Page 22 - Drumul_socialismului_1969_10

I

DRUMUL SOCIALISMULUI - MIERCURI 8 OCTOMBRIE 1969
M G . ?
Largă participare Surse de economie a lemnului

(a acţiunile obşteşti muncă din cadrul întreprinde­ rea diferitelor lucrări minie­
do
Activitatea colectivelor
re, precum şi ca
urmare «
rii miniero Deva a fost orien­ gospodări ni mai judicioase a
tată Iu acest an pe linia redu­ fiecărui metru cub dc mat»**
rial lemnos. Astfel, în peri­
La fel ea şl In alte părţi. i — In comuna noastră a-a gerllor de deputaţi, cetăţenii cerii consumului dc lemn do oada celor trei trimestre din
In comuna Brftnişea s-au ob­ dovedit folositoare. De pildă, au făcut peste 60 de propu­ mină la licenre unitate mi­ acest an au fost susţinuţi me­
ţinut emil acesta importante deputatul Aron Albu, pre­ neri. Cea mai mare parte din­ nieră in parte. ICforlurilc sus­ talic 2 6Gli ml galerii, iar alţi
realizări obşteşti. Datorită şedintele comitetului de cetă­ tre ele au fost rezolvate dar, ţinute depuse in acest sens nu 8 730 ml au fost lnrcrcla|i.
muncii depuse de deputaţi şi ţeni din Rovina, a fost un a- In raport cu posibilităţile, u- nu intimat să-şi arate roade­ Ca urmare n folosirii şi ex­
ectâţeni au fost electrificate devârat antreprenor al lucră­ nelc au fost programate pen­ le. Numai în perioada care a tinderii în subteranul unităţi­
«.aţele Rovina şi Tîrnâviţa, s-a rii, iar oamenii l-au ascultat. tru anul viitor. Deocamdată trecut dc la începutul anului lor miniere a înlocuitorilor
construit o sală de clasă la In satul Câbcşti deputatul mai avem cîtcva sate care şi piuă in prezent s-a înre­ lemnului, in perioada care a
Boz, au fost executate însem­ Ioan Bedca şi alegătorii au trebuie electrificate. Vâzînd gistrat o reducere a consumu­ trecut dc la începutul anului
nate lucrări la noul cămin pietruit aproape 2 km de şo­ începutul bun din satul Brâ­ lui dc lemn la nivelul între­ au fost economisiţi aproape
cultural din Bârâşti, s-au re­ sea. Comitetul executiv n-a nişca şi cetăţenii din celelal­ prinderii de 0,5 mc ne 1000 30(1 mc lemn «le mină, pre­
parat circa 7 km de drumuri, trebuit să intervină prea mult te sate vor să facă trotuare. tone minereu extras. Cele mai cum şi <J00 mc cherestea de
rentru prima oară In comu­ nici In cazul construirii sălii Dar sînt numai două exem­ hune rezultate s-nu o!>(mul de diferite esenţe. Toate kecslru
nă au apărut şi trotuare — ple de treburi care preocupă către colectivul Exploatării
aproape 1 000 mp. Cunosclnd locuitorii comunei. miniere Deva, unde consumul au făcut posibilă realizarea u­
nor economii la preţul
dc
aceste realizări şi altele am Slnt sigur că, dacă vom dc lemn specific pc 1 000 tone
încercat să găsim răspuns In Din experienţa păstra o legătură strinsâ cu minereu extras a fost redus cost In valoare de 673 000 lui,
o întrebare : care slnt princi­ masele de cetăţeni, dacă vom cu aproape l metru cub. Sînt obţinîndu-sc astfel o reduce­
palii factori care au contribuit folosi cu pricepere iniţiativa rezultate «are se dntnresc In re a preţului dc eo^t al tonei
la obţinerea lor ? cons'liilor populare în obştească, realizările noastre marc măsură noilor procedee dc minereu extras cu 1,09 Ici
— In primul rînd munca vor fi mult mai importante. tehnologice fulnsilc la susţine­
obştească şi felul în care am înfăptuirea propuneri­ Fabrica de nasturi din Deva. Aspect din secţia de tăiat nasturi.
