Page 24 - Drumul_socialismului_1969_10
P. 24
iDRUMUl SOCIAUSMUtUI - MIERCURI 8 OCTOMBRIE tM<>
E3»J P 3
g " " * < W S E C V E N Ţ E I N T E R N A T I O N A L E E b ■ *
M l S E S IO il MĂRII RKU1E Prezente româneşti peste hotare
BELGIA U.GS.R. a avut o întilnire Stendl (pictor şi gravor).
P roiect de rezolu ţie privind ed u ca prietenească cu membrii Se Teodora Moisescu — Stendl
BRUXELLES 7 (Agerpres) cretariatului Federaţiei Ge (decoratoare). Radu Drago-
— Delegaţia Uniunii Gene nerale a Muncii. mirescu şi Radu Stoica (pic
Marţi, delegaţia sindicate
rea tin eretu lu i, p rezen tat rale a Sindicatelor din Româ lor din România, a părăsit tori). Opera colectivă a tine
rilor artişti plastici români
nia, condusă de
tovarăşul
Constantin Herâscu, secretar Belgia, îndreptîndu-se spre este intitulată „Cele patru e-
Iemente" (pâmîntul. apa. ae
de d eleg a ţia rom ân ă al Consiliului Central, a- Luxemburg, unde urmează rul şi focul).
sâ facă o vizită la invitaţia
flatâ în Belgia in perioada
1-7 octombrie a.c.. la invita Federaţiei Muncitorilor din
NEW YORK 7 — Corespon nale de dezvoltare, precum şi pectului faţă de valorile spi ţia Federaţiei Generale a această ţară. JAPONIA
dentul Agerpres, C. Alexan- a programelor de cooperare rituale şi morale profunde, a- Muncii din această ţară. a I-’RANŢA TOKIO 7. — Coresponden
droaic, transmite : Dezbaterile internaţională. tit ale poporului din care face vizitat întreprinderi, şantie tul Agerpres, FI Ţuiu, trans
pe marginea primelor puncte In şedinţa plenară a comi parte, cit şi ale tuturor popoa re dc construcţii, obiective PARIS 7 — Coresponden mite : Postul de televiziune
ale agendei Comitetului pen tetului, proiectul de rezoluţie relor. Delegata României a social-eulturale din oraşele tul Agerpres. Georges Das „Nippon Hoso Kyokai"
tru problemele umanitare, so a fost prezentat din partea cerut ca O.N.U. şi instituţiile Bruxelles. Jolimont, Mali- căl, transmite : Juriul celei (NHK) a dedicat In întregi
ciale şi culturale, privitoare la delegaţiei române de câtre Zoe sale specializate sâ sprijine nes, Namur, a purtat discuţii de-a VI-a Bienale interna me ţârii noastre emisiunea
participarea tineretului la dez Dumitrescu-Buşulenga. Vorbi .realizarea obiectivelor reco cu activişti ai organizaţiilor ţionale a tinerilor artişti, or săptâmînalâ „Fereastră spre
voltarea naţională, precum şi toarea a subliniat necesitatea mandate in proiectul de rezo sindicale regionale şi din în ganizată la Muzeul naţional lume". După o prezentare a
la educarea acestuia în spiri ca programele de educare şi luţie. prin facilitarea şi inten treprînderi. ingineri, tehnici de artă modernă din Pa
tul drepturilor omului au in formare profesională a tinere sificarea metodelor de coope eni şi conducători ai unită ris, a acordat premiul pen României dc azi, au fost
transmise filmele documen
trat in faza rezoluţiilor. tului sâ cunoască o adaptare rare intre specialişti, univer ţilor vizitate. In timpul şe tru opere colective creaţiei tare „Histria" şi „Eforie".
