Page 25 - Drumul_socialismului_1969_10

PROLETARI PIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! Redacţia
Anul XXI
şi adminis
Nr. 4593
ziarului

Joi DEVA, st*. Dr Pei\

telefoane : redactor
9 octombrie daclo) şei adjunct, • — -
(ie şi secţia viaţa de partid • 2138 ;
secţiile culluiâ-sport şi probleme cetă­
1969 ţeneşti - 8317 ; secţia scrisoti, docu­
mentare şi eiteme - 2317; ţeeţio in­
dustrie şi administraţia - 1275 : tele­
fon de serviciu intre orele 16-24 -
4 PAGINI, 30 BANI
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN 1585,

£ v
^
A
W
■
B
■
*
ff ^ V
RERLIZHRI EXEMPLRRE L a recoltări şi msaminţari
*701 PREGĂTIRI ________ A fost străpunsă galeria
TEMEINICE
de transport
RIGORILE PLA­ FIECARE ORĂ BUNĂ DE LUCRU PIER­ Bărbăteni - Lupeni
l'cnlru minerea în exploatare a câmpurilor miniere
NULUI NU DUTĂ, Înseamnă goluri In hambare din /oua Hărhitcni precum şî pentru asigurarea trans­
Prcparaţia
portului dc cărbune, cnre va fi preparat la
Lupeni, a fost terminată săparea galeriei dc legătură cu
n lungime de 1 800 ni.
O dată cu punerea în exploatare a primelor panouri
pentru care au început deja lucrările de pregătire, aici
ADMIT PĂSUIRI mără bobocii*'. Şi pentru lucrătorii ogoarelor toamna minerea în urmă a lucrărilor nu sc po.ite garanla că la vor ii extrase în anul viilor 50 000 tone cărbune.
Ln proverb bine cunoscut spune eâ : „toamna se nu­
C A R Foit se vor obţine pi o-
din
agricole la cooperativa
este anotimpul in care se adună rodul strădaniei de­ Bobilna. Aici s-a însâmînţal. ducţii salisfâcâtoarc in anul
puse in campaniile agricole anterioare. Concomitent pină in ziua de 9 octombrie viitor.
cu recoltările se execută şi alte lucrări importante, a c., gnu pe 95 dc hectare din Dispozitiv mecanic pentru
Pîno Io sfirşitul anului o mo! rămas puţin timp In toate
unităţile economice, pe bazo bilanţurilor celor trei trimes­ pcnlru asigurarea temeliei viitoarei producţii. 180 planificate, şi orz pe 4.5 Tractoriştii
tre, se foc calcule preliminote, se stobilesc cele moi opor­ In multe cooperative agricole din judeţul nostru, rlc hectare din 55 planificate, curăţarea vagoneţilor
tune măsuri care să osigure reolizoreo integrală o tuturo/ unde s-a muncit cu entuziasm şi dăruire, rezultatele s-a recoltat (mai mult pe bir­ nu ştiu ce să facă
indicolonlor de pion. obţinute sini mulţumitoare. Pregătirile pentru recolta lic deoarece în ian nu se vo­ Avînd in vedere uderenţa accentuată a minereului
viitoare sint terminate sau se apropie de sfîrşit. ceea dci porumbul de pe 6 hectare După cc au terminat de arat
Bilanţuri şi calcule estimative se foc şi in industria noas­ ce denotă că in unităţile respective vremea se poate si cartofii dc pc f> (lin <lc interiorul vagoneţilor precum şi numărul mare de
tră locolă numai că ocestea nu se înscriu in nota generală cele 17 hectare cultivate. La o parcelă de circa 7 hectare, muncitori folosiţi pentru curăţarea lnr, la C.M. Munccl a
în tarlaua numită ..Pe
pod",
ce caracterizează economia judeţului nostru. Deşi rapor­ schimba oricind. ncmaia vinci probleme, Dar. există şi lucru in cimp. erau prezenţi fost conceput si pus în exploatare un sistem mecanic
cooperative agricole in care...
tează un spor de producţie globală de 1,7 milioane lei. circa 18 cooperatori şi un N. TfRCOB destinat curăţării vagoncţilm*. Noul dispozitiv permite
Şi o produclivitote a muncii mai mare cu 1.9 Io sută lato tractor. Mecanizatorul Cornel mecanizarea totală a operaţiei, aducînd totodată econo­
de pion, industria locală □ judeţului se postează din nou porl.Uă Sc pune întrebarea : llretcanu lăsase de două zi N PANAITESCU mii anuale antccalculalc de aproape 670 000 lei.