folosit-o — ne-a declarat Ale­ D, PÂTRAŞCU
xandru Olariu. primarul co­ lor oamenilor muncii
munei Comitetul executiv al buie sâ se manifeste mai ac­
consiliului nostru popular s-a Cercetarea ştiinţi­ drumareş atentă a cadrelor incepînd 'cu actuala sesiufte de tiv pentru a asigura aplica­
convins din proprie experien­ didactice, au întocmit şi sus­ examene — a probelor parţia­ rea întocmai a politicii par­
ţă că nu poate să răspundă de clasă din Boz unde deputa­ ţinut lucrări fundamentate şi le, sporeşte răspunderea ca­ tidului cu privire la dezvol­
sarcinilor privind dezvoltarea tul Petru Curcă a rezolvat cu fică — axată pe documentate ştiinţific, consti­ tedrelor şi decanatelor. Aceas
multilaterală a comunei fără succes problemele necesare, tuind o adevărată şcoală a tâ măsură presupune. In ace­ tarea continuă a invâţâminlu-
o strinsâ legătură cu cetăţenii S-ar putea aminti exemple sl necesităţile cercetătorilor de miine, în laşi timp. şi creşterea răspun­ lui superior minier. O aten­
şi mobilizarea lor la rezol­ milare despre acţiunile iniţia­ care studenţii îşi însuşesc atît derii personale a studenţilor ţie sporită sc va da primirii
varea problemelor economice te de deputaţii Miron P. Be- producţiei metoda dc cercetare, cit şi lo­ in aprecierea propriilor lor in partid a celor mal bune ca­
şl soclal-culturale. Ca atare, tea, Tovicâ Manea şl alţii. gica şi raţionamentul ştiinţi­ oosibilitâţi de a-şi eşalona e­ dre didactice şl a unui număr
am urmărit să întărim aces­ Noi am asigurat deputaţilor Perfecţionarea învâţâmîntu- fic. curajul afirmării forturile cu chibzuinţă pentru mai mare de studenţi frun­
te legături şi să perfecţionăm posibilităţi largi de acţiune, producţie nu mobilizează. A­ lui este strîns icgatâ dc dez­ Problema eficienţei şi apli­ a obţine rezultate cit mai bu­ taşi la învăţătură, ştiut fiind
metodele de muncă inclusiv evidenţa şi gospodă­ vem membri de partid ca şe­ voltarea cercetării ştiinţifice cării rezultatelor corectării ne. E.stc necesar sâ se acorde că existenţa unor puternice
— Vă rugăm să ne spuneţi rirea materialelor pentru ac­ fii de echipe losif Metcş şi desfăşurată de personalul di­ ştiinţifice este esenţială. mai multă atenţie activităţii organizaţii dc partid, care 'â
mai concret cum se procedea­ ţiunile social-culturale. Ei, fi­ Gheorghe Sidca dc la Valea dactic. Pc bună dreptate. Di­ în primul rînd, în coordona­ dc concepţie, proiectare şi ex­ promoveze ferm linia partidu­
ză în acest Sens ? ind In mijlocul alegătorilor, au Morii II, Victor Oanâ, Gheor­ rectivele partidului acordă a­ rea activităţii de ccitrctarc. perimentare a noilor mijloace lui şi guvernului în întreaga
— De obicei, prin interme­ putut să acţioneze direct pen­ vi interesele generale mai ghe Filipaş, Petru Ivan, A­ cestei probleme o mare aten­ trebuie sâ sc ţină seama că nu de învăţare : folosirii unui viaţă universitară, va dinami­
diul sesiunilor şi al adunări­ tru mobilizarea forţelor din presus deeît cele personale. vram Popa- de la Musariu şi ţie. Invâţămintul, şi în spe­ tema decide aplicarea, ci toc­ material modern, metodelor za activitatea organizatorică
lor obşteşti aducem la cu­ circumscripţii la diverse acţi­ întărirea organizaţiilor alţii cure sînt- codaşi in pro­ cial învâţâmîntuj superior, re­ mai Invers. Necesarul de cer­ audio-vizualc. instruirii pro­ concretă pentru traducerea în
