Page 26 - Drumul_socialismului_1969_10

¥AQ. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI - JO! 9 OCTOMBRIE 1969
caute metode, căi şi soluţii
In anii cincinalului econo­ pentru ca locurile dc muncă
EXIGENTA PUSA mia judeţului nostru a bene­ cu un anumit grad de dificul­
ficiat de fonduri de investiţii .
tate pentru sănătate sâ tic pc
în valoare de 6.'J miliarde de
lei, din care 75 la sută au fost ftpiicarea normelor de tehnica securităţii muncii deplin ameliorate.
Sporul dc toxicitate — re­
orientate spre dezvoltarea in­ marca in cuvintul său cir Au-
iN INFERIORITATE? dustriei, valorificării mai com­ rcl Ailoncanu. adjunct la di­
plete a potenţialului material
recţia judeţeană sanitară —
şi uman de care dispunem. Pc
această bază s-au creat peste in multe locuri a devenit un
3 200 noi locuri de muncă, iar Obligaţie primordială paleativ, care nu rezolva in
valorificarea fondurilor fixe fund problema, ci doar o ami­
La sediu] comitetului de Ion, Nicolae Cornea şi Avram ce se face în domeniul muncii ce revin pe un salariat ocupat nă în mod birocratic. Credem
partid a) întreprinderii minie­ Culda. de educaţie este cu totul in­ in industrie a crescut — in că este timpul ca o asemenea
re Hunedoara are loc o şedin­ A intrat apoi Gheorghc suficient ca nivel şi conţinut comparaţie cu 1050 — cu pes­ anomalie sâ nu-şi mai găseas­
ţă de birou. Pe masa secreta­ Barbu. un tînăr şofer la Uzi­ In lumina acestei realităţi tre­ te 361 la sută Punerea în că loc în stilul de muncă. în
rului se află 5 dosare, repre­ na de preparare din Zlaşti. buie privită şi munca de pre­ funcţiune a noilor unităţi in­ felul dc a gindi al cadrelor
zentând dorinţa cîtorva oa­ O remarcă : secretarul organi­ gătire a celor ce solicită pri­ dustriale, modernizarea si re- a tuturor salariaţilor puse dc partid şi dc stat sâ
meni de a intra în rindurilc zaţiei de bază, care i-a discu­ mirea in partid. ulilarea celor existente au organizeze şi sâ conducă ac­
partidului. Toate cele 5 cereri tat cererea de primire, este Dar să revenim la „cazul" condus la uşurarea efortului tivitatea dc producţie. In ul­
au fost discutate, aşa cum este plecat în concediu şi nici un Barbu. In adunarea generală fizic ol muncitorilor, la im- timii doi ani s-au luat măsuri
firesc, in adunările generale. alt membru al biroului n-a in care a fost discutată cere­ bunâlâţirea condiţiilor dc mai substanţiale pentru îmbu­
Acum holârîrile acestora tre­ găsit timp pentru a veni cu tî- rea sa de primire în partid muncă şi viaţă ale salariaţi­ nătăţirea condiţiilor la locuri­
buie să fie confirmate. Rînd nârul Barbu la confirmare. devenise evidentă insuficienta lor. Grija crcsrindâ fată dc le de muncă eu atmosferă no­
pe rind prin fata membrilor Faptul il semnalăm nu pen­ pregătire a solicitantului. Toc­ creatorii Imnurilor materiale nâtâţirea acrajului în abataje, Preocuparea sporadică ma­ sesc schele nccorcspunzâloarc. civă: totuşi există încă puncte
biroului trec solicitanţii, îm­ tru latura sa formală, ci pen­ mai de aceea* unul din comu­ îmbracă şi iiltc aspecte In a­ (staţiile existente asigură de­ nifestată dc unele comitete de se lucrează la înălţimi fără a de lucru necorespunzâtoare.