in eşalonul unităţilor cu rezultate necorespunzâtoare. La Treburile merg cum sc preocupă conducerea Ic. tractorul la secţie si ple­ Datorită multiplelor avantaje pc care Ic prezintă dis­
producţio marfă vindulo şi încasată prevederile au fost in cooperativei (Ic grăbirea lucră­ case să-şi culeagă strugurii, pozitivul va fi generalizat şi la celelalte exploatări a-
deplmite numai în proporţie de 99,5 Io sută, ior planul sor­ doar în scripte rilor ? in vreme re cooperativa are 190L*:t*L parţinind întreprinderii miniere Deva.
timental o plătit „rabat" tocmai la sortimentele stabilite Rentru a ..justifica" răminc- marc nevoie de mijloace me­
p/in planul de stol : la cărămidă o nereolizare de 2,1 mili­ Cooperativ.» agricolă din Ra­ rîlo in urmă preşedintele uni­ canizate. Tot la sediul sec­
oane bucăţi, Io prefobneate dm beton de 5 245 mc. De pid iu Mure arc dc executai tăţii. Fmtlian Dorea, a găsit ţiei. se ..odihnea" o remorcă
. osemeneo, s o romos în restanţă Io livrările la export cu in.sâmînţâri pe o suprafaţă dc scuze : ..nu avem oameni su­ încărcată cu lemnele şefului
piodusc in valoare de 458 000 lei, ior rata renlobilitălii LHO hectare, dc recoltat po­ ficienţi şi nici tractoare'*. de secţie iar la Rapolt (coope­
este departe de sorcinile şi posibilităţile de care dispune. Cit dc întemeiate sini
rumbul de pc KJ5 hectare, car­ rativă deservită de aceeaşi sec­ H otărîri ale C on siliu lu i de M iniştri
Nu poote fi negată prezenţa unor cauze obiective in ac­ tofii dc pc 21 dc hectare, pre­ ..argumentele" preşedintelui ţie I.M.A.) nu erau suficiente
tivitatea întreprinderilor de industrie locolă, ca de excm cum şi alte acţiuni caic soli­ ne-ani convins privind cele
piu dotare tehnică slabă, lipsa forţei de muncă calificate cită operativitate si eforturi patru tractoare, prezente în in­ mijloace pcnlru transportul
şi altele. Dor, in justificoreo gravelor deficienţe, corocte- susţinuie pentru terminarea cinta unităţii în plină zi. sfeclei (?). privind gen eralizarea ex p erim en tă ­
rul obiectiv opore door docă onolizom o situaţie de topi acestora în timp optim. Cc s-a
existentă lo ora actuală Docă insă onolirei ii dăm -un realizat însă din volumul de
caracter retrospectiv, ojungem Io conduzio că oceste roci­ lucrări amintit ?
le sini urmări ole unor neajunsuri manifestate cronic de — Rină în ziua dc 7 oc­ rii noului sistem de sa la riza re şi
ţs fir
- M-au u im ii
mai mulţi ani în oclivitoteo întreprinderilor de industrie Io- tombrie a.o. ,.s-a reuşit" să de la C A P . Rapoltu
colo Astfel, linia de prefabricate de la Hunedooro nici însătninţeze gnu pc 13(J fie M ate lâ >ou temerea
după doi ani nu produce lo întreogo copacilote De ose- hectare. să sc recolteze porum­ la carat de ifeelo m ajorarea sa la riilo r în a g ricu ltu ră
- S erioi mo I
Cu
menco, lipsa spaţiilor corespunzătoare de uscore o cără­ bul dc pe 8 hectare şi cartofii ţe lu l n oitru de le cţie
mizii Io Orăştie sou o argilei şi colcomlui la of te unităţi de pe i 0 hectare. In situaţia o! vorbit ? Ce creţi că
nu poote constitui o justificore temeinică in nereolizareo operativă. consiliul de condu­ el î;i descarcă lemnele Consiliul dc Miniştri a e Noul sistem (Ic salarizare C. A. P. deservite. Pentru
unor moteriole de construcţii. cere .i raportat executarea şi Io cheremul lău ? mis recent două hotărîri prin prevede acordarea salariului aceasta C A. P. pot con­
Cadrele de conducere, specialiştii dm cadrul Direcţiei a ,iilor lucrări, dc care, în lea­ care aprobă cu începere dc la corespunzător realizării sarci­ stitui un fond de premiere in
judeţene de industrie locală şi din întreprinderi, aveau da- litate nu s-a ocup.it. La data 1 noiembrie a.e. generalizarea nilor dc producţie stabilite. limita unei cote de pînă la 20
tena de a preveni din timo şi inlâtura aceste neajunsuri de I* octombrie a c în scripte experimentării noului sistem Ţinînd scama de condiţiile la sută din volumul producţi­
