Page 27 - Drumul_socialismului_1969_10

RAO. î iDRUMUl SOCIALISMULUI - JOI 9 OCTOMBRIE 196»
rnute metode, căi şi soluţii
In anii cincinalului econo­ pentru ca locurile dc muncă
EXIGENTA PUSA mia judeţului nostru a bene­ Aplicarea no* melor de tehnica securităţii muncii eu un anumit grad de dificul­
ficiat de fonduri dc investiţii
tate pentru sănătate sâ fie pc
în valoare de (î.U miliarde de
Ici, din care 73 la sută au fost deplin ameliorate.
.Sporul dc toxicitate — re­
orientate spre dezvoltarea in­ marca în euvîntul său dr Ati-
dustriei, v alorificării mai c om­
ÎN INFERIORITATE ? şî uman de care dispunem. Be ‘ rcl Ailoneanu. adjunct la di­
plete a potenţialului material
recţia judeţeană sanitară —
această bază s-au creat peste in multe locuri a devenit un
paleativ, care nu rezolva în
3 200 noi locuri de muncă, iar Obligaţie primordială fond problema, ei doar o ami­
valorificarea fondurilor fixe
La sediul comitetului de Ion, Nicolac Cornea şi Avram ee se face in domeniul muncii cc revin pe un salariat ocupai nă in mod birocratic. Credem
partid al întreprinderii minie­ Culda. de educaţie este cu totul in­ în industrie a crescut — în eâ este timpul ca o asemenea
re Hunedoara «uc loc o şedin­ A intrat apoi Ghcorghc suficient ca nivel şi conţinut. comparaţie eu BJ3G — cu pes­ anomalie sâ nu-şi mai găseas­
ţă de birou Pc masa secreta­ Barbu. un tinâr şofer la Uzi­ In lumina acestei realităţi tre­ te 301 la sută Punerea în că loc în stilul de muncă, in
rului se află 5 dosare, repre­ na de preparare din ZIaşti. buie privită şi munca de pre­ funcţiune a noilor unităţi in­ felul de a gîndi al cadrelor
zentând dorinţa eîtorva oa­ O remarcă : secretarul organi­ gătire a celor ce solicită pri­ dustriale, modernizarea şi rc- a tuturor salariaţilor puse de partid şi de stal sâ
meni de a intra in rlndurîle zaţiei dc bază, care i-a discu­ mirea în partid. milarea celor existente au organizeze şi sâ conducă ac­
partidului. Toate cele 0 cereri tat cererea de primire, este Dar sâ revenim la „cazul** condus la uşurarea efortului tivitatea ele producţie In ul­
au fost discutate, aşa rum este plecat in concediu şi nici un Barbu. In adunarea generală fizic al muncitorilor, la îm­ timii doi ani s-au luat măsuri
firesc, în adunările generale alt membru al biroului n-a In care a fost discutată cere­ bunătăţirea eondiliilor de mai substanţiale pentru îmbu­
Acum holârîrile acestora tre­ găsit timp pentru a veni cu ţi­ rea sa de primire îo partid muncă şi viaţă ale salariaţi­ nătăţirea condiţiilor la locuri­
buie să fie confirmate. Rînd nând Barbu la confirmare. devenise evidentă insuficienţii lor. Grija crcscîndâ faţă de le de muncă eu atmosferă no­
pe rînd prin fata membrilor Faptul îl semnalăm nu pen­ pregătire a solicitantului. Toc­ creatorii bunurilor materiale nâtâţirca aorajului în abataje, Preocuparea sporadică ma­ sesc schele necorcspunzâloarc, civă: totuşi există încă puncte
ele lucru neeorespunzătoai o.
biroului trec solicitanţii, îm­ tru latura sn formală, ci pen­ mai de aceea* unul din comu­ îmbracă si alte aspecte. In u- (staţiile existente asigură de­ nifestată de unele comitete de se lucrează la înălţimi fără a ceea ee urc ca urmare men­
preună cu secretarii organiza­ tru una dc fond. nişti. scmnalînd realitatea, eest an. de pildă, pentru teh­ bilul necesar la locurile de direcţie şi organizaţii sindi se folosi centura de siguranţă ţinerea la un nivel ridicat u
ţiilor de bază în care le-au £>e ştie că la confirmări cc- şi-a exprimat părerea ea tova­ nica securităţii muncii s-au muncă), măsurile privind pre­ cale pe ntru crearea celor mai Pe bună dreptate nc-am pus îmbolnăvirilor profesionale.