realizate în comun dc Ion
Delegaţia Republicii Socialiste continuă Ia transformările pe sităţi. organizaţii de tineret, derii în Belgia. delegaţia
România, împreunâcu alte 11 care le-a adus în viaţa eco centre şi institute de cerce
delegaţii, printre care ale Indi nomică şi socială a popoare tări in problemele tineretului
ei, Japoniei, Canadei, Iugo lor dezvoltarea fără prece
slaviei, Ganei, a prezentat un dent a ştiinţei şi tehnicii, pen
proiect de rezoluţie care re tru ca* tinerii să poată astfel Cornelul Mănescu
comandă, între altele, ca gu participa activ la viaţa econo C l JRIER • CURIER • CURIER
vernele sâ ţină seama la ela mică şi socială a ţârii lor Ea a plecat spre patrie
borarea şi îndeplinirea planu a arătat câ aspiraţiile şi ne
rilor naţionale de dezvoltare voile tineretului pot cunoaşte NEW .YORK 7 — Corespon
economică şi socială de nevoi o deplină înfăptuire dacă a dentul Agerpres. C. AJexan-
le şi aspiraţiile tineretului şi cesta este educat in spiritul droaie, transmite: Ministrul
aâ-l antreneze la elaborarea şi responsabilităţilor ce îi revin afacerilor externe al Republi Marţi au început la Co Preşedintele Columbiei, Carlos Lleras Restrepo. a
Îndeplinirea planurilor naţio în societatea de miine. al ros- cii Socialiste România, Corne- penhaga lucrările noii sesi convocat luni o reuniune comună a cabinetului, şefi
liu Mănescu, care in perioada uni a Folkctingului (parla lor armatei şi poliţiei pentru a examina situaţia crea
mentul danez). Primul mi
dezbaterilor generale din ple nistru, Ifilmar Baunsgaard, tă în urma răpirii fiului consulului onorific a) Elveţiei
L ucrările C om itetului nara Adunării Generale a a prezentat un raport cu la Caii, departamentul Văile de Cauca. Potrivit date
O.N.U. a condus
delegaţia
lor furnizate de cercurile guvernamentale, nu este ex
română la sesiune, a părăsit privire la politica internă şi clusă instituirea stării excepţionale în acest departa
externă a Danemarcei. El a
marţi dimineaţa New Yorkul. precizat că guvernul său in ment. Fiul consulului a fost răpit duminică dc
p en tru d ezarm are plecind pe calea aerului spre contactele sale bilaterale cu un grup de indivizi înarmaţi. Agenţia Associated Press
intensifice
tenţionează să
patrie.
scrie câ, în ultimele patru luni, in departamentul Văile
ţările est-europene în vede de Cauca s-au înregistrat cinci râpiri de persoane.
Proiect de tratat sovieto-american in vederea interzi rea promovării unei politici
cerii amplasării armelor nucleare şi a altor arme de dis externe „active şi realiste-
O R IE N T U L A P R O P IA T Preşedintele zarmării. După părerea pre pot percepe şi proprietăţile ţilor sint îngreunate de fap
trugere în masă pe fundul mărilor şi oceanelor. in interesul securităţii şi de
GENEVA 7 — Corespon cursului înarmărilor in acest mierului danez „extinderea exterioare corpurilor atinse, tul câ multe localităţi au tost
dentul Agerpres, H. Liman, domeniu. Referindu-sc la R.F.G. va propu constantă a dialogului Est- putindu-sc face diferenţa in izolate.