noştinţa cetăţenilor planurile uni. noastre de partid, sporirea ducţie ■ alţii ca Viorel Tco- prezintă un va4t laborator dc cetare ştiinţifică rezidă tocmai gramate. înlrucît la noi ca­ viaţă a directivelor Comitetu­
consiliului popular şi princi­ — Scontaţi un loc fruntaş capacităţii lor de cuprindere dorescu, Ioan Coroiu, Ilie creaţie ştiinţifică. dispunind din perfecţionarea şi dezvol­ pătă o pondere sporită lu­ lui Central. a prevederilor
palele lucrări ce trebuie exe In întrecerea dintre comune ? şi mobilizare a oamenilor Nlca Sint certaţi cu discipli­ de un remarcabil potenţial tarea industriei : industria crările de laborator şi cele a- Legii invâţâmintului, a hotâ-
cutate. Pentru coordonarea — Noi II dorim, dar sînt muncii, exemplul înaintat al na. Mergind mai sus, pe fi­ este aceea care determină în plicalive. care solicită în mai rîrilor Congresului al X-lea
acţiunilor stabilite sînt repar­ destui concurenţi Rezultatele comuniştilor stau la baza re­ liera răspunderilor, trebuie ştiinţific. f-senlâ cc cercetări trebuie în­ mare măsură participarea acti­ al partidului. Vom milita ne­
In viitorul cincinal extrac­
tizaţi toţi membrii comitetu vor stabili clasamentul. Mal zultatelor economice bune să arătăm că şi unii membri ţia de cărbune va atinge un treprinse. Referindu-mâ la vă a studenţilor. contenit pentru dezvăluirea
Iul executiv pe sate, unde in­ important e să gospodărim bi­ obţinute în majoritatea uni­ ai comitetului orăşenesc, că­ nivel mult sporit faţă de cel cercetarea din invătâmintul Un factor educativ de o deschisă a lipsurilor şi nea­
tervin în colaborare cu alţi ne comuna Deocamdată anga­ tăţilor, între care I.M. Tc- actual (3Ii-—GB milioane tone) superior minier, unde există deosebită importanţă este c- junsurilor din activitatea In­
deputaţi. Noi am socotit po­ jamentele luate se realizează, bea, I I.L., I.G.C.L., autoba­ rora li s-a încredinţat sarci­ stitutului. de a cultiva un
trivit să întărim răspunderea iar acest lucru confirmă apor­ za D.R.T.A, unele sectoare na de a se ocupa de cite un spirit de înaRâ exigenţă par­
deputaţilor pentru lucrările tul preţios al cetăţenilor şi de­ ale I.M. Barza, rezultate ce sector dc producţie din sub­ tinică. de consecvenţă In în­
obşteşti care se execută In putaţilor la gospodărirea co­ au permis ca planul produc­ teran, au demobilizat in faţa făptuirea programului de dez­
consecinţă, fiecare deputat râs munei. ţiei globale industriale să fie greutăţilor. voltare şi modernizare a în­
punde direct de obiectivele — In curînd vor avea loc a­ depăşit cu 3,9 milioane lei, Documenţele Congresului Dezvoltarea învăţămîntului văţământului superior minier,
gospodăreşti din circumscrip­ dunările obşteşti pentru stabi­ iar beneficiile cu 1,4 milioa al X-lca cer organelor şi or­ pentru crearea unei atmosfere
ţia sa, iar comitetul executiv lirea contribuţiei voluntare pe ne lei ganizaţiilor de partid o mo­
ajută atunci cind forţele din anul 1970. Ce probleme reţin Comuniştilor li se pretin­ bilizare activă a fiecărui co­ de ordine şi disciplină, indis­
circumscripţie nu sînt sufi­ atenţia locuitorilor din comu­ de să dovedească nu numai munist la îndeplinirea sarci­ pensabile bunei desfăşurări a
ciente. na Brânişca ? o comportare exemplară în nilor. Comitetul nostru oră­ superior minier în lumina docu­ activităţii.