fost discutate cererile. Însoţit răşul Barbu sâ fie ajutat în­ cheltuit peste ">,11 milioane de venirea prafului siiicogen. a optime condiţii dc muncă, a- şi noi intrebarea. cine sint Cifrele arătate în referai nu
astfel intră Vasile Copil, un deaproape sâ se pregătească lei. pentru ventilaţie de pro­ diluării concentraţiei de gaze plirnrca neabătută a N.T.S. au acei ce nu respectă normele sînt deloc liniştitoare, dimpo­
tinâr bihorean, cuplâtor la mai bine pentru arest eveni­ tecţie 12 milioane de lei. iar au constituit alături dc alţi generat 04 000 de zile dc inca­ in vigoare? Dinţi un studiu trivă concluziile cc se de :a-
secţia a IV-a dc la mină. Ho- Pornind de la o ment din viaţa sa. Era un fondurile alocate procurării factori, condiţii reale cc au pacitate pentru accidente şi întreprins in combinat — sub­ jâ din ele invită la acţiuni
tărîrea adunării generale a punct de vedere cc exprima diverselor materiale şi echi­ permis ca brigăzile noastre boli profesionale, pentru ca­ linia tovarăşul Ştefan Şoimo- concrete pătrunse dc tona» i-
organizaţiei dc bază în care exigenţele sporite pc care !e pamente s au ridicat la suma dc mineri sâ obţină rezultate re s-au plătit peste 4.4 milioa­ şi. preşedintele comitetului latc. răspundere clin purica
i-a fost discutată cererea a adunare de partid pune partidul in faţa membri­ de 20.0 milioane dc lei. Pc c erte in activitatea de produc­ ne de lei. sumă in care nu sini sindicalului din C.S Hunedoa­ tuturor celor ee nu tangentă
fost aici confirmată. Toţi to­ lor săi. ora o chemare la res­ fondul unor preocupări bune, ţie. Temperatura, umiditatea induse pensiile suportate de ra — a rezultat că marea ma­ eu această importantă proble­
varăşii. membri ai biroului pectarea cerinţelor statutare rezultate meritorii în activi­ aerului sint supravegheate eu stal In activitatea serviciilor joritate u accidentelor au avut mă.
comitetului dc partid, au fost <u privire la primirea în par­ tatea comitetelor de direcţie, alentie. intcrvenindn-sc ope­ de protecţia muncii, a inspec­ loc in sectoarele auxiliare: 3 1 Discuţiile purtate au evi­
mulţumiţi că Vasile Copil s-a lui ce solicită intrarea în par­ tid. o chemare la îmbunătă­ a organizaţiilor sindicale se rativ rînd situaţia o cere. torilor obşteşti din grupele dc cazuri la manipularea ma­ denţiat şi alte aspecte ale
menţin încă. se perpetuează
pregătit bine pentru a intra în tid i se pun anumite întrebări ţirea activităţii de edueare a stări dc lucruri nceorospunzâ- Pentru desfăşurarea activită­ sindicale — arăta tovarăşul terialelor. 20 din cauza indis­ muncii dc prevenire a acci­
Ion Mardale preşedintele co­
partid. Este un muncitor bun. rare au drept scop sâ sondeze oamenilor muncii. Adunarea tourc privind organizarea ju­ ţii în condiţii normale, redu­ mitetului sindicatului dc la ciplinei. alic 30 de situaţii dentelor şi îmbolnăvirilor pro­
disciplinat, care îşi îndepli­ modul în caic acesta s-a pre­ a votat pentru primirea în dicioasă «i loc urilor de muncă, cerea numărului dc accidente, I.C.S.H. — se manifestă încă s-au produs datorită folosirii fesionale. ale activităţii 'iil-
neşte conştiincios îndatoririle. gătit pentru a deveni mem­ partid a tovarăşului Barbu. Şi. eliminarea noxelor profesio­ comitetul de direcţie trebuie mult formalism La un con­ unor metode ele muncă inco­ tural-educalive. Crilicilo, ob­
Copil a absolvit cursurile li­ bru nl partidului. Ei bine, ţi­ astfel, punctul de vedere cc nale. neasigurarea sau nefo- insă sâ manifeste mai multă trol efectuat pe şantierele ele recte. contrar incli< aţii lor. Din servaţiile. propunerile făcute
ceului înainte de a cerc să fie nând Barbu a dovedit că nici slujeşte exigenţa, pretenţia losirca. în uncie locuri a o- grijâ şi operativitate in asi locuinţe am constatat că po păcate. uneori oameni <u sini dc natură sâ determine'