transmite: In şedinţa de marţi memorandumul guvernului Vcst este singura cale care tre materiale moi si dure. ♦ © ♦
a Comitetului pentru dezar U R.SS. din 1 iulie 19GJI, el a ne pentru funcţia poate duce la destinderea Intr-o informaţie transmi
mare. cei doi copreşedinţi, re subliniat necesitatea ca toate i§ Declaraţia lui Gunnar Jarring H Raid isra- încordării". După cum se anunţă din să din Tunis, agonţ
prezentanţii U.R.S.S. şi S.U.A., statele să participe la trans ♦ O * Scul. epidemia dc holeră ca anunţă câ locuitorii
au prezentat proiectul comun formarea fundurilor marine elian împotriva Iordaniei de cancelar pe Un comunicat remis presei re s-a extins intr-o scrie de multe oraşe din cen
de tratat în vederea interzi intr-o zonă paşnică. Vorbito marţi in Berlinul Occiden regiuni din Coreea de sud tul ţării au fost
cerii amplasării armelor nu rul a declarat câ actualul W illy Brandt tal anunţă câ la cererea pri continuă sâ facă ravagii, nu marţi dimineaţa, da
cleare şi altor arme de distru proiect este rezultatul „unor NEW YORK 7 (Agerpres) bardat marţi dimineaţa pozi marului acestui oraş, Klaus mărul victimelor depăşind in mejdiei pe care o i
gere In masă pe fundul mă discuţii rodnice" intre guver — Reprezentantul special al ţii iordaniene situate In Valea Schuctz comandanţii trupe prezent I 200 de persoane. Se inundaţiile provo
rilor şi oceanelor. Proiectul nul sovietic şi ccl american secretarului general al O.N.U. Iordanului, a anunţat un pur BONN 7 (Agerpres). — lor S.U.A.. Franţei şi Marii menţionează câ peste 100 de ploi torenţiale ce
prevede, între altele, respecta In continuare, şeful delega în Orientul Apropiat, Gunnar tător de cuvint militar dc Ia Preşedintele R.F. a Germa Britanii au hotărît să interzi cazuri au fost mortale. în ultimele 48 do <
rea Convenţiei internaţionale ţiei americane, James F. Leo- Jarring, aflat în prezent la Tel Aviv, menţionat dc agen niei. Gustav Heinemann l-a că ţinerea, la 25 octombrie inundaţii vin la pu
din 3058 privind libertatea în nard, a menţionat câ proiec New York, îşi va continua mi ţia France Presse. El a afir informat pe cancelarul Kurt a.c., a congresului local al In regiunea muntoasă Bat- după cele dc sâptă
apele internaţionale, precum tul de tratat a fost redactat siunea încredinţată chiar da mat câ acest atac a urmat Georg Kiesinger1 câ la 21 Partidului Naţional Demo na din sud-cxlul Algeriei cută. care au provo
şi dreptul fiecărei ţâri partici între guvernele S.U.A. şi că reprezentanţii celor patru bombardamentului cu raehe octombrie va propune Bun- crat. dc tendintă neofascistă. continuă să cadă ploi toren tea a 3G2 de persoai
pante de a propune amenda U.RS.S. „în urma recomandă mari puteri la O.N U. nu vor te şi mortiere, lansat din Va destagului pentru funcţia V a ţiale. care au provocat mari ♦ 0 *
mente la tratat, care ar urma rilor şi discuţiilor desfăşura ajunge la o soluţie faţă de lea Iordanului împotriva po dc cancelar al R.F. a Ger Direcţia centrală dc poli inundaţii. Potrivit unui bi Nava olandeză „D
sâ fie aprobate cu majoritate te în cadrul Comitetului". A conflictul arabo-israelian. a ziţiilor deţinute de forţele îs- manici. pc Willy Brandt, ţie din Tokio a hotărît sâ lanţ provizoriu, numai in a scufundat marţi <
preşedintele Partidului so-
mobilizeze un corp special
de voturi. cordul, a adăugat vorbitorul, declarat un purtâtor de cu- raellene in Valea Beisan nal-dcmocrat german. Po dc politic, cu un efectiv de ceastă regiune si-au pierdut in Marca Nordului,
Luînd cuvîntul, şeful dele trebuie sâ ţină seama de prin vint al ON.U. Gunnar Jarring trivit actualei Constituţii 28 000 dc oameni, pentru a viaţa 17 persoane, alte nume ciocnirii cu cargoul
roase fiind rănite. Operaţiu
gaţiei sovietice, A.A. Roscin, cipiile stabilite prin Conven Îşi va relua, potrivit aceluiaşi a R.F. a Germanici, sarcina asigura „ordinea" in ziua do nile de ajutorare a sinistra- mau „Kariba”, dc 8
purtâtor de cuvint. întrevede
Şase marinari olan
TEL AVIV 7 (Agerpres). —
a relevat importanţa frinării ţia de la Geneva din 1958. rile cu reprezentanţii la O.N.U O puternică explozie s-a pro desemnării noului cancelar 21 octombrie. Potrivit tra dispărut. Accidentul
revine preşedintelui repu
ai ţârilor direct implicate în dus luni într-o piaţă de le blicii. diţiei. în această zi au loc dus in nordul coas
de
la Tokio
puternice
conflict. gume.din localitatea israelia- monstraţii antirăzboinice. Or. dei. datorită ccfeVfo
A 20-a aniversare a R.D. Germane ★ nâ Affula. transmite din Tel vizita pe care urmează s-o sc.