prin studii temeinice de perspectivă, nu cu măsuri pom­ apare că unitate.i a însâmîn- de salarizare şi majorarea sa­ specifice (lin agricultură, un ­ ei obţinute peste plan la prin­
cipalele culturi, pentru care
lariilor lucrătorilor din între­
ale
de rezultatele complete
pieristice ineficiente. ţai. cu orz 10 hectare clin cele prinderile agricole de stat, tic activităţii productive pol fi I M A. efectuează lucrări,
f>0 planificate, insă abia în 7 — Ani fost la brigada Ka- Oare să fi uitat coopcralo-
A. MOLDOVAN octombrie- ne. 'se ..intenţiona'1 porţeL-— -apunea JMceahi2iiiciA'--.cv.vu.-şi mecanizatorii dc, la mecanizare rt agriculturii şi cunoscute abia la sfirşilul a­ rola concretă cît şi condiţiile
din alte unităţi
agricole de
nului agricol, salariul tarifar
(dosi lucrarea trebuia încheia­ rul Virgil Crîsan — şi nc-am C.A R Bobîlna că au datoria stat. precum .şi a specialiştilor al acestor lucrători cuprinde dc plată a premiilor fiind în­
contractele de lu­
scrise în
tă dc circa 2—2 sâptâmîni) să întors înapoi. Nu erau oa­ să participe la muncă atunci din cooperativele agricole de două părţi — partea cea mai crări cc sc încheie între coo­
I L E M L l f r - M n se înceapă îrtsâmînţatul. Nu meni să ne ajute la descărca­ cinci are nevoie unitatea, nu producţie. mare de (10-90 la sulă se acor­
tul silozului. cînd vor ei ? perative şi întreprinderile dc
mai vorbim de sfeclă care Alţi. doi mecanizatori veni­ Corespunzător acestor liotâ- dă lunar, iar partea a doua ia mecanizare.
este recoltată dar stă nolrans- seră la alimentat (?!). iar la S-a însămînţat riri. salariile lucrătorilor (lin sfirşilul anului, in raport cu Holârîren privind majorarea
unităţile agricole de stat ur­
a! patrulea mecanizator i sc mează să fie majorate în m e­ realizarea planului de produc- salariilor in unităţile agricole
defectase tractorul. grîu doar pe 15 die cu 9 la sută împreună cu l ic. Renlru a cointeresa pe lu­ de stat mai cuprinde regle­
mentări. care. ţinînd seama de
In timp ce invocă lipsa for­ majorarea salariilor miei efec­ crătorii din fiecare fermă în condiţiile specifice agricultu­
ţei de muncă, in biroul uni­ tuată in anul 19G7. se asigură obţinerea unor rezultate cri rii. dau conducătorilor de fer­
tăţii erau prezenţi sase coo hectare pc ansamblu o creştere medie mai bune. veniturile acestora
peratori (are întorceau hîrlii- mă sau de secţii unele drep­
Această situaţie'am întll- dc 12.0 la sulă. vor fi nemijlocit legale de re­ turi mal largi, referitoare la
le de pe o parte pc alta. iar nil-o la C A R. Foit. Din afir­ Rcntru specialiştii care i.şi zultatele fermei unde îsi des­ modul dc încadrare a salaria­
alţii se ocupau cu fabricatul maţiile inginerului Coneîuc desfăşoară activitatea in coo­ făşoară activitatea, indepen­ ţilor permanenţi, modul de
ţuicii. Să nu mai amintim de am înţeles că însămînţărilc la perativele agricole dc produc­ dent de rezultatele obţinute plată a personalului sezonier
unii mecanizatori < ;>re-şi fă­ gnu au început în ziua dc 28 ţie s-a acordai o creştere m e­ pc ansamblul întreprinderii a- ele
cuseră ..plinul" I.i cazan. Cu­ septembrie a.e. După 10 zile. dic a salariilor de 20.0 Ja su­ gricolc
rie-' este f-k deşi lucrările sini unitatea se străduieşte şi reu­ tă, care asigură o corelare mai Veniturile lucrătorilor din Hotârîrea privind salariza­
mult rămase în urmă ingine­ şeşte cu greu să raporteze bună a salariilor lor cu ale întreprinderile de mecanizare rea specialiştilor agricoli din
rul agronom, loan Frâţilâ. la rubrica ..grîu insâminţal** celor care lucrează in între­ a agriculturii — I M A. — vor C A P. recomandă Uniunii
Naţionale a Cooperativelor A-
la Simerîa să priveas­ cifra de 15 heelara. Menţi- prinderile agricole de stat. fi condiţionate atit de îndepli­ gricolc de Producţie să pro­