primit în partid s-a străduit sub raportul cunoaşterii şi sporită a fost pus in minori­ c hipamcnlului dc proiecţie, guraroa locurilor de muncă cu zarea cablurilor electrice dc multă vechime in muncă în­ acţiuni concrete pentru întâ­
să-şi însuşească principiile do nici sub cel al maturităţii po­ tate Dai chestiunea nu pu­ aplicarea N.T.S. Aspectele cc echipament de susţinere, piese la diverse utilaje nu era calcă normele de tehnica secu­ ii rea controlului obştesc usu
bază ale organizării şi politi­ litice nu este suficient dc bi­ tea trece neobservată pinâ trenează asupra activităţii, de schimb, aprovizionarea cu conformă eu inslrucţiunile in rităţii muncii. Bunăoară doi pra respectării legislaţiei de
cii P.C.R. pentru a cunoaşte ne pregătit Aici nu este vor­ ia capăt Ilotârîrea adunării măsurile ce se impun a fi lua­ materialo de protecţie de bu­ vigoare. Lucrarea, evident, a tovarăşi en 23 şi respectiv 30 proiect ie. anlrcnnd comisiile
dc ani
vechime in irmneâ.
exigenţele pe care partidul Ic ba atit dc cunoaşterea unor generale a fost infirmată, res- te in direcţia îmbunătăţirii nă calitate ele. Este timpul fost oprită pînâ s-au pus la s-au accidentul clin cauza ne­ de specialitate. inspectorii
pune în faţa membrilor săi teze teoretice, ei a eîtorva lu­ pectîndu-sc astfel un adevăr continue a condiţiilor de ea organele sindicale sâ ini­ punct lucrurile. Problema pu­ atenţiei. a subaprecierii luării obşteşti, cadrele tehnico ingi­
Participanţii la şedinţa dc cruri strict elementare Dar Biroul comitetului de partid muncă au format obiectul ţieze eu mai mult curaj acţi­ ica fi rezolvată bine dc la în­ măsurilor de precauţie. Ce nereşti la materializarea mă­
confirmare i-au recomandat nu numai alît. Solicitantul. al întreprinderii a procedat dezbaterii plenarei consiliu­ uni educative, iar In adună­ ceput, clar inerţia, aulomulţu- fel de exemple pot fi in faţa surilor de creare a unor con­
tînărului să-şi completeze stu­ eu o destul dc precară pre­ bine infîrmînd o astfel de ho- lui judeţean al sindicalelor rile de grupe sindicale sâ fie tinerilor aeci conducători de diţii mai bune de luciu, de
diile, lucru pc care el s-a an­ gătire. nici nu manifesta in­ târîre. Dar lot el trebuie sâ Hunedoara puşi în discuţie şi sancţionaţi mirca care se manifestă la li­ producţie care ci înşişi neso­ apărare a oamenilor muncii
rei ee nu-şi îndeplinesc obli­
gajat sâ-1 facă La confirma­ tenţia dc a-si ridica nivelul fie accln care sâ acorde un Rezultatele bune pe care le gaţiile ce le rev in prin lege şi nele cadre responsabile direct cotesc reguli de muncă bine dc pericolul accidentelor m
re toţi au trăit sentimentul politic şi dc cultură generală, sprijin mai susţinut organiza­ raportează in întrecere mine­ cei care nu folosesc echipa­ de buna organizare a muncii stabilite ? O altă problemă că­ îmbolnăvirilor profesionale,
satisfacţiei că tineri cu fizio­ in consecinţă, biroul comite­ ţiilor de bază în îmbunătăţi­ rii noştri — arăta tovarăşul mentul şi materialele dc pro­ fac sâ persiste neajunsuri în reia trebuie sâ-i găsim o solu­ contribuind .şi pe această ca
nomia morală pe care o are tului dc partid a infirmai ho- rea muncii de primire în par­ le la organizarea superioară a
Vasile Copil merită sâ între târîrea adunării generale 'în tid. eu lot ce înseamnă accas- Constantin Nâstase. preşedin­ tecţie conform indicaţiilor, rrc- aplicarea N.T5. Pc uncie ţionare urgentă se referă la producţiei, la înfăptuirea im­
■în rîndurilc partidului. Au fost 1 a. Atunci nu vor mai li ho- tele comitetului sindicatului îndu-sc astfel un spirit com­ şantiere datorită lipsei do noxele profesionale. Unii con­ portantelor obiective ce ne re­
(formulate aprecieri pozitive legătură cu primirea în par­ lârîri infirmate. de la EM Lupcni — au la bativ fată de orice încălcare supraveghere şi control se ducători se mulţumesc eu sta­ vin clin planul de stat.