— Această metodă de lucru — Noi avem deja un ghid producţie, ci şi o activitate şenesc are ca principală pre­ In direcţia activităţii de c-
dă rezultate bune 7 de orientare. Cu ocazia ale- obştească multilaterală, preo­ ocupare, în această perioadă, ducaţie comunistă a studenţi­
cupare susţinută pentru pro­ creşterea răspunderii mem­ lor. de dezvoltare a conştiin­
movarea noului. In între­ brilor de partid pentru înde­ ţei lor de cetăţeni devotaţi ai
prinderile oraşului sint plinirea sarcinilor trasate şi mentelor Congresului al X Sea patriei noastre, de formare a
mulţi membri de partid care prin aceştia ridicarea rolului trăsăturilor otice proprii o­
se preocupă cu răbdare şi răs­ conducător al organizaţiilor mului nou al orînduirii noas­
pundere de calificarea mun­ dc partid in toate domeniile. tre socialiste, ne revin mari
citorilor nou veniţi, de uce­ In acest scop, u atenţie deo­ sarcini. Comitetul U T C. si
NICI 0 ORĂ nici, aşa cum este cazul la sebită se va da înarmării 00 lor trebuie sâ aibă un rol mai
Consiliul Asociaţiei studenţi­
atelierele centrale şi uzina e-
membrilor de partid cu cu­
lectricâ din Gurabarza. Spi­
noaşterea temeinică a înda­
ritul inovator este, de ase­ toririlor pe caro le pune in activ In viaţa institutului, să
acţioneze mai intens, prin mij­
menea, o trăsătură caracte­ faţa lor Statutul P C R. Con­ loace variate, pentru educatul
PIERDUTĂ ristică multor comunişti. To­ siderăm necesar să insistăm fapt care necesită descoperirea un potenţial folosit intr-o mă­ oferă fiecare dascăl.. comunistă a studenţilor mij
xemplul personal pe care îl
asupra îndatoririlor întrucit
varăşii Vasile Negrea. Sabin
nicri. pentru cultivarea dragos­
de noi rezerve şi găsirea de
sură mult prea mică, temati­
Nicolae Moga,
Botici, ing.
Avem încredere în rezulta­
a spiritului datoriei şi respon­
prea bine cunoscute. In al
Ioan lovan, Vasile Pâtrâşco- drepturile sînt de multe ori noi metode cnrc sâ facă posi­ ca de cercetare trebuie sta­ tele pe care le va da îndru­ tei de învăţătură a acestora,
bilită pe baza cererilor pre-
iu, Miron Nclega şi alţi doilea rînd, se va proceda la bilă realizarea şi depăşirea 'zente şi de perspectivă ale in­ marea nemijlocită a studenţi­ sabilităţii sociale, unei atitu­
dc
prevederilor. Colectivele
membri de partid au adus
o instruire şi o nouă reparti­
LA RECOLTĂRI Şl preţioase contribuţii la per­ zare a membrilor comitetu­ cercetare ştiinţifică, care func­ ductive. ministerul ştiu cel cu experienţă. Io ansamblul dini demne, înaintate de in­
lor de către cadrele didactice
dustriei miniere. Unităţile pro­
stitut şi In sortate a fiecă­
ţionează pe lingă, fiecare ca­
fecţionarea
procesului de
lui şi la activizarea comisii­
rui student.
producţie şi obţinerea de e- lor pe probleme. Trebuie sft tedră, au create toate condi­ mai bine ce doresc sâ facă şi măsurilor de o complexă fac­ Fără îndoială că exercita­
conomiî in Valoare de peste arăt că, deşi există o re­ ţiile' pentru creşterea valorică — direct, sau pe bază dc con­ tură educativă, privind rapor­ rea dreptului de control
300 000 Ici Alţi membri de partizare a membrilor orga­ şi calitativă a muncii de cer­ sultări cu specialiştii din in­ tul profesor-student, persona­ cordat de Congres organizaţii­
ÎNSĂMÎNTĂRII partid ca Vasile Clej, Nico­ nului cu răspunderi concre­ cetare în acest domeniu. pînâ temele care trebuie abordate. cupe. cu pasiune, nu numai de lor de partid din învâţâmînt
lul didactic trebuie sâ sc preo­
pot determina precis
stitut
lae Macarie, Graţian Ştefan,
Lucrările
întocmite