preună cu secretarii organiza­ tru unn de fond. nişti. semnalind realitatea, cest an. de pildă, pentru teh­ bitul necesar la locurile de direcţie şi organizaţii sindi­ se folosi centura de siguranţă. ceea ce are ca urmare men­
ţiilor de bază în care le-au Se ştie că la confirmări ce- şi-a exprimat părerea ca tova­ nica securităţii muncii s-au mum ă), măsurile privind pro cale pentru crearea celor mai Pc bună dreptate nc-.im pus ţinerea la un nivel ridicat a
fost discutate cererile. Insolit răşul Barbu să fie ajutat în­ cheltuit peste 5.1) miliO€inc de venirea prafului silicogen. a optime condiţii dc muncă, a- şi noi întrebarea, cine sini îmbolnăvirilor profesionale.
astfel intră Vasile Copil, un deaproape sâ se pregătească lei. pentru ventilaţie de pro­ diluării concentraţiei de gaze plicarca neabătută a N.T.S. au acei ce nu respectă normele Cifrele arătate in referat nu
sint deloc liniştitoare, dimpo­
tînăr bihorean, cuplâtor la mai bine pentru acest eveni­ tecţie 12 milioane de lei. iar au constituit alături dc alţi generat 04 000 de zile dc inca­ în vigoare? Dinlr-un studiu trivă concluziile ee se dc:a-
secţia a IV-a de Ia mină. Ho- Pornind de la o ment din viaţa sa. Era un fondurile alocate procurării factori, condiţii reale ce au pacitate pentru accidente şi întreprins în combinat — sub­ jâ din ele invită la acţiuni
tăriren adunării generale a punct de vedere ce exprima diverselor materiale şi echi­ permis ca brigăzile noastre boli profesionale, pentru ca­ linia tovarăşul Ştefan Şoimo- concrete pătrunse dc tenaci*
organizaţiei de bază în care exigenţele sporite pe care le pamente sau ridicat la suma de mineri sâ obţină rezultate re s-au plătit peste 4.4 milioa­ .şi. preşedintele comitetului late. răspundere din partea
i-a fost discutată cererea a adunare de partid pune partidul in faţa membri­ dc 20.0 milioane de Ici. Pe certe in activitatea dc produc­ ne dc lei. sumă in cai c nu sini sindicatului din CS Hunedoa­ tuturor celor ce au tangonlâ
fost aici confirmată. Toţi to­ lor săi. era o chemare la res­ fondul unor preocupări bune, ţie. Temperatura, umiditatea incluse pensiile suportate dc ra — a rezultat < â marca ma­ cu această importantă proble­
varăşii. membri ai biroului pectarea cerinţelor statutare rezultate meritorii in activi­ aerului sini supravegheate cu stal In activitatea serviciilor joritate a accidentelor au avut mă
comitetului de partid, au fost cu privire la primirea in par- tatea comitetelor de direcţie, atentic. intcrvcnindu-sc ope­ dc protecţia muncii, a inspec­ loc in sectoarele auxiliare: 3 1 Discuţiile purtate au evi­
mulţumiţi că Vasile Copil s-a lui ce solicită intrarea în par­ tici. o chemare la îmbunătă­ a organizaţiilor sindicale se rativ cind situaţia o cere. torilor obşteşti din grupele de cazuri la manipularea ma­ denţiat şi alic aspecte ale
pregătit bine pentru a intra în tid i se pun anumite întrebări ţirea activităţii de educare a menţin încă. se perpetuează Pentru desfăşurarea activită­ sindicale — arăta tovarăşul terialelor. 30 din cauza indis­ muncii dc prevenire a acci­
partid. Este un muncitor bun. care au drept scop să sondeze oamenilor muncii. Adunarea stări de lucruri neeorespunzâ- ţii in condiţii normale, redu­ Ion Mardale. preşedintele co­ ciplinei. alte 30 de situaţii dentelor şi îmbolnăvirilor pro­
disciplinat, care îşi îndepli­ modul in care acesta s-a pre­ a votat pentru primirea in loare privind organizarea ju­ cerea numărului de accidente mitetului sindicatului de la s-nu produs datorită folosirii fesionale. ale activităţii cul­
neşte conştiincios îndatoririle. gătit pentru a deveni mem­ partid a tovarăşului Barbu. Şi. dicioasă a locurilor dc muncă, comitetul dc direcţie trebuie I.C.S.H — se manifestă încă unor mclodc de muncă inco­ tural-educative. Crilicilc, ob­
eliminarea noxelor profesio­
Copil a absolvit cursurile li­ bru al partidului. Ei bine. li- astfel, punctul de vedere cc nale. nrasigurnrra sau nefo- insă sâ manifeste mai multă mult formalism. La un con­ recte, contrar indicaţiilor. Din servaţiile. propunerile făcute