tid a tinârului Barbu. Faptul
şi la adresa biroului organiza­ poate că ar fi trecut ea ceva bază un complex dc măsuri a normelor şi normativelor dc mai execută lucrări dc săpă­ rea de a se plăti diferite spo­
ţiei de bază din secţia de comun dacă avea caracter tehnico-organizatorice. Imbu- protecţia muncii. turi fără sprijinire, se folo­ ruri de toxicitate în lor sâ A. NAGY
transporturi a jninci, care se singular. In ultima vreme mai C. ARMEANU
orupă cu grijă si atenţie de mulţi muncitori dc la exploa­
creşterea şi educarea tinerilor tarea minieră Zla.şli au trebu­
ce doresc sâ devină membri it sâ Ireneâ prin arcaşiă si­
ai partidului. tuaţie neplăcută. Dc re ? Pen­
Cam în acelaşi fel s-au pe­ tru că organizaţiile de bază
trecut lucrurile si în legătură de aici desfăşoară o slabă ac­ IA HECIIIlAli
cu confirmarea holărîrilor a- tivitate de educaţie a oame­
dunârilor generale a 3 orga­ nilor muncii. La intervale ex­
nizaţii de bază de la uzina de trem dc mari au loc aici ex­
preparare a întreprinderii prin puneri asupra diferitelor as­
care au fost primiţi in rîndu- pecte ale politicii interne şi
F ream ăt pe ogoare
rile partidului tinerii Ton Gh. externe a partidului, iar ecca

In cele dinlii ore ale dimi­ prezenţi pe ogoarele coopera­ adauge aproape 10 hectare la
30000 ioiie fontă neţii am pornit intr-un ade­ ţirei. Piuă şi contabilul lor, cele 03 insăminţate ante. tor
Viorcl Micloşoni, renunţase la.
nt grîu şi orz.
vărat maraton pc la parcelele
unde 280 dc salariaţi şi peste registre şi cifre şi împreună La capătul acţiunii de du­
peste plan U0 de elevi de la liceu şi eu membrii familiei sale (lu­ minică. Cooperativei agricole
dea bătălia prunii recoltatul
şcoala generala din Haţeg a­
veau sâ-şi unească eforturile porumbului şi transportul lui din Haţeg ii revenea posibili­
tatea de a raporta că rc*âol'(i
cu ale citorva sute de ţărani (lin ci mp. tul porumbului pe infrnun
Siderurgiştii din judeţul utilizare mult superiori celor cooperatori. ieşiţi şi ci. ca în Aurul grămezilor dc ştntlcfi suprafaţă se terminase, că >»:
nostru au înscris ieri în ra­ planificaţi. Bunăoară, la Câ- duminica trecută să adune ro­ neşlea pe măsură ce cocenii acea zi magaziile şi baza d»
poartele zilnice dc produc|ic lan, pc fiecare metru cub vo­ dul zestrei oferit in această cran tăiati şi despuiaţi de recepţie primiseră mai bine
cea de-a 30-a mie tonă dc lum util s-a obţinut 1,337 to­ toanină ca răsplată pentru rod. şi apoi scădea ..răpit0 de (le 15 500 kg ştiuleţi şi ră 21
fontă dală peste plan in acest ne dc fontă. munca lor din timpul anului. cele 4 autocamioane, 5 cărufe hectare de teren erau gala
an. La baza acestui succes au Dc remarcat că acest spor In Lunca de Sus. la Făreă- şi mai multe remorci care ii pregătite pentru continuarea
slut organizarea judicioasă a de producţie s-a obţinut in şoane, la Cimpu Marc şi pc transportau cot.tnuu înspre insămînţărilor.