că cum se descarcă sfecla (?!). nindu-sc un asemenea nlm De majorarea salariilor vor nirea planului de lucrări ex­ pună consiliilor de conducere
primat valoric, cit si dc reali­
de lucru, acţiunea respectiv â beneficia peste 425 000 dc sa­ zarea producţiilor planificate ale cooperativelor agricole de
lariaţi din agricultură alo că­
Fiecare lucrează nu se v,\ putea termina în ror venituri anuale vor fi cu la principalele culturi în coo­ producţie să acorde specialiş­
această unitate nici pînâ la aproximativ 725 milioane lei perativele agricole de produc­ tilor agricoli din C AP. pen­
cînd şi cum vrea sfirşilul lunii noiembrie. Cu mai mari faţă de coic realiza­ ţie dc.scrv ite. In acest fel. ei ii u contribuţia adusă la rea­
explicaţiile de felul celor „a­ te înainte de 1 august 1907, vor fi cointeresaţi să execu­ lizarea planului cooperativei o
Aceasta este singura expli­ cum eliberăm terenul, nu a- Noul sistem dc salarizare te lucrări de calitate cit mai retribuţie (le 15 la sută din
caţie care poate „motiva" ră- vom decit un singur tractor". ţine seama de specificul con­ bună şi la timpul optim în v aloarea 2ilelor de muncă cu­
diţiilor de lucru din agricul­ cooperativele agricole dc pro­ venite preşedintelui, iar pen­
sarcinilor
de
tru depăşirea
tură. prevăzînd forme elasti­ ducţie
ce de salarizare care să co­ Tn afara salariilor tarifare, producţie o retribuţie supli­
mentară la nivelul celei pri­
intereseze mai puternic lucră­ lucrătorii din unităţile agrico­ mite de preşedinte.
torii din acest important sec­ le dc stat vor beneficia de
In pagina a -a tor al economici naţionale în premii în cursul anului pentru de salarizare şi majorarea sa­
Introducerea noului sistem
rezultate deosebite in muncă
obţinerea unor producţii spo­
rite de cereale, legume, plante şi de gratificaţii la finele a- lariilor tuturor lucrătorilor
tehnice, lapte, carne, ouă si ruilui în funcţie de depăşirea din unităţile agricole de stat
alte produse, atît în sectorul venitului net pe fermă sau a şi a specialiştilor din coopera­
agriculturii de stat cit si în beneficiilor planificate pe în­ tivele agricole dc producţie s<ş
Viaţa de partid cel cooperatist. Astfel sc asi­ treprindere In cazul lucrăto­ inscrie pe linia înfăptuirii pre­
gură o legătură mai strînsâ rilor dîn întreprinderile dc vederilor celui de-al IX-tea
• EXIGENŢA PUSA IN INFERIORITATE ? a salariilor lucrătorilor din u- mecanizarea agriculturii, sc Congres al partidului, referi­
nilăţile agricole de stat si ale pot acorda premii pentru de­ toare la ridicarea nivelului de
Instalaţia de electrofiltrc de la Fabrica de aglomerore nr. 2 de la Hunedoara împiedică Aplicarea normelor de tehnica securităţii muncii specialiştilor din cooperative­ păşirea planului de venituri al
poluarea atmosferei recuperind pentru producţie o mare cantitate de praf de minereu. le agricole de producţie cu re­ întreprinderii Totodată, li se li ai al oamenilor muncii si ale
Foto : N. GHENA • OBLIGAŢIE PRIMORDIALA A TUTUROR SALARIAŢILOR zultatele muncii lor si ale un i­ pot acorda premii pentru de­ Hotâririlor Plenarei Comitetu­
tăţii în care îşi desfăşoară păşirea producţiei planificate lui Central al P.CR.. din oc­
activitatea. ia principalele culturi din tombrie 1907, cu privire la
îmbunătăţirea sistemului de
salarizare şi majorarea sala­
riilor. Aceasta va reprezenta
Despic vestitul „triunghi al Invectivele, injuriile, acu­ in acelaşi timp un pulcrnF
Pentru locu­ familiei*', care a stigmatizat zele între cei doi soţi au de­ stimulent pentru salariaţii din
dc-n lungul anilor viaţa inti­
venit publice. Soţii sînt ace­
mă a atitor oameni, s-au scris iaşi care doar cu patru ani în toate unităţile acestui impor­
mii de pagini Triunghiul — urmă au rostit acel „da" in tant sector al economiei n a­
itorii comu­ soţ, soţie, amant' (sau amantă) faţa ofiţerului stării civile ! ţionale.