ceului. înainte de a cere să fie nârul Barbu a dovedit că nici slujeşte exigenţa, protonii losirca. in unele locuri a c- grijă şi operativitate în asi­ trol efectuat pc şantierele dc păcate. uneori oameni cu sini de natură sâ determine
locuinţe am constatat că po
primit in partid s-a străduit sub raportul cunoaşterii şi sporită a fost pus in minori­ chipumenlului de protecţie, gurarea locurilor dc muncă cu zarea cablurilor electrice dc multă vechime în muncă în­ acţiuni concrete pentru întă­
să-şi insuseascâ principiile tic nici sub cel al maturităţii po­ tate. Dai- chestiunea nu pu­ aplicarea N.T.S. Aspectele ce echipament dc susţinere, piese Ia diverse utilaje nu era calcă normele de tehnica secu­ rirea controlului obştesc asu­
bază ale organizării şi politi­ litice nu este suficient de bi­ tea li-ecc neobservată pînâ trenează asupra activităţii, de schimb, aprovizionarea cu conformă cu instrucţiunile in rităţii muncii Bunăoară doi pra respectării legislaţiei de
cii P.C.R. pentru a cunoaşte ne pregătit Aici nu este vor­ la capăt Motărîrea adunării măsurile ce se impun a fi lua­ materiale dc protecţie de bu­ vigoare. Lucrarea, evident, a tovarăşi cu 25 şi respectiv 30 proiecţie, unlrenind comisiile
exigentele pe care partidul le ba atit de cunoaşterea unor generale a fost infirmată, res- te în direcţia imlninâlâţirii nă calitate ele. Este timpul fost oprită pînâ s-au pus la dc ani vechime în muncă, ele specialitate. inspectorii
pune în fata membrilor săi. teze teoretice, ci a cîtorva lu­ peclîndu-sc astfel un adevăr. continue a condiţiilor de ca organele sindicale sâ ini­ punct lucrurile. Problema pu­ s-au accidentat din cauza ne­ obşteşti, cadrele tehnico ingi­
'Participanţii la şedinţa de cruri strici elementare Dar Biroul comitetului de partid muncă au formal obiectul ţieze cu mai mult curaj acţi­ ica fi rezolvată bine de la in- atenţiei. a subaprecierii luării nereşti la materializarea mă­
confirmare i-au recomandat nu numai atit. Solicitantul. al jntreprindeni a procedat dezbaterii plenarei consiliu­ uni educative, iar în adună­ ceput, dar inerţia, aulomulţu- măsurilor de precauţie. Cc surilor de creare a unor con­
fel dc exemple pot fi in fata
tinârului să-şi completeze stu­ cu o destul de precară pre bine infirmînd o astfel de lio- lui judeţean al sindicatelor rile dc grupe sindicale sâ fio tinerilor acei conducători dc diţii mui bune dc lucru, de
diile. lucru pe care el s-a an­ gâtire. nici nu manifestă in­ târîre. Dar lot cl trebuie sâ Hunedoara. puşi in discuţie şi sancţionaţi miren care se manifestă la li­ producţie care ci tnşişî neso­ apărare o oamenilor muncii
gajat sâ-1 facă La confirma­ tenţia de a-şi ridica nivelul fie acela care sâ acorde un Rezultatele bune pe care le cei ce nu-si îndeplinesc obli­ nele cadre responsabile direct cotesc reguli dc muncă bine dc pericolul accidentelor şi
gaţiile cc le revin prin lege şi
re toţi au trăit sentimentul politic si de cultură generală .sprijin mai susţinut organiza­ raportează in întrecere mine­ cei care nu folosesc echipa­ dc buna organizare a muncii stabilite ? O altă problemă că­ îmbolnăvirilor profesionale,
satisfacţiei că tineri cu fizio­ In consecinţă, biroul comite­ ţiilor de bază în îmbunătăţi­ rii noştri — arăta tovarăşul mentul şi materialele de pro­ fac sâ persiste neajunsuri în reia trebuie sâ-i găsim o solu­ contribuind şi pe această ca
nomia morală pc rare o arc rea muncii de primire in par­ le la organizarea superioară a
Vasile Copil merită să intre tului de partid a infirmat ho- tid. eu toi ce înseamnă aceas­ Constantin Nâstase. preşedin­ tecţie conform indicaţiilor, cre- aplicarea N.T.S Pe unele ţionare urgentă se referă la producţiei, la înfăptuirea im­
târlrea adunării generale
în
4n rindurilc partidului. Au fost legătură cu primirea in par­ ta Atupcî nu vor mai li ho- tele comitetului sindicatului îndu-se astfel un spirit com­ şantiere datorită lipsei de noxele profesionale Urni con­ portanţelor obiective ce ne re-
(formulate aprecieri pozitive tid a tinârului Barbu. Faptul lârîri infirmate. de la EM. Lupeni •— au la bativ faţă de orice încălcare supraveghere şi control se ducători se mulţumesc eu sta­ v in din planul de siat.