AMMAN 7 (Agerpres). — Aviv agenţia Reuter Explozia întreprindă premierul Sato Preşodintele pe anul
IJu purtâtor de cuvint militar s-a soldat cu moartea unei la Washington. constituie, în curs al Adunării Ge Primul ministru p
Parada militară şi demonstrata iordanian, citat de agenţia persoane şi rănirea altor 28. Noul preşedinte după cum remarcă observa nerale a O.N.U.. d-na Marcello Caetano. i
France Presse, a anunţat că torii din Tokio, un cataliza Angie E Brooks (Libe luni, înţr-o ccremon
oamenilor muncii din Berlin marţi dimineaţa avioane isra AMMAN 7 (Agerpres). — al Braziliei tor pentru acţiunile anti ria). s-a oferit să medie lă. portofoliul aface
elicnc au mitraliat şi atacat
ze in conflictul nigeria-
eu rachete regiunea Midrago Organizaţia de rezistenţă pa războinice din toamna aces no-hinfrez. pcnlru a se terne. După cum se
lularul acestui porii
BERLIN 7 Corespondentul Agerpres. Şt. De.|u, trans din Valea Iordanului In ur lestiniană „El Fatah" şi-a a RTO DE JANEIRO 7 (A- tui an din capitala Japone pune capăt acestui
ultimii opt ani. Albei
mite : La 7 octombrie, la Berlin a avut loc parada mi ma raidului, rare a durat ze sumat responsabilitatea. într-o gerpres). — înaltul Coman ză. Paralel cu mobilizarea război fratricid. co Yogueira, şUa )
litară şi demonstraţia oamenilor muncii cu prilejul ce ce minute, au fost rănite cinei declaraţie dată publicităţii la dament al armatei brazilie Tortelor poliţieneşti, guver In cadrul unei decla demisia ca urmare a
nul japonez a hotărît să a
lei de-a 20-a aniversări a R.D.G. persoane Amman, pentru explozia pro ne a desemnat pe generalul peleze şi la unităţi ale ar raţii făcute luni cores vergenţe cu primul
In tribuna principală, alături de conducători de 'Ar dusă luni dimineaţa in loca Emilio Garrastazu Mediei pondenţilor de presă de
partid şi de stat ai R.D. Germane, au luat loc delega TEL AVIV . (Agerpres) — litatea israeliană Affula — In funcţia dc preşedinte al matei (forţele de auto-apă- la sediul O.N lî.. ea a In cuvintarca rostită
rare).
prilej. Caetano a i
ţiile sosite din alte ţări, printre care şi delegaţia de Avioane israeliene au bom transmite agenţia UPI. ţârii Acesta ii succede ma spus eâ este gata sâ se politica Portugaliei
partid şi de stat a ţârii noastre condusă de tovarăşul reşalului Arthur da Costa e O echipă de modici de la deplaseze in orice punct ţinere cu forţa arme
Ion Pâţan, membru al C.C. al P.C.R.. vicepreşedinte al Silva, pus în incapacitate Universitatea Edinburgh din si în orice moment, da toniilor sate. El a cr
Consiliului de Miniştri. de eomoţia cerebrală sufe Marca Britanic, condusă dc că hunele sale oficii ar asprime grupările di
Parada militară a fost deschisă de elevii acade rită la sfirşilul lunii august. David Simpson. a pus la putea contribui la păşi
Trocînd apoi în coloane masive in faţa tribunelor, Agenda economică
ţie rare susiin ncces
miilor şi şcolilor militare, după care au urmat unităţi Medici a îndeplinit pînâ în punct un braţ artificial care rea unei soluţii a aces nei încetări imediate
motorizate, blindate şi rachete de diferite tipuri. prezent funcţia de coman este capabil să rcnroducă tui conflict. lui în colonii şi iniţi
dant al celui de-al treilea
lativctor cu liderii pi
oamenii muncii au raportat realizările obţinute în cin corp de armată al forţelor toate mişcările mîînii natu locale.