— a constituit apanajul unor
clase rare. in huzurul lor. căl­ In această conjunctură ap a­ tembrie 1908 cînd socrul meu. cut loc intrusul. „Se întîl- buie sâ ai stimă, respect, a- „Nu l-am iubit pe omul cu ca­
re m-am căsătorit" — declară
nei G helar eau în picioare cele mai nobt re cu atît moi flagrant faptul bolnav, trebuia dus la Bucu­ ncau aproape zilnic. îşi dă­ fecţtune, consideraţie, obliga­ soţia după patru ani. In voca- j j
le sentimente : dragostea. în­
bularul lor şi-au făcut loc eu-
crederea între oameni, dem­ ca unul dintre soţi să cedeze reşti. Soţia n a mai apelat la deau întîlniri în diferite tă să suporte cu stoicism toa­ vinte pe care le rosteşti doar
nitatea Aceste clase, insă. au unor porniri egoiste. Inşelind mine pentru procurarea bile- locuri din oraşul nou. sub di­ te descărcările nervilor săi fă­ in faţa completului de Jude-
dispărut iar conflictele de­ încrederea soţului cu care .s-a volor. <î Ia serviciile ingine­ ferite pretexte In cele din ur­ ră „drept de replică" vor­ ealâ S-a „născut" şi al doilea
clanşate dc „cel dc-al treilea angajat, prin actul căsătoriei, rului Gnvrilâ Szanto Dinsul mă. în luna decembrie, soţia belor sale triviale, batjocori­ proces în care soţul apare ea Un nou ansam- j
Localitatea minieră Cihclar unghi", au rămas înscrise un­ să trăiască alături întreaga n cumpărat bilete dc tren pe a înaintat acţiune de divorţ". toare. insinuante" — se sene pîrit în urma unui „scandal j
si satele aparţinătoare sînt deva în paginile unor cărţi. viaţă. în cererea dc divorţ înaintată de familie". j
deservite în prezent <lc către Societatea noastră socialistă a Avem în fală un dosar Re judecătoriei Cit despre vizita blu de locuinţe I
23 de unităţi comoreialc, ca­ ridicat familia la rangul di* coperta lui sint treculc numele făcută la locuinţa ingineru­ Tn discuţiile purtate eu cei j
re desfac anual mărfuri in celulă de bază în care soţii unui linâr—V B şi al soţiei lui lui Szanto. M LV o consi ­ doi soli numele inginerului j i j
valoare dc peste 30 milioane sînt ('gali. ea întcincindu-se — M S-au căsătorit încă de deră ca fiind cu totul ne­ •Szanto Gavrilâ apare ra un |
lei Dc fapt, nu există sat în pc suporţi morali noi : dragos­ pc vremea cînd erau pe băn­ A nchetă socială vinovată : „Re la 7-7.30 am lait motiv „Dacă nu era el ; Oraşul Lupeni continuă !