şi la adresa biroului organiza­ poate că ar fi trecut ca ceva bază un complex de măsuri a normelor si normativelor dc mai execută lucrări dc săpă­ rea dc a se plăti diferite spo­
ţiei de bază din secţia de comun dacă avea caracter protecţia muncii. turi fără sprijinire, se folo ruri dc toxicitate în loc sâ A. NAGY
transporturi a jninei. care se singular. In ultima vreme mai C. ARMEANU telmieo-organizatoricc. Imbu-
ocupă cu grijă şi atenţie de mulţi muncitori de la exploa­
creşterea şi educarea tinerilor tarea minieră Zla.şli au trebu­
ce doresc să devină membri it să treacă prin această si­
ai partidului. tuaţie neplăcută. De ce? Pen­
Cam in acelaşi fel s-au pe­ tru că organizaţiile de ba2â
trecut lucrurile şi in legătură de aici desfăşoară o slabă ac­
cu confirmarea holâririlor a- tivitate de educaţie a oame­
dunârilor generale a 3 orga­ nilor muncii. La intervale ex­
nizaţii de bază de la uzina de trem de mari au loc aici ex­
preparare a întreprinderii prin puneri asupra diferitelor as­
care au fost primiţi în rîndu- pecte ale politicii interne şi
F ream ât pe ogoare
rile partidului tinerii Ion Gh. externe a partidului, iar ceea

In cele dinţii ore ale dimi­ prezenţi pc ogoarele coopera­ adauge aproape 10 hectare ta
30000 (one fontă neţii om pornit intr-un ade­ tivei. Pînă Şi contabilul lor, cele 65 in.srîmînfaU? anlctior
vărat maraton pc la parcelele
ru gr iu şi orz.
Viorcl Micloşoni. renunţase la
unde 280 de salariaţi şi peste registre şi cifre şi împreună La capătul acţiunii de <lu-
peste plan 140 dc elevi dc la liceu şi cu membrii familiei sale dă­ minie.ă, Cooperativei agricole
şcoalo generală din Haţeg a-
dea bătălia pentru recoltatul
vcau să-şi unească eforturile porumbului şi transportul lui din Haţeg ii revenea posibili­
tatea dc a raporta că rcenho
cu ale cîtorva sule dc ţărani din cimp. tul porumbului pe inf-eaoa
Siderurgicii din judeţul utilizare mult superiori color cooperatori, ieşiţi şi ei. ca in Aurul grămezilor dc şthileţi suprafaţă .sc terminase, că *r
nostru au înscris ieri in ra­ planificaţi. Bunăoară, la Că­ duminica trecută să adune ro­ cicştca pe măsură ce cocenii acea zi magaziile, şi baza de
poartele zilnice de producţie lău, pc fiecare metru cub vo­ dul zestrei oferii în această erau tăiaţi şi despuiaţi dc recepţie primiseră mai bine
cea dc-a 30-a mic tonă de lum ulii s-a obţinut 1,337 to- toamnă ca răsplată pentru rod. 51 apoi scădea ..răpit" de dc 13 500 kg ştinlcţi. şi ră 21
fontă dală peste plan in acest oc dc fontă munca lor din timpul, anului. cele 4 autocamioane, 5 căruţe hectare de teren erau gata
un. Ea baza acestui succes au De remarcat că acest spor In Lunca dc Sus, la Fărcă- şi mai multe remorci care il pregătite pentru conii»».aren.