te. pc parcurs sarcinile s-au
va avea o însemnătate deose­
inginerul Dumitru Ilica, pro­ mai uitat, activitatea a înce­ In prezent s-uu bucurat de formele de îndrumare pro­ bită pentru realizarea îndato­
fesorii Zamfirache Popa, Do­ put să Jincczaascâ. Sarcinile aprecierea specialiştilor din fesională. dar şi de educaţia ririlor. Analizarea sistematică
rin Crişan, medicii loanOhi- mari care ne stau în faţă ţară şi străinătate. Multe din Rolul personalului moral cetăţenească a studen­ de către comitetul de partid şi
lean, David Gheorghc, Ior­ impun ca membrii comitetu­ ele au fost solicitate pentru tului, asigurîndu-i un perma* organizaţiile de partid a pro­
De toate dan Dragomir, muncesc ca lui orăşenesc, comisiile pe traducere şi publicare în re­ didactic nent sprijin şi îndrumare în blemelor fundamentale de
9) activişti nesalariaţi ai comi­ toate problemele sale. de la
(UftMARt DIN PAG. \) probleme să acorde un spri­ viste de specialitate din alte care depinde bunul mers al
tetului orăşenesc, ca lectori jin efectiv organizaţiilor de ţâri. Lucrări privind domeniul In procesul instructiv-edu- cele mai dificile pînâ la cele procesului instructiv-educativ,
şi nimi sau propagandişti bază în planificare.i muncii, construcţiilor dc maşini, trans­ cativ. personalul didactic este privind ţinuta şi comportarea intervenţia promptă în solu­
sa
Pentru comitetul nostru de
portul minier, alegerea meto­
orientarea si alegerea proble­
portanţă explicaţiilor, sâ di­
firmaţîa preşedintelui nu partid este insă foarte neplă­ melor de analiză şi îndeo­ delor de exploatare pentru ză­ chemat sâ acorde o mare im­ ţionarea unor aspecte ale vie­
un
ţii noastre vor constitui
poate fi acceptată. Ea este Deşi era trecut de ora 9, cut faptul că, de fiecare da­ sebi în materializarea hotâ- cămintele de minereuri şî căr­ minueze ponderea expunerilor îndrumarea de mare sprijin pentru activitatea
contrazisă de faptul că pînâ preşedintele CA P. Hârâu, tă cînd se analizează modul rîrilor organelor superioare şî buni. susţinerea lucrărilor mi­ descriptive, folosind mai muit Întregului corp profesoral.
acum, in această cooperati­ cum sint duse la îndeplini­ a celor proprii, a indicaţiilor niere. determinarea proprietă­ demonstraţiile şl experienţele,
vă, la Insâmînţâri s-a reali­ Petru Josan, se găsea la se­ re sarcinile economice trasa­ care sc dau. ţilor fizieo-mecanice ale ro­ sâ îndrumeze studenţii, treptat, către partid — Dispunem de tot ceea ce
zat un ritm mediu zilnic de diu ocupat cu întocmirea u­ te dc partid, I.M. Barza se Intensificând munca de e­ cilor. verificări de cabluri de spre studiul personal şi cer- . este necesar — un valoros corp
numai 5 hectare. nui raport. Ne-a spus că atît prezintă cu rezultate nesatis- ducaţie. stabilind răspunderi extracţie electrificarea mine- cotarea ştiinţifică cheia succeselor profesoral, un tineret sluden-
Lâsînd deoparte viteza zil­ mecanizatorii cit şi membrii fâcâtoaiT. Nu putem să pu­ mai concrete avem garanţia •lor, automatizarea fherârilor Se impune sâ fie reconside­ ţrsc harnic şi entuziast, o ba­
nică de lucru, ne întrebăm cooperatori sînt în cîmp. Rea­ nem râmînerile în urmă din că membrii de partid, in î- în subteran şi suprafaţă, pre­ rate nu numai metodele pe­ Un rol deosebit de impor­ ză materială In continuă dez­
ftum se va reuşi să se termi­ litatea a fost alta. Mecaniza­ această întreprindere exclu­ mensa lor majoritate, se vor pararea substanţelor minerale dagogice de predare, ci şi tant în dezvoltarea şcolii noas­ voltare şi un program de per­