comuna Ghelar, fie el orîcit tea, afecţiunea reciprocă. Sta­ cile şcolii tehnice pcnlru că văzut dc pc geam eâ tovară­ aici cred câ nc-am fi împăcat să-şi dezvolte profilul urba- 1
dc îndepărtat, în care să nu tul nostru a creat puternice s-au iubit. Au fost colegi de şul Szanto a venit acasă. Fă­ Fu am încercat Rcntru copil f nistîe şi arhitectural. Dc ci- i
funcţioneze o unitate comer­ baze materiale cc asigură .şcoală şi şi-au ales amindoi ră sâ stau pe gînduri, fără sâ şi pentru câ. . mi-am iubit so- j leva zile şi-a tăcut aici apa- I
ţia F copilul nostru,
cială. prosperitatea continuă a fami­ aceeaşi profesiune, cea de pro rare, le-a adus după-aminză Se făcea primul pas spre des­ mă gîndese la urmări, am ple­ regretă solul dar..." riţia încă un şantier. Con- J
slructorii au început lucrările I
In ultima vreme, în salul liei S ar putea cita miî. poale icclanl. Apoi s-nu angajat a iieasâ. la invitaţia soţiei me­ trămarea unei familii care. cat sub pretext câ merg sâ la un nou ansamblu de locu- ,
Ruda a fost dat în folosinţă milioane de familii in cari' mindoi în aceeaşi întreprin­ le. Gu acceleratul de scară an alunei cînd s-a închegat, sc cumpăr aţă (acasă avusese loc Nu putea fi oprită aluneca­ niţe numit „Viscoza 4". Aees- j
un nou magazin mixt, un a- încrederea reci proră între soli dere : Uzina „Victoria" Călnn plecat împreună la Bucureşti, voia fericită „A ajuns pină un schimb de „vorbe tari*1- in­ rea acestei familii spre dez­ la va cuprinde in loial 21100 i
scmenca magazin a fost u- a creat acea atmosferă propi­ Au lucrat o vreme in acelaşi conducmdu-1 desigur pe so­ acolo — declară soţul — in­ tre cei doi soţi aflaţi în di­ membrare prinlr o măsură apartamente cu grad diferen- ;
menajat în satul PJop, iar ce consolidării continue a ce­ birou. Năzuiau să dea friu crul meu După două zile. la cit spre sfîişinil lunii martie, vorţ n.n.) şi am urcat la tov a- fermă corc sa descompună I ţiat dc confort prevăzute a se !
lulei de buză a societăţii, trăi liber fanteziei, să proiecteze întoarcere, soţia era însoţită înlr-o seară, am surprins-o in v.trăsul Szanto Am fost în­ „triunghiul" ? Am cerut pă­
la Govăjdia şi-a început ac­ tot de inginerul S/anlu Au construi în anii următori, o |
niciei ei. însăşi Constituţia ţ â ­ să creeze cu mintea s\ creio­ apartamentul inginerului Szan- trebată cum am îndrăznit sâ rerea secretarului comiletu-
tivitatea o nouă unitate pen­ rii noastre, in capitolul despre nul acel frumos şi util de ca­ început sâ se inlîlneascâ din to. Atitudinea celor doi, ţi­ merg la el l-am răspuns câ şcoala cu 16 săli de clasă, j
tru desfacerea legumelor şi drepturile şi îndatoririle cetă­ re societatea arc nevoie. Au re in ro mai des. îşi dădeau nuta. le dovedeau vinovăţia". nu mai rezist nervilor şi <â lui dc partid de la uzina s crcşc şi grădiniţe, unităli lo- j
fructelor. ţenilor. prevede eă stalul a visat o viaţă liniştită, au si un telefoane de la poarta uzinei, Soţia acuză : „Căsătoria trebuie sâ termin o dată cu „Victoria" Călan. ^ov. loan j mercîalc şi dc prestări dc j
din birou Cînd s-a întors so­
cordâ o deosebită atenţie că copil — Claudiu — şi acum noastră a fost nefericită din situaţia de acasă". (La comite­ Popa
Localitatea reşedinţă dc crul ineu de la spital, soţia tul de partid al uzinei a de­ servicii către populaţie, j
să l or ici. familiei şi apără in Acum soţul acuză : „Mi-am primele zile penuu mine da­
comună — Ghelar — va a­ teresclc mamei şi ole copilu­ mijit soţia şi copilul. Am s-a dus toi cu inginerul Szan- torită soţului care. instalat în clarat câ a făcut această vizi­ SIMION POP Primele 66 de apartamente !
vea nu peste multă vreme un lui Grija fată de familie este stimat-o şi am rcspoctat-o ca lo să-l njule. Ajunsesem sâ-i postul dc cap al familiei a tă în mod intenţional pentru din noul ansamblu urmează (
nou complex comercial, a că­ un mijloc important pentru femeie, ca pe mama copilu­ incomodez". considerat < â soţia este numai ca soţul sâ mbă motiv de di­ să fie terminale şi date in î
aşezarea celulei de bază a o menajeră ce nu merită sâ i vorţ. deşi acţiunea judecăto­
rui fază dc execuţie este a­ lui meu. Căsnicia noastră a In viaţa familiei B s-a rească a fost pornită dc M B folosinţă pînâ la sfirşitul a- i
societăţii pe normele elice ale se acorde vreo atenţie, o per­
vansată. orînduirii socialiste. fost liniştită pină prin sep­ format „triunghiul*', şi-a fă­ soană faţă de caic nu tre­ n.n.). nulul.