slut organizarea judicioasă a de producţie s-a obţinut în şoane. Ia Cîmpu Mare şi pc transportau coli nun înspre insăminţărilor.
muncii, respectarea prescrip­ malul Cîrlctclui — parcelele magaziile cooperativei, ori. la
ţiilor tehnologice, întreţinerea condiţiile in core consumul au fost „inundate" duminică baza de recepţie. prigadieni
agregatelor, ceea ce a condus de cocs pc tonă dc fontă a de freamătul a sule de oa­ Axenlc Nciconi şi Insif Fa-
la obţinerea unor indici dc fost redus simţitor. meni şi numeroase tractoare, bry, ca şi preşedintele coone O aruncătură de piatră mai
Numai în luna trecuta brigada de mineri condusă de Nicolae Bratu, de la mina Paroşeni, autocamioane, căruţe etc.
a dat peste sarcinile de plan 475 tone cărbune. In foto : ciţiva din membrii brigăzii. ralivei agricole. Lucian Fo- Ia. nord-vestul. Haţegului, co­
— Am făcut ieri opcl la 20 no, aveau rolul de argint operatorii din Silvaş cran n
de salariaţi şi muncitori din viu" şi transmiteau operativ ei. prezenţi la datorie. Recol­
unitatea noastră (J.G.C.L.) ca sutelor de oameni, maşinilor tatul cartofilor şi însăminţa-
să sprijine azi recoltarea po­ si atelajelor indicaţiile nece­ Utl orzului le terminaseră cu
sare pentru desfăşurarea mun­
RIGORILE PLANULUI NU In industria constructoare de maşini au răspuns 38, ne mărturisea cii. o săplămină In urmă. aşa că
rumbului la C.A.P. Haţeg şi
duminică au lucrat la recol­
tatul porumbului, dind
oala
tehnicianul Ion Marcu.
Din şeilc tractoarelor pc ca­
Dc la cooperativa „Reteza­ re Ic conduceau, mecanizato­ ultimele hectare. Pe 0 hecta­
tul" veniseră 95 de meşteşu­ rii. Marin. Rekji, Alexandru re tractoarele au făcut ară­
Importante economii de metal gari, faţă. de 40 cil fuseseră in­ Prejan, Si tainic Ştefani şi Mi- turi pentru insăminţări iar
ADMIT PĂSUIRI avîndu-l in frunte pe direct,»­ hai Cocioabă struneau cu fo­ griu.
vitaţi, iar alţi 00 de oameni.
pe 5 din ele s-a şi semănot
cai-
Ampla activitate desfăşurată ccst an. întreprinderea scon- j
in uzinele constructoare dc loază pe o economie de circa i — dr. Victor Alicu — repre­ los energia sutelor dc brazde „Ziua recoltei" a adus coo­
zentau colectivul salariaţilor
putcrc care trăgeau
maşini pentru economisirea 000 tone dc metal. de la spitalul teritorial. La ria­ adinei umplind izul de toam­ peratorilor din Haţeg şi Sil­
metalului se concretizează în Rezultate asemănătoare s-au i dul lor, profesorii Alexandru vaş o frumoasă recoltă : cea
rezultate lot mai bune. La U­ obţinut şi la alte produse im- ; Moise, Petre Crişovan si Ga- nă al luncilor cu mirosul pă-
competenţă în rezolvareo prohîe pasiv ol neajunsurilor din unită­ mînlului reavăn. Alţii brâr- a muncii lor, sprijinită de
zina de construcţii dc maşini- portante ale economici noastre i vrilă Olah erau mereu încon­
mefor ce le ridică producţio. ţile subordonate. salariaţii şi elevii ce răspun­
(UIMIRI DIN MG. 1) Reşiţa, dc pildă, prin introdu- naţionale, printre care locomo- \ juraţi dc cîrdul a 140 de elevi dau întinderile cîmpului cu
Tovarăşul inginer şei ol Ni se relatează că pentru in- • < erou in fabricaţie a compre- live Diescl-clcclricc, instala- j care, inlrecindu-sc la despuia­ urmele lăsate de semănători sesoră la chemarea acestora.