muncit, respectarea prescrip­ malul Cirlclelui — parcelele magaziile cooperativei, ori la
ţiilor tehnologice, întreţinerea condiţiile in care consumul au fost „inundate0 duminică baza da recepţie Hrigadioni
agregatelor, ccca cc a condus de cocs pc tonă dc fontă n de freamătul a sute de oa­ A.vcnte Nciconi şi Insif Fa-
ta obţinerea unor indici dc (ost redus simţitor. Numai in luna trecută brigada de mineri condusă de Nicolae Bratu, de la mina Paroşeni, meni şi numeroase tractoare, hry, ea şi preşedintele coone O aruncătură de piatră mei
a dat peste sarcinile de pion 475 tone cărbune. In foto : ciţiva din membrii brigăzii. autocamioane, căruţe etc. ralivei agricole. Lucian Fo- la nord-vcslul Haţegului, co­
— Am făcut ieri apel la 20 na, aveau rolul de ..argint, operatorii din Silvaş erau *t
de salariaţi şi muncitori din viu" şi transmiteau operativ ei prezenti la datorie. Recol­
unitatea noastră (I G.C.L.) ca sutelor de oameni, maşinilor tatul cartofilor şi însăminlo
să surigne azi recoltarea po­ si atelajelor indicaţiile nece­ tul orzului Ic terminaseră eu
sare pentru desfăşurarea mun­
o săptămină In urmă. aşa ră
RIGORILE PLANULUI NU In industria constructoare de maşini au răspuns 38, ne mărturisea cii. duminică au lucrai la recol­
rumbului la C.A.P. Haţeg şi
oaia
tehnicianul Ion Marcu.
tatul porumbului, dind
Din şeilc tractoarelor pc ca­
De la cooperativa „Reteza­ re le conduceau, mecanizato­ ultimele hectare. Pe 0 Itcctn
tul' veniseră 05 dc meşteşu­ rii Marin Rele fi, Alexandru re tractoarele au făctit ară­
Importante economii de metal gari, faţă de 40 cit fuseseră in­ Rrcjan, Siminic Şte.foni şi Mi- turi pentru însăminţări. iar
ADMIT PĂSUIRI avindu-l in frunte pc director hai Cocioabă struneau cu fo­ griu
vitaţi, iar alţi 00 <le oameni,
pe 5 din ele s-a şi semănat
cai-
los cncrfiia sutelor dc
Ampla activitate desfăşurată ccst an. Întreprindere.i smn-
in uzinele constructoare de leazâ pc o economic dc circa — dr. Victor Alicu — repre­ puterc care trăgeau brazde „Ziua recoltei** a adus con-
zentau colectivul
salariaţilor
maşini pentru economisirea 000 tone dc metal. dc la spitalul teritorial. La rtn- adinei umpli ml izul de toam­ pe i a tor Hor din Haţeg şi Sil-
metalului se concretizează in Rezultate asemănătoare s-au dul lor, profesorii Alexandru vaş o frumoasă recoltă : rea
rezultate tot mai bune La U­ obţinut şi la alte produse im­ Moi se, Petre Crtsovan si Ga- nă al luncilor cu mirosul pă-
competenţa in rezoivoreo prob'e pasiv ol neojunsurilor din unită­ mtnlului reavăn. Alţii brăz­ a. muncii lor. sprijinită de.
zina de construcţii dc muşini- portante ale economici noastre vrilă Olah erau mereu fneon-
melor ce le ridică producţia. ţile subordonate. lleşiţ.i, de pildă, prin introdu­ salariaţii şi elevii cc răspun­
fMMMf DIN fAO t| naţionale, printre . arc locomo­ jnraţi dc cîrdul a 140 de elevi dau întinderile clmpnlui cu
Tovorăşul inginer set ol Ni se reloteozâ că pentru in-' cerea in fabricaţie a rompro- tive Dicscl-clcetncc, instala­ care, înlrecindu-sc la despuia­ urmele lăsate de semănători. se seră la chemarea acestora.