ne InsâmSnţârile la timp. torii Panfil Cepâlâu, Nicolae siv pe seama organizaţiei de dovedi în toate împrejurări­ utile ctc. şi-au găsit aplica­ sistemul de verificate curentă tre superioare miniere îl are spectivă clar dat de partid —
dacă o parte din terenul ce Potintcu, VUidimir Morar, a- partid, a comuniştilor, dar le militanţi activi, pasionaţi rea în procesul de oroducţie. şi dc apreciere a cunoştinţe­ comitetul şi organizaţiile de pentru a putea înfăptui (n
urmează să fie pregătit este Jimentau tractoarele. organizaţia de partid, flecare pentru înfăDtuirca politicii Pentru anu] 1970 sînt prevă­ lor. Va trebui sâ se foloseas­ partid din Institutul de mine
ocupat cu porumb ? Cu cele „Eu le-am spus unde să membru dc partid sînt răs­ zute a fî întocmite un număr că mai mult verificarea per­ Petroşani şi facultăţile sale. ^ cit mai bune condiţii hotârfrile
opt braţe de muncă străine meargă- — s-a scuzat preşe­ punzători de tot ceea ceseîn- partidului Greutăţi vor mai de 79 lucrări ştiinţifico, ce au manentă a celor învăţate, pro­ Reunind un puternic detaşa­ Congresului al X-lea al par­
şi cei 60-70 de cooperatori dintele. tîmplâ in jur. Dincolo de fi — greutăţile inerente menirea de a găsi noi metode bele parţiale de control ; sâ ment de comunişti — aproape tidului în domeniul dezvoltării
(din 1 630 cîţi slnt In unita­ Intre timp şi-a făcut pre­ lipsurile organizatorice şi de creşterii . dar prin forţa si răi pentru uşurarea muncii, se dea atenţie primordială jumătate din numărul cadre­
te) este greu de crezut că la zenţa şi brigadierul legumi­ efective, la situaţia care exis­ impresionantă pe care o re­ mărirea productivităţii, preve­ cunoaşterii studenţilor la şi modernizării învăţămîntului
C A P. Şoimuş acţiunile dc col Nicolae Cristea care nu tă la I.M Barza au contn-' prezintă cei aproape 5 000 dc nirea accidentelor etc. cursuri, in laborator, sau în lor didactico — organizaţiile superior minier.
campanie vor fi încheiate in ştia pentru ce venise la se­ buit şi unii comunişti, a că­ comunişti, cit numără orga­ Cercurile ştiinţifice studen­ munca de fiecare zl dc partid dispun de o mare
perioada optimă diu. Acelaşi lucru l-am ob­ ror activitate in procesul de nizaţia orăşenească de par­ ţeşti au fost frecventate în Lărgirea formelor, dc exa­ capacitate de Inriurire pozi­ Conf. urtiv, Ing.
Deci urarea „să auzim de servat Şi la brigadierul de tid, ele vor fî înlăturate. ultimii ani de un număr spo­ tivă a întregii vieţi universi­ ILIE CONSTANTINESCU
bine" nu pare a fi de bun cimp Ladislau V In ti. care rit de studenţi, care. sub în- minare din învâţămîntul su­ tare. Prorectorul Institutului de mine
augur ne-a spus : .am venit să or­ perior, prin introducerea — Organizaţiile de partid tre­ Petroşani
ganizez plecarea căruţelor în
cîtnp, unde se găseşte şi to­
varăşul inginer Cornel Tă-
Au încurcat... râpoancâ-. peraturii oţelului lichid îna­ mai mult decit evident pen­ In mod special considerăm următoare se depun eforturi
In tarlaua numită „Curat" intea evacuării, şi la ora ac­ tru combinatul nostru şi mal că pentru a înregistra efecte Intense pentru dotarea lanv.-
se găseau două căruţe în ca­ tuală circa 5 la sută din şar­ cu seamă pentru economia pozitive, trebuie sâ trecem dc noarelor cu maşini şi instala­
sacii re se încârcau trifoi. Alte je nu au temperaturi cores­ naţională. la constatarea defecţiunilor la ţii de finisare calitativă a pro­
două atelaje, care trebuiau Comparind insă situaţia cu punzătoare la evacuare. ALa- Am evidenţiat aceste eltevn măsuri practice imediate. Am ducţiei. Se apreciază că pu.