soarclor de 15, 30 şi 45 mc pc tul şiiuleţilor, înviorau cîm-
D.J.I.L, Bujor Albu, ne-o relatat lălurarea acestor neajunsuri s-a ţii dc foraj dc mare adincimc. j Şi plnă scara aveau să moi
Dor îato în legătură cu aceos- ca la I.I.L, Hunedoara, Brad. O- întocmit un pion de măsuri. M a­ nunul, intr-o variantă moder- tractoare', vagoane de marfă şi j pul cu veselia şi voia lor bu­ PETRE FARCAŞIU
to, punctul de vedere ol tovară­ răştîe şi Deva utilaje de mare terializarea lor în termen se im­ nizatâ. s-a obţinui o economic călători ctc. In primii trei ani; nă.
şului Laurenţiu lucoci, directorul dc metal dc 332 tone. ai cincinalului, economia de i Cooperativa de consum, în­
Direcţiei de planificare, soloriza- productivitate staţionează zile pune cu deosebita urgenţă, ca La întreprinderea „Timpuri metal realizată in industria î treprinderea dc industrie lo­
re şi preţuri din codrul Consili­ întregi, disciplino în procesul de o sarcină de căpetenie pentru Noi" — Bucureşti, la familia constructoare de maşini, ca ur- ; cală, Prevcnloriul Nalati răs­ Fiecare eră bună de lucru
ului popular judeţeon : „In in­ producţie lasă foarte mult de toţi foctorii care răspund de de motoare D-12 şi D 30. cu mare a măsurilor tchnico-or- • punsesem şi rlc apelului cir*
dustria noastră locală se mai lu­ dorit, lipseşte forţa de munco soarta industriei locale Trebu­ o putere echivalentă, sc reali­ ganizalorice luate in acest j a veni în. sprijinul lucrărilor
crează incâ in virtutea rutinei. zează in prezent u economie scop, se ridică la peste 125 000; agricole. Ţăranii cooperatori
Nu toate cadrele se orientează calificata, loto deci, ,,onticii" ar­ ie făcut totul pentru o găsi so­ dc metal de produs, în medie tone, iar pînâ la inchcicrca a- i Ion Andriş, Jiguţ Cocon, Şte­ pierdută, înssamnă
in perspectivă, morginindu-se de tificiale prin care se risipeşte o luţiile cele moi eliciente core să de 435 kg, datorită înlocuirii cestui plan cincinal sc apre- : fan Hovati, soţii Simion şi
cele mai multe ori Io centraliza­ bună parte din potenţialul u o- inscrie activitoteo acestor unităţi motorului precedent cu un al­ ciazâ că sc vor economisi încă i Marin Mohor, Nira Slănescu,
rea aritmetică a datelor aşa cum ductiv, şi faţa de care, poziţia economice pe linia realizării in­ tul modernizat. La producţia circa 115 000 tone de metal, i Sofia Mardan, hilia şi Srminic
le prezintă întreprinderile fără conducerii D.J.I.L. nu depăşeşle dc motoare prevăzută din u- (Agcrprcs) i fceiconi, şi ca ei mulţi alţii, goluri în hambare
nici un tel de analiza, interpre­ tegrale otît o sarcinilor contita- sfirşeau o săplămină de lucru
tare şi concluzionare. In industria nici acum postura de... fotograf tive cit si a celor calitative. şi inceiicau alta, fiind mereu
locală se antrenează un volum sâ participe mecanizatorii î ■
foarte mare de cheltuieli, iar 2iua următoare?
cadrele de ingineri şi econo­ MHAtt (NN n o u
mişti neglijează acest aspect. ★
Concluziile cc trebuie să fi.