D.J.I.L, Bujor Albu. ne-o relatat lăturoreo acestor neajunsuri s-a soarc'lor de 15. 30 şi 45 mc pe ţii de foraj dc marc adincime. tul ştiuleţilor, înviorau cim­ şî pinâ seara aveau să mai
Dor iotă în legătură cu aceas­ că Io l.l.L. Hunedoara, Brad, O- întocmit un pion de măsuri. Mo- minut, intr-o variantă moder­ tractoare’, vagoane dc marfă şi poi cu veselia şi voia lor bu­ PETRE FARCAŞIU
ta, punctul de vedere ol tovară­ răştie şi Devo utiloje de mare teriolizoreo lor în termen te im­ nizată. s-a obţinut o economic călători etc. In primii trei ani nă.
şului Lourenţiu Lucoci, directorul dc metal dc 332 tone. ai cincinalului, exonomia de Cooperativa de consum, în­
Direcţiei de plonifîcare, salorizo- productivitate staţioneozâ zile pune cu deosebită urgenţă, ca La întreprinderea .Timpuri metal realizată in industria treprinderea de industrie lo­
re şi preţuri din codrul Consili­ intregi, disciplina în procesul de o sarcină de căpetenie pentru Noi" — Bucureşti, la familia constructoare de maşini, ea ur- j cală, Preventoriul Nalati răs­
ului popular judeţean : „In in­ producţie losâ foorte mult de toţi factorii core răspund de de motoare D-12 si D-30. eu marc a măsurilor tehnico-or­ punsesem şi ele apelului de. Fiecare oră bună de lucru
dustria noastră locală se mai lu­ dorit, lipseşte îorlo de munc-â soorto industriei locole. Trebu­ o putere echivalentă, se reali­ ganizatorice luate in acest a veni. in sprijinul lucrărilor
crează încă in virtutea rutinei. zează in prezent o economic scop, se ridică la peste 125 000 agricole. Ţăranii cooperatori
Nu toate cadrele se orientează calificată. Iotă deci, „onticii" ar­ ie făcut totul pentru a găsi so­ dc metal dc produs, în medie tone. iar pinâ la încheierea a­ Ion Andriş, Jiguţ. Cotau, Şte­ pierdută, înseamnă
în perspectivă, mârginindu*se de tificiale prin coco se risipeşte o luţiile cele moi eficiente core să de 435 kg, datorită inlocuini cestui plan cincinal sc apre- 1 fan Hovati, solii Simion şi
cele moi multe ori la centraliza­ bună porte din potenţialul u o* Înscrie octivitoteo acestor unităţi motorului precedent cu un al­ ciază că se vor economisi încă Maria Mohor, Nica Slanescu,
rea oritmeticâ a datelor aşa cum ductiv. şi faţă de care. poziţia economice pe linia realizării in­ tul modernizat. La producţia < irca 115 000 tone dc metal. Sofia Mardan, lulia şi Siminic
le prezintă întreprinderile fără conducerii D.J.I.L. nu depăşeşte tegrale otit o sarcinilor cantita­ dc motoare prevăzută clin a- (Agerprcs) keiconi, şi ca ci mulţi alţii, goluri în hambare
nici un tel de analiză, interpre­ sfirşeau o săptămină dc lucru
tare şi concluzionare. In industria nici ocum posturo de... fotograf tive cit si o celor calitative. şi începeau alta, fiind mereu
locală se antrenează un volum sâ participe mecanizatorii i
foarte mare de cheltuieli, iar ziua următoare ?
cadrele de ingineri şi econo­
★
mişti neglijează acest ospect. concluziile cc Irebuic sâ fie
Aşteaptă numai sfirşitul de lună eâ a mai avut o sancţiune, lot râ. ştiu eu, a avut re-a — Dară aveţi dovada ade­ se cuvenea ea şi conducerea desprinse in legătură eu mo-
pentru centralizarea datelor de atit di* gravă, cc nu i-a fost avut sau ce are cu mine. vărului trebuia ..sâ vă bateţi** uzinei sâ ia măsuri corespun­ mecanizatorii Cornel Androsni. du! de organizare şi desfâsu
ridicată.
zătoare. Cum s-a reacţionat
Io întreprinderi, in loc sâ inter­ tiu asia nu pot sâ spun. Asta pentru el. Altfel suportaţi însă ? La insistenţa comitetu­ Victor Bogdan. Dumitru Pre­ rare a lucrărilor agricole di
A.