să facă acelaşi lucru, lipseau. nivelul la care trebuie sâ a­ terl se semnalează şi în ce rezerve — ele sînt dc fapt in­ şi luat măsuri pentru a degre­ ncrea în funcţiune a maşinii
că
finite — pentru a arăta
La brigada Almaş a coope­ Ultimul era plecat la moară, jungem, potrivit sarcinilor tra­ priveşte nerespectarea viteze­ cercetătorii, inginerii, maiştrii va inginerii de treburile de de flamat blumuri In flux Vj
lor de turnare prescrise, pre­
rativei agricole dc producţie iar celălalt încă nu sosise. sate de Congresul al X-lea al gătirea incorectă a ansamble- şi muncitorii de la oţelâriile dispecerat. încrcdinţîndu-la determina aprovizionarea U-
din Pcştişu Mic, mecanizato­ Despre prezenţa inginerului partidului, vedem că ponderea lor de turnare. Toate la un şi laminoarele noastre pot şi supravegherea şi controlul a- minoarelor fînisoare cu senv
rul Radu Florea a însâmin- nici pomeneală Preşedintele, pierderilor în cheltuielile ma­ loc alcătuiesc pierderi tehno­ trebuie sâ marcheze un salt plicârii corecte a tehnologii­ fabricate de calitate superioa­
lor. intervenţia pentru a da
ţat orz, în aceeaşi tarla, de nemaiavînd nici un argument teriale de producţie este încă logice sau anormale care se hotărîtor în economisirea me­ întregului flux productiv — ră, iar înzestrarea halelor d*
ridicată Aceasta ne impune
două ori Explicaţia a fost ,şi-a adus aminte" că „ar pu­ să fim într-o permanentă a- ridică anual la cifre de ordi­ talului. de la încărcarea cuptoarelor ajustaj de la laminoarele liOO
şi C50 cu maşini de mare pro­
tea fi plecat pc la Deva să
simplă. Soţul magazinerei clarifice o situaţie cu viţeii lertâ, să nu nc mulţumim cu ductivitate pentru cojit, deba-
Maria Ciongaru a eliberat re urmează să fie livraţi la ce am realizat. Dispunem de vurat, polizat şi îndreptat bi
tit mai mult cu cît deficien­ Paradoxala postură de mare
re>, va elimina posibilitatea
pentru însfimînţat orz necon­ contract I* largi posibilităţi de perfecţio­ livrării metalului de proastă
In tarlaua vizitată de noi
diţionat şi netratat. După ce trebuie să se execute arături nare a muncii. Aceasta cu a- calitate beneficiarilor.
s-au însâmînţat 6 hectare s-a pentru însâmînţatul griului. ţele actuale sînt cauzate de „Măsurile privind îmbună­
observat că au fost încurcaţi Cum vor face această lucrare propriile neajunsuri şî scăpări tăţirea calităţii şi economis-
«acii. Curios este că la dacă o parte din trifoi este ce pot fi uşor evitate". producător şi consumator rea metalului ocupă în accî!
insâminţatul orzului a a­ încă necosit ? Cooperatorii an un loc important în planu­
sistat si vicepreşedintele ton Lugojan, Ladislau Bolog. Implicaţiile încăl­ rile şi preocupările noastre —
cooperativei. Nicolae Pâ- Ştefan Bolog şl Aurel Jîbo- ne-a declarat tovarăşul îoa
truţ Dacă inginerul Ion tean nu au avut timp — îi cării prescripţiilor Niculescu, secretarul comite
Igna participa la execu­ scuza preşedintele — să ter­ nul a 30-40 000 tone de oţel Identificarea resurselor ca­ pinâ la expedierea trenurilor tului de partid al combina­
mine dc cosit trifoiul (? 1). tului. O parte din aceste mă­
tarea acestei lucrări, încurcă­ In cîmp, unde se găseşte tehnologice Deficienţele de acest gen nu re pot facilita o pronunţată de turnare — stabilitatea op­ suri depind de ministerul tu­
tura putea fi prevenită, dar porumb do recoltat pe mai bi­ se localizează la oţelârii ci. evoluţie spre reducerea pier­ timă necesară. telar şi aşteptăm sâ fim sprl
Vizăm apoi o serie de per­
el s-o ocupat de alte treburi, ne de «5 de hectare, nu-şi fă­ Care sînt acestea şi sub ce din păcate, continuă şi uneori derilor nu are un caracter fecţionări tehnice cu influen­ jiniţi la timp. Realele îmbu
se amplifică la laminoare. în­
strict de inventariere statis­
pe care le putea supraveghea cuseră prezenţa deeît doi formă se manifestă ? Căutăm călzirea lîngourilor, blumuri­ tică Sesizînd la vreme nece­ ţă hotârîtoare asupra calită­ nâtâţîri calitative sint condi­
răspunsul la serviciul tehnic,
ţionate însă de
colectivei»
vicepreşedintele. Ne între­ cooperatori, deşi brigadierul forul ccl mai autorizat In ma­ lor şi ţaglelor râmîne încă sitatea micşorării la minimum ţii şi diminuării pierderilor. Pe noastre, de întronarea la toa
de cîmp ne asigurase la sediu
băm : care este răspunderea că nre o participare „masivă" terie, locul de unde trebuie pentru tehnologi o problemă a consumului intern, lichidă­ baza experimentării diverse­ te locurile de muncă de p«*
cadrelor tehnice faţă de soar­ la această lucrare. Mai au sâ se dirijeze eforturile de deficitară, cu tonte că şi aici rii energice a surselor şi po­ lor procedee tehnice, vom ex­ fluxul oţelului a unei adevă­
s-au făcut unele progrese pe
sibilităţilor de risipă, condu
tinde utilizarea plăcilor ter-
gîndire şi competenţă tehnică
ta recoltei ? rost alte comentarii ? pentru îmbunătăţirea calitati­ linia dotării cu aparatură per­ cerea combinatului a declan­ moizolanle şi a prafurilor ter- rate atmosfere de ordine, dis­
ciplină şi răspundere. Fără so
vă a producţiei. fecţionată de măsură şi con şat. o dată cu dezbaterea ci­ mogene la turnarea oţelurilor luţionarea acestei problem'
„Indiferent de sectorul la trol. Implicaţiile calitative ca­ frelor de plan pe 1970, o ac­ pretenţioase calitativ la o de importanţă capitală, est.»