Aşteaptă numai sfîrşitul de lună că a moi avut o sancţiune, lot că, ştiu eu, a avut cc-a — Dacă aveţi dovada ade­ sc cuvenea ca si conducerea desprinse în legătură cu mo­
pentru centralizarea datelor de E m a n a t a atit dc gravă, cc nu i-a fost avut sau cc are cu mine. vărului trebuia ..sâ vă balcţi;' uzinei sâ ia măsuri corespun­ mecanizatorii Cornel Andrcşoî. dul de organizare şî desfâsu
la întreprinderi, in loc sâ inter­ ridicată Eu asta nu pot sâ spun. Asta pentru cl. Altfel suportaţi zătoare. Cum s-a reacţionat Victor Bogdan. Dumitru Pre­
: Ar trebui sâ fie om
A.
vină pe parcurs pentru a pre- serios, cu pregătirea pc care o am spus şi în adunarea gene­ consecinţele... însă ? La insistenţa comitetu­ dica şi Marcel Gcorgotină rare a lucrărilor agricole eh
rală dc partid. Eu cu această
loamnâ nu mai necesită co­
lui orăşenesc de partid, referi­
— Eu n-am nici o dovadă,
intimDina risipa. Cind neajunsu­ — După părerea mea fapte­ are. Deşi c un codru bine pre­ femeie n-am avut nimic. n-am nimic palpabil. Cît des­ toare la cazul în speţă, con­ nu ştiau ec sâ mai facă. Ne-au mentarii. Ieşirea din impa‘
rile încep sa şi producă efectul le de care c acuzat inginerul gătit, cu capacitate mare de — Aşa slînd lucrurile, con­ pre consecinţe, le sufăr prin ducerea uzinei a replicat relatat că vor merge la sediul şi terminarea grabnică a re­
ss iau măsuri de componie fără Szanto nu cadrează cu prin­ mumă. faptele sale imorale sideraţi ca fiind justă hotărî faptul că om fost pedepsit de scurt şi (nî se parc n.n.) cooperativei sâ li se spună ce coltatului şi insăminţărilor im­
efectul scontat. Pentru a justi­ cipiile ee trebuie sâ călăuzeas­ sint condamnabile. rea adunării generale do a fi tovarăşii cu rare muncesc, ca­ suficient de concludent : ,,Nu lucrări trebuie sâ mai execu­ pun ca organele agricole ju-
te.
fica salariul cadrele de condu­ că un comunist Cu atit mai N, O. : Cunosc şi alt caz sancţionat eu vot de blam cu re m-au judecat. luăm nici un fel de măsuri !*' (letone, conducerile C.A.P. ş
cere trebuie sâ acţioneze nu mult cu cît nu e la prima a- în caro inginerul Szanto «i a- avertisment ? — Spuneţi totuşi că nu ou Sâ fie oare această poziţie Oare nu sc putea ca cineva LiW.A. sâ întreprindă măsuri
prin referate ci printr-o muncă balero dc acest fel, atit in Câ- în favoarea colectivului în fa­ din conducerea cooperativei, energice pentru folosirea ju
lan. cît şi la Hunedoara — de ţă căruia inginerul Szanto, brigadierii sau şeful secţiei dieioasâ a timpului favorabil
loorte complexă, concretă şi efi­ unde a \cnii — şi unde a fost prin atitudinea sa, a aruncat 1M.A . sâ anunţe cu o scară
cace potrivit atribuţiunilor ce le sancţionai lot pentru aseme­ cu noroi, sau al familiei B ? înainte la cc acţiuni trebuie a forţelor şi mijloacelor dr
care dispune fiecare unitate,
la trei luni după cele petre­ IN T R U S l . \ INTIMI­
incumbă postul pe care-l ocupă. nea fapte. Lo noi a fost pus Sau... acceptarea tacită a aces­
Un exemplu foarte elocvent în în discuţia adunării generale tor abateri ?