N. : Ar trebui sâ fie om am spus şi în adunarea gene­
vină pe parcurs pentru a pre- serios, cu pregătirea pe care o consecinţele lui orăşenesc de partid, referi­ dica şi Mareei Gcorgolinâ lonmnă nu mai necesită cc-
— Eu n-am nici o dovadă,
întimpina risipa. Cind neajunsu­ — După părerea mea fapte­ are. Deşi c un cadru bine pre­ rală de partid. Eu cu această n-am nimic palpabil. Cit des­ toare la cazul în speţă, con­ nu ştiau ee sâ mai facă. Nc-nti mentarii. Ieşirea din impn
femeie n-am avut nimic.
rile încep sâ-şi producă electul le de care e aeu/.al inginerul gătit. cu capacitate mare de — Aşa stînd lucrurile, con­ pre consecinţe, le sufăr prin ducerea uzinei a replicat re latat eâ vor merge la sediul şi lerminarea grabnică a re
se iou măsuri de campanie fără Szanlo nu cadrează cu prin­ mumă. faptele sale imorale' sideraţi ca fiind justă hotărî faptul eâ am fost pedepsit de scurt şi (ni sc parc n.n.) cooperativei sâ li se spună ce collatului şi insămînţărilor im­
efectul scontot Pentru a justi­ cipiile ce trebuie sâ călăuzeas­ sint condamnabile. rea adunării generale de a fi tovarăşii eu rare muncesc, ca­ suficient de concludent : „Nu lucrări trebuie să mai execu­ pun ca organele agricole ju
fica salariul cadrele de condu­ că un comunist Cu atit mai N. O.: Cunosc şl alt raz sancţionat cu vot de blam eu re m-au judecat. luăm nici un fel de măsuri !“ te. deţene, conducerile C.A.P. si
Oare nu sc puica ca cineva
cere trebuie sâ acţioneze nu mult cu cil nu e la prima a- in care inginerul Szanlo a a- avertisment ? — Spuneţi lotuşi că nu au Sâ fie oare această poziţie din conducerea cooperativei, I.M.A. să întreprindă niăsui i
prin referate ci printr-o muncă batero de acest fel, atit in Câ- in fav oarea colectiv ului in fa­ brigadierii sau şeful secţiei energice pentru folosirea j‘u
foarte complexă, concretă şi efi­ lan eît şi la Hunedoara — dc ţă căruia inginerul Szanto, IM.A., să anunţe eu o seară dicioasă a timpului favorabil
unde a venit — şi unde a fost
prin atitudinea sa, a aruncat
cace potrivit otribuţiunilor ce le sancţionai tot pentru aseme­ cu noroi, sau «nl familiei B ? înainte la ce «noţiuni trebuie o forţelor şi mijloacelor dr
care dispune fiecare unitate
la trei luni după cele petre­ I N T R U S IN IN TIM I
incumbâ postul pe care-) ocupă. nea fapte. La noi a fost pus Sau... acceptarea tacită a aces­
Un exemplu foorte elocvent în în discuţia adunării generale tor abateri ?
