adus o contribuţie trimestre, economii în valoare «Ic 1 7C5 000 ansamblul activităţilor cultural-educative cată. încă din luna septem pund de reţeaua Ghelarului. al municipiului Hunedoara.
ziua de
brie, mai precis din
de seama, alături de alţi 7 tractorişti, la grăbirea lucrărilor de in munca cu pionierii $i şcolarii, cc meri 21, consiliul popular comu (In paranteză fie spus, la a- • Am urmărit şi felul cum a-
pregătire a terenului. lei. tă a fi încurajată şi sprijinită. ratâ magazinele la această o-
nal, la indicaţia comitetului ceastâ sesiune trebuiau invi râ. cind sus. la Ghelar. toam
taţi şî reprezentanţi ai I G.C.L. na a intrat deja in toate drep
Hunedoara, autobază, spitalul turile ei. O primă concluzie :
unificat Hunedoara, secţia de conducerile O.C.L. produse in
panificaţie Hunedoara, I.M. dustriale şi alimentara Hune
Hunedoara, „Combustibilul1* doara — care s-au angajat in
lici o ore pierdută ie recoltări şi insaminţări! vînt de spus la bunul mers al ca şi şefii dc unităţi nu de
Deva, pentru că toţi au un cu-
sesiune să facă şi să dreagă —
treburilor pe timp de iarnă
pun strădanie şi interes sufi
In această localitate minierâi. cient pentru a aduce in uni
Iniţiativa de a discuta aces tăţi tot ceea ce ccr cumpără
Ne aflăm în perioada cind parte organizării defectuoase cu „aţi venit prea devre pentru luna septembrie Nu te probleme, de o deosebită torii. tot ceea cc cere sezonul
in agricultură sc execută un a muncii. Aspectele întîlnite me !'* *. am observat nici o grabă importanţă, nu poate fi cali rece. La magazinele alimenta
mare volum dc lucrări la în teren scot in evidenţă ne Aşa fiind organizate acţiu din partea lor, deşi ceasul ficată deeît lăudabilă. Dar să re nr. 23 şi 84 — şefi de uni
slrîngerea recoltei din acest cesitatea luării unor măsuri nile din campanie, e u.şor de indica ora H vedem şi ce s-a făcut practic ? tate Geta Lobonţ şi. respectiv,
an şi pregătirea producţiei eficiente pentru curmarea tras concluzii asupra felului Menţionăm eâ o parte din Să începem cu problema I.ivia Branga — lipseau o se
viitoare. Vremea prielnică a lipsurilor, pentru ca toate cum se desfăşoară lucrările mecanizatori trebuiau să e- nr. 1 pe care o ridică iarna : rie de alimente, dintre cele
favorizat desfăşurarea in cooperativele agricole să poa agricole. xccule lucrări la C.A.P. Be- focul. mult solicitate de către cum
tr-un ritm susţinut a tuturor tă încheia in timpul cel mal jan. unde nu s-au insâmîn- — Depozitul este tixit de părători : mălai, ulei, marga-
acţiunilor de sezon. scurt lucrările planificate. ţat cu griu dccît 45 de hec lemne şi cărbuni — ne spune rinâ. conserve de cirn&ciori cu
De asemenea, există sufi Sperăm tare. din 150 cîte sînt plani tovarăşul Dumitru Julea, se fasole, conserve de peşte, bis
ciente forţe şi mijloace ca Linişte deplină ficate. Situaţia nu este cu cretarul comitetului comunal cuiţi la cutie şi altele.. La ma
re să asigvirc terminarea în pe să auzim nimic mai satisfăcătoare nici de partid. Dar ce folos ? Lem gazinul nr. 23. raionul dc me
rioada optimă a recoltărilor la C AP Şoimuş. Şi aici nele nu pot fi nici tăiate, nici zeluri era gol şi... străin de
mai sint dc însâniînţat cu
şi însâmînţârilor. Este de de b i n e... griu circa 100 dc hectare. transportate. Cu ce ? Fierăs regulile igienei. Slănina aş
Ieri. la ora 7, am incercat
aşteptat, deci. ca timpul fa in zadar să ne informăm a Preşedintele, optimist, nc-a trăul „hibernează'* dc pe a tepta sub tejghea. în lor: să
vorabil. forţele şi mijloacele supra mersului lucrărilor la cum. maşină nu-i. Am cerut fie pusă in văzul cumpărăto
să fie folosite cu randament' C.A.P. Bcjan. Astfel nc-a urat la plecare asigurat că ,.o să ne înca tn repetate rîndurî la între rilor La celălalt magazin ali
maxim, conducerile unităţi preşedintele C.A.P. Şoimuş. drăm în timp optim cu însâ- prinderea „Combustibilul4* să mentar. nr 84, raionul dc me
lor, cadrele tehnice şi orga Preşedintele. Aurel Maicr, tovarăşul Tcofil Muntcanu. mînţârile". Fâcînd insă un asigure ccl puţin in perioada zeluri era gol ..puşcă", vitrina
nele agricole judeţene să or era plecat cu treburi prin Părea mulţumit de felul cum de vîrf a cumpărării lemnelor frigorifică la fel.
ganizeze ireproşabil munca lat, inginerul nu sosise la u merge treaba la cooperativa calcul sumar, rezultă că a de foc, 1 octombrie — 20 — N-avem nici un fel de
pentru a se evita pierderile nitate (este navetist). iar pe care o conduce. Noi insă N. TIRCOB noiembrie, tăierea si trans mezeluri Nici slănină, nimic
de recoltă. Faţă dc o aseme brigadierului nu i se ştia de um constatat cu t >tul altce portul lor. Am primit nenu — ne spune şefa de unitate.
nea cerinţă se constată că urmă. Mecanizatorii nu-şi va. N. PANAITESCU Q*~ mărate promisiuni, asigurări. Ieri le-am terminat. Sper să
există serioase râmineri în făcuseră încă apariţia de la La sediul cooperativei îşi Şi. cam alit... ne aducă azi.
In plină campanie de toamnă o parte din cooperatorii din
urmr, râmineri ce nu pot fi secţia din Şoimuş. Coopcra- făceau încălzirea 10 tractoa Banpotoc şi Rapolt sînt ocupaţi cu activităţi care nu au nimic Toate aceste neglijenţe gra GH. I. NEGREA
cu nimic justificate, ele da- toarea care pregătea masa re, în vreme ce mecanizato L2^ZS32ZSua comun cu lucrările agricole de sezon - respectiv sint mobilizaţi ve faţă de felul cum este asi
torîndu-se în cea mai mare tractoriştilor ne-a consolat rii semnau statele dc plată la fabricarea ţuicii. gurată aprovizionarea cu lem
ne dc foc la Ghelar provoacă
multe si mari nemulţumiri lo (CONTINUĂRI IN fA G . « I o )
cuitorilor comunei. Orice amî-