rale. Cu o astfel de mină sc
stea celei de-a 20-a aniversări a R.D. Germane. După SUCCESE ALE OAMENILOR in comparaţie cu perioada co militare braziliene. Potri
demonstraţie a avut loc o mare serbare populară. respunzătoare a anului tre vit agenţiei UPT, fostul pre
MUNCII DIN R. D. VIETNAM şedinte Costa e Silva a a
cut.
probat numirea lui Medici
In pofida pierderilor provo MARI PRODUCŢII DE ca succesor al său, care de
M işcarea grevistă din cate de bombardamentele a CEREALE IN R. P. CHINEZA vine astfel cel de-al 27-lea CURIER • CURIF R • CF JRIE
brazilian şi al
preşedinte
oamenii
viaţiei americane.
treilea militar care ocupă
muncii nord-vietnamezi au funcţia supremă
Datorită realizării unor pro
Italia se extinde obţinut succese importante in iecte hidraulice, mecanizării
Astfel, în
toate domeniile.
primul semestru al anului lucrărilor agricole, precum şi
ROMA 7 (Agerpres). - Greva cipale şi o celor 150 000 de Iu- curent. în ramura construcţii existenţei rezervelor necesare
dc îngrăşăminte, ţăranii chi
de 24.de ore a meconicilor de crâtori din sectorul de electrici lor dc bază au fost deschise nezi din aproape toate pro
trenuri o inougurat o nouă sâp- tate. La sfîrşîtui sâptăminii vor 155 de şantiere : 50 dintre noi vinciile ţării au realizat pro T ragedia oraşu lu
tâmînâ de mişcări revendicative intra in grevă şi muncitorii por le obicclive au fost deja ter ducţii sporite de ccreate. Din Operaţiunea „Intercepţie"
minate. Productivitatea mun
în Italia. Datorită paralizării tra- tuari. De asemenea, regiunea cii a crescut cu 5-10 la sută. regiunea Chaoan şi din delta
ticului feroviar, autorităţile ou Friuli-Veneţio va fi paralizatâ Joi Serviciile de comunicaţii şi rîului Perlelor (cunoscut pen
fost nevoile sâ pună la dispoziţia de mişcârile revendicotive ale oa transporturi au reparat şi tru cantităţile de grîu livrate în acţiune N eapoie
câlâtorilor autobuze şi camioane, menilor muncii dîn toate sectoa construit 7 000 km de dru pielii) au sosit ştiri potrivit
pentru distanţele moi mîcî. Gre rele de activitate, core cer redu muri, 3 429 de poduri şi via cărora numeroase brigăzi de SAN DIEGO 7 (Agerpres). şalupă. Surprinşi, contra
viştii cer reducerea ororuful de cere costului vieţii, imbunâtâţi- ducte. Au fost date în folosin producţie au obţinut peste 7.5 — Campania lansată de au bandiştii au aruncat Întreaga NEAPOLE 7 (Agerpres). — mai mult asupra sulului :
muncâ. Lo Milano, un număr de rea condiţiilor .de muncâ şi o o- ţă 20 9G0 noi mijloace dc tone griu la hectar. O produc torităţile americane împotri încărcătură in apă. 100 de In Neapoie, oraşul iubit de bred.