şi sancţionat abia în 25 iunie, Este datoria comitetului de
ocest sens : personol i-am spus partid, a conducerii uzinei, a
tovorâşului Petru Prodan, direc­ cute în locuinţa lui. Nu ştiu centralei industriale de a lua
torul Direcţiei judeţene de in­ cum s-a făcut, dar după inci­ măsuri imediate împotriva ce­
dustrie locală, sâ se intereseze dentul dm martie, ba o fost TATEA FAM ILIEI lor caic le-au sâvîr.şit. O cere
plecat în delegaţie ( ? !). ba a spiritul dc echitate, specific
de eficienta economică o pro­ fost bolnav sau internat in societăţii noastre
duselor Io export Mi a răspuns spital la.. Reşiţa, unde are un Comuniştii au luat o măsu­
categoric că pe dînsul nu l in­ frate medic. ră disciplinară împotriva a-
teresează acest lucru. Aceasta Am cerul părerea şi altor reluin acuzat de imoralitate,
comunişti, tovarăşi dc muncă vut asemenea comportări. Răspunsul s-a lăsat cîtev.i dreptate, dar acceptaţi co jus­ de destrămare a unei familii,
cade în competenţa întreprinde­ de mai mulţi ani cu inginerul împotriva intrusului. El sc
I H. : liste principalul v i-
rii exportatoare (! ?). Deci, pe di­ Gnvrilâ Szanto Iată relatări­ noval dc cele petrec ute in fa­ momente aşteptat : tă măsura luată. simte însă terorizat, jignit, lo­
— Eu asia am spus şi in
— Fersonal o consider jus
rector nu l interesează dacă pro­ le : O. I. : Eu am propus ex­ milia B. tâ. adunarea d,c partid Şi din a vit în demnitate. Dar familia
cluderea din partid. B. a ajuns la marginea prâ-
dusele exportole sini rentabile Ce atitudine a avut ingine­ — Dar vă contraziceţi. IV cest punct de vedere, de an­ p.istiei. gala sâ arunce in
sou nu". P. Z. : 11 condamn pentru ră rul Szanto Cavrilâ in faţa dc-o parte, negaţi faptele, dar gajamentul pc caic mi l-am ca pc cel mai nevinovat
faptele lui nu sint compatibi­ acestor acuze grave ? consideraţi justă hotârirea luat voi line cu dinţii. Faptul
Prin urmare, bilonţul realizări­ le cu calitatea dc membru al — Nu ştiu dară a cumpăra luată in baza lor. Nu credeţi Inlîmplat îmi este, pur şî sim­ — copilul ! Poale fi salva­
tă această familie? Cum. plin
lor din industria locală a fost partidului. Actele sale imora un bilet dc tren pentru cine că raţionamentul c în afara plu împotrivă. Oricăruia i ee mijloace 7 Opinia publică
grevat substanţial de lipsurile le — pentru eâ nu c primul va, cînd oşti rugat, şi a-1 du­ logic ii ? s-ar spune acest lucru, va este chemată sâ-.şi spună pă­
eaz — Ic consider şi abuz în ce acasă în prezenţa soţului spune la fel.
care s-au manifestat pregnant — Nu mă contrazic dclor rerea. sâ-i ajute pe cci doi
muncă, deoarece s-o folosit de este o crimă Pentru că în faţa materiale Dat fiind că în abaterile
in acest sector al economiei funcţia pe (are a avut-o pen — Da. dar sinlrţi acuzat lor care s au prezentat, eu nu repetate dc la morală, ingine soţi sâ vadă adevăratul drum
noastre, lipsuri care puleau fi tru a le comite. Nu sini mul­ dr fapte mult mai grave. pot prezenta t onlroriul Eu nu rul Szanto a făcut abuz dc dc urmat, sâ-i demonstreze
ţumit de sancţiunea cmc ia funcţie — aşa Vum se prccî ..celui dc-al treilea unghi" că
evitate dacă din partea condu­ — Eu nu pot sâ spun că contest o părere a majorităţii este de prisos, că a greşit —
fost dală. (Adunarea generală zca/.â in referatul biroului or Mecanizatorii Nicolae Ban dea, Nicolae Teteo şî Constantin
cerii Direcţiei judeţene de in­
1 o sancţionai cu „voi dc blam tovarăşa aceasta (M.B n.n.) şi mâ supun acestei majori­ ganizaţiei do partid supus aşa cum i-au demonstrat-o şi Şoiogea, pricesc cu nedumerire In semănătoare. Au moliv. Nu o
dustrie lacolo. a comitetelor de dezbaterii adunării generale — leagă bine la tractor că... iar se strică.
cu avertisment" n n ) pentru a venit la mine pentru tăţi comuniştii.
direcţie de lo întreprinderi, or fi Aşa se inlîmplă cînd nu se levizuiesc din timp utilajele !
existat mai multă răspundere,