şi sancţionai abia in 25 iunie,
Este datoria comitetului dc
ocesl sens : personol i-am spus partid, a conducerii uzinei, a
tovarăşului Petru Prodan, direc­ cute în locuinţa lui. Nu ştiu centralei industriale (Ic a lua
în T ATEA FAM ILIEI
torul Direcţiei judeţene de in­ rum s-a făcut, dar după inci măsuri imediate împotriva ce­
dustrie locolo. sâ se intereseze denlul clin martie, ba a fost lor care le-au sâvirşit. O cerc
plecat în delegaţie ( ? !). ba a
spiritul dc echitate, specific
dc cficienţo economico o pro­ fost bolnav sau internat societăţii noastre
duselor Io export. Mi-a răspuns spital la... Reşiţa, unde arc un Comuniştii au luat o măsu­
categoric că pc dinsul nu-l in­ frate medic. ră disciplinară împotriva a-
teresează acest lucru. Aceasta Am cerut părerea şi altor coluia acuzat dc imoralitate,
de destrămare a linei familii,
code in competenţa întreprinde­ comunişti, tovarăşi dc muncă vul asemenea comportări. Răspunsul s-a lăsat eilcva dreptate, dar acceptaţi ea jus­
de mai mulţi ani eu inginerul 1 li.: Este principalul vi­ momente aşteptat : tă măsura luată. împotriva intrusului. El se
rii exportatoare (! ?). Deci, pe di­ Gavrilâ Szanto. Tată relatări­ novat de cele petrecute în fa­ — Personal o consider jus — Eu asta am spus şi în simte insă terorizat, jignit, lo-
rector nu-l interesează dacă pro­ le: O. I.: Eu am propus ex­ milia B. lă adunarea de partid din a­ v it în demnitate. Dar familia
dusele exportate sint rentabile cluderea din partid. Ce atitudine a avut ingine­ — Dar vă contraziceţi. Pc cest punct dc vedere, de an­ B a ajuns la marginea prâ-
pastiei. gala să arunce in
T. Z. : II condamn pentru eâ rul Szanlo Guvrilâ în faţa de-o parte, negaţi faptele, dar gajamentul pe tare mi l-am
sau nu". faptele lui nu sînt compatibi­ a. eslor acuze grave ? consideraţi justă hotârirca luat voi ţine eu dinţii. Faptul ea pc cel mai nevinovat
Prin urmore, bilanţul realizări­ le cu calitatea dc membru al — Nu ştiu dacă a cumpăra luată in baza lor. Nu credeţi inlimpl.il imi este. pur şi sim — copilul î Po.itc fi salva­
lor din industrio locolă a fost partidului. Actele salo imor.i un bilet dc tron ix'ntru cine­ ră raţionamentul e in afara piu. împotrivă. Oricăruia i tă această familie ? Cum. prin
grevat substonţiol de lipsurile le — pentru că nu e primul va, cind eşti rugat, şi a-l du logic ii ? s-ar spune acest lucru, va ce mijloace? Opinia publică
raz — le consider şi abuz in ce acasă in prezenţa soţului spune la fel. este chemată sâ-şi spună pă­
care s-au manifestat pregnant muneâ, deoarec e' s a folosit d<* este o crimă. — Nu mă contrazic deloc. Dat fiind eâ in abaterile rerea. sâ-i ajute pc cei doi
in acest sector ol economiei funcţia pe care a avut-o pen­ — Da. dar sinlcţi acuzai Pentru că in fala materiali' repetate dc la murală, ingine­ soţi să vadă adevăratul drum
lor caro s au prezentat, eu nu
noostre, lipsuri core puteou ti tru a le < omite Nu sint mul dc fapte mult mai grave put prezenta < untrariu] Eu nu rul Szanlo a făcui abuz dc de urmat, sâ-i demonstreze
„celui de-al treilea unghi** ră
evitote dacă din porteo condu­ lumii de sancţiunea care i-a — Eu nu pot sâ spun că contest o părere a majorităţii funcţie — aşa ‘cum sc proci- este de prisos, că a greşit —
fost dală. (Adunarea generală zcază in referatul biroului or­ Mecontiotorii Nicoloe Bondeo, Nicolae Tetea şi Constantin
cerii Direcţiei judeţene de in­ 1 a sancţionai cu „vot de blam tovarăşa aceasta (M li. n.n) şi mă supun acestei majori­ ganizaţiei dc partid. supus aşa cum i au demonstrat o şi Şoiogeo, privesc cu nedumerire io semănătoare. Au motiv. Nu o
dustrie locolo. o comitetelor de cu avertisment'4 n.n.) |>cnlru a venii la mine pentru tăţi. dezbaterii adunării generale — comuniştii. leogâ bine la troclor câ... iar se stricâ.
direcţie de Io întreprinderi, or ti Aşa se întimplă cind nu se levizuiesc din limp utilajele !
existat moi multă răspundere,