care ne referim sau de felul re derivă de aici sint foarte ţiune ce se anunţă promiţă­ producţie de cel puţin 200 000 exclusă orice posibilitate dc
pierderilor sau rebuturilor — numeroase şi constituie una toare, dată fiind amploarea tone in anul viitor. perfecţionare a producţiei d«»
Aspectele relatate confirmă că în unele unităţi agricole nu ne relatează ing. Septimiu Po din principalele cauze ale de­ participării şi importanţa fac­ Scontăm că aceste măsuri, metal. De aceea comitetul de
se acordă importanţa cuvenită executării operative a lucră­ pa. şeful serviciului — expli­ păşirii consumului planificai torilor mobilizaţi. In primul precum şi creşterea calificării partid, organizaţiile din sec­
rilor. Se irosesc orele bune de lucru, iar prezenţa cadrelor caţia e una singură : neres- de metal. rind este vizată perfecţiona­ şi stabilizării personalului, a­ ţii şi de pe schimburi acţio­
rea activităţii în oţelârii.
pectama tehnologiilor, abate
cantităţile
La blummguri,
tehnice este mai mult benevolă. Dc menţionat că organele rile de la disciplina producţi­ de metal irosit sc datorează şi „Progresele calitative sînt plicarea unor forme adecvate nează energie în această di­
agricole judeţene trec rar prin unităţi, dind îndrumări din ei şi a muncii. şutârii ncoptimizate a blumu condiţionate la noi de orga de cointeresare materială, ne recţie şi avem convingerea ct
vor conduce la o diminuare
goana maşinii şi nu ajută concret la organizarea muncii. Elaborarea şarjelor la tem­ rilor. La nivelul nostru de nizarea ireproşabilă a produc­ substanţială a pierderilor de progresele înregistrate pînă
Facem această afirmaţie pe considerentul că în unităţile vi­ peraturi necorcspunzâtoare producţie, se şuteazâ şi ian ţiei şi de respectarea riguroa oţel". acum în creşterea producţie:
continuă sâ fie un generator drumul recirculârii peste sâ a tehnologiilor — ne-a spus Perfecţionările propuse slnt
zitate ieri nu am întilnit nici urmă de lucrători din cadrul serios dc rebuturi. Deşi în 400 000 tone dc oţel pe an inginerul şef Mircca Pcnescu. numeroase şi profunde in sec se vor oglindi în scurt timp şi
Direcţiei agricole şi U.J.C.A P Aceasta explică, poate, slaba ultima vreme oţelâriile au fost Dacă numai o zecime din a- De aceea şi atenţia noastră torul de laminare De la in­ pe planul ridicării calitative
organizare a muncii şi realizările nesatisfăcăloarc existente Belşugul toamnei etolat in ex­ dotate cu termocuple de imen- eeste pierderi ar continua flu­ sc concentrează eu precădere ginerul şef Vasile Vazdâuţcanu şi economisirii metalului fa­
poziţii de prouuse cu vinzore. siune pentru măsurarea tem­ xul valorificării, cistigul ar fi aici.
in agricultura judeţului. Foto : C. DUMITRU aflăm că în perioada imediat bricat la Hunedoara".