6 000 de funcţionari de lo Bonca sistenţeî sociale. transport. Cooperativele agri ţie record a fost realizată de va pătrunderii de droguri pe săculeţe de cîte 2 kg fiecare Virgiliu şi cîntat de Goethe, In raportul unei eonii
„Cossa del Risparmîo" ou decla Muncitorii de la întreprinderi cole şi-au consolidat baza membrii brigăzii dc producţie teritoriul S.U.A., aşa-numi- au fost pescuite, iar trafi se intimplâ deseori ca oa însărcinate cu studierea
pe
plimbă
meni care se
rat o grevă pe termen nelimitat, le din Milano şi Napoli ale com tehnico-matcrială. In prezent Chingshan, comuna populară ta operaţiune „Intercepţia" canţii arestaţi. cestei probleme in anul 19
revendicînd înnoirea imediată a paniei „Pîrelli" au obţinut o spo aproape 95 la sută din numă Cicntancian. provincia Cekin. a Intrat luni în cea de-a De la cartierul general, de străzi să dispară pe neaştep se arată câ Neapoie „se sc
contractului de muncâ. rire a salariilor. Ei au organizot rul familiilor de ţărani fac In ultimii trei ani producţia treia săptămînă. Un caz feri unde este condusă această tate. Recent, farmacistul Al- fundă, inundat de constru
fredo Cerrato a fost pur şi
Cele douâ greve vor fi urmate însâ demonstraţii, otît la între parte din cooperative. Supra de grîu realizată aici s-a sta cit, în ziua de marţi, garda operaţiune, se anunţă că nu simplu înghiţit de stradă, ţii. Au fost exploatate c
in cursul acestei soptâmini de prinderile din nord cit şi lo cele feţele cultivate cu orez au bilizat la 11,25 tone la hectar. de coastă a dejucat încerca mărul celor arestaţi pentru care s-a deschis pe neaştep linele, au fost distruse sp
tiile verzi. întregul oraş
greva naţîonolâ de 48 de ore o din sudul Italiei, cerînd satisface Veniturile membrilor comu rea unor traficanţi de a in trafic cu stupefiante s-a re tate sub el, Iar cadavrul său căzut pradă afacerilor antr
solarioţilor întreprinderilor muni rea tuturor revendicărilor. fost extinse cu 10 000 hectare. nei au sporit în acest mod cu dus cu 30 la sută în ulti a putut fi găsit abia după
70 la sută faţă de 195G. troduce In California o can mele două sâptămîni, iar cîteva zile. In acest fel dis prenorilor de construcţii. .
titate de 204 kg de marijua cantităţile de droguri confis par uneori blocuri întregi cest comportament nefa
FENOMEN INFLAŢIONIST ÎN na. ce era transportată cu o cate au sporit de clteva ori. de locuinţe. Autorităţile au este o consecinţă n profut
dei depresiuni
morale
S.U.A. dispus acum închiderea ae culturale care a earaclerîz
Puternice incidente rasiale în S.U.A. roportului, temîndu-se de o perioada postbelică" conct
Intr-un articol apărut recent prăbuşire a pistei. de raportul. Cu 14 ani în u
in ziarul american „Cristian NEW YORK 7 (Agerpres). detaşamentele poliţiei din Problema prăbuşirilor so mă. un grup de inuncito
Science Monitor** consacrat In oraşul american Las Ve- acest oraş se află în stare lului există la Neapoie de constructori executau uli
presiunilor inflaţioniste, se a gas (statul Nevada) au avut permanentă de alertă. In ani Numărul lor se înmul mele lucrări dc finisaj la t
rată că evoluţia preţurilor din loc In ultimele douâ zile ţeşte toamna, cînd ploile sint bloc care. la un moment da
ultima vreme a determinat puternice incidente rasiale. cursul manifestaţiilor care mai abundente. In trecut, s-a scufundat în întregirr
administraţia S.U.A. sâ ia în Populaţia de culoare pro au avut loc marţi scara au prăbuşirile de sol urmau u în pămînt, provocînd moa,
considerare posibilitatea unei testează împotriva abuzuri fost operate 17 arestări. Ca nor ploi torenţiale de cîteva tea a 9 muncitori. Arhitcc
intervenţii pentru a obliga lor poliţiei şi a discrimină urmare a ciocnirilor dintre zile Astăzi, o ploaie scurtă ţii, care credeau câ tereni
companiile să renunţe Ia spo rii rasiale. După cum anun demonstranţi şi poliţie mai este suficientă pentru a pro este stîneos, au construit U
ririle de preţuri anunţate. multe persoane au fost ră voca aceste accidente fatale. meliîîe în realitate pe tava
îngrijorarea administraţiei ţă agenţia Associated Press. nite. Realitatea este câ acest oraş, nul stîneos al unei cavern*
în legătură cu consecinţele vechi de 2 400 de ani. a fost uriaşe. In anul următor o a!
inflaţioniste ale creşterii pre Rută maritimă care ar putea clădit pe un teren şubred, tâ clădire, de data aceasti
ţurilor s-a accentuat ca urma nisipos, impinzit de sute de locuită, s-a prăbuşit in ace
re a hotărîrii unor importante revoluţiona transportul între caverne. Ele sint atît de de laşi fel. In ultimii trei an
societăţi de a majora costul se incit sectoare largi ale o- au avut loc 3 911 prâbuşir.
produselor lor. Intre principa Europa şi Extremul Orient rasului pot fi străbătute sub de caverne, soldate cu nu
lele societăţi care au anunţat pâmlnt. Acesle caverne ofe meroase victime omeneşti
noi preţuri se numără Gene ră contrabandiştilor un cîmp Dupâ cum precizează auto
ral Motors. Ford şi Cryslcr. LONDRA 7 (Agerpres). — dian. In prezent, navele ca ideal de acţiune şi ascunzi rităţile, situaţia cea ma
Acţiunea celor Irei mari pro Expediţia petrolierului „Man re circulâ pe ruta Tokio — şuri faţă de care poliţia râ- gravă există in cartierul
ducătoare dc automobile a hattan** prin gheţurile Ocea Londra parcurg, pe la sud mînc neputincioasă. Experţii Vomera, o colină în faţa
fost urmată de hotăriri simi nului Arctic, care a deschis de Capul Bunei Speranţe, spun câ problema prăbuşiri golfului Neapoie, pe care au
lare ale companiilor cuprife o rută nouă pentru petrolul distanţă de aproape 15 000 lor a fost agravată de un fost construite cele mai lu
re care au anunţat o sporire dc curînd descoperit în A- de mile (faţă dc 8 600 de sistem de canalizare foarte xoase apartamente. „Vomen;
a preturilor cu 52 dc conţi pe laska, ar putea revoluţiona mile cit era pînâ la închide învechit, cu totul inadecvat alunecă încet spre mare",
tona dc cupru brut. un record transportul de mărfuri între rea Canalului de Suez). Pe pentru scurgerea apelor pro scria săptămînă trecută un
pentru acest secol. De altfel, Europa şi Extremul Orient ruta nordică deschisă de venite de pe urma unor ploi ziar napolîtan. Cu toate a
seric ziarul menţionat mai in cazul in care cargourile „Manhattan", distanţa Tokio mai abundente, precum şi cestea, fiecare petec liber
sus. zincul, cuprul şi plumbul obişnuite vor putea face Ia de lipsa oricărui control a de pămînt continuă sâ fie
URUGUAY : Pe una din străzile oraşului Montevideo, politia împrăştie cu gaze lacrimogene au marcat în acest an trei. pa rindul lor această călătorie, — Londra se reduce la ju supra programului de cons exploatat pentru noi blocuri
pe soţiile funcţionarilor bancari, funcţionarii fiind în grevă de două luni şi jumătate. tru şi respectiv cinci sporiri subliniază ziarul The Guar mătate. trucţii noi, care apasă tot de locuinţe.
de preţuri.
VlFABUbl întreprinderea poligrafici Dara 14 0 8 8