Page 29 - Drumul_socialismului_1969_10
P. 29
Pag 0
i ORUMUI SOCIAUSMUIUI - JOI 9 OCTOMBRIE 196»
S = " " m B C V E N T E IN T E R N
Şedinţa C. C. al Partidului Acţiuni ofensive
Expoziţie de
0-N .U - Dezbaterile de politică Socialist Italian aie partizanilor
fotografii din
tailandezi
generală au luat s fî rşit România Raportul prezentat de Francesco de Martino Unităţile dc partizani tai-
BANGKOK 0 (Agerpres).
ROMA 8. — Coresponden
deschisă tul Agerpres, Giorgio Pasto- intenţionează să Ie stabilească tul Ia autodeterminare al po Jandeze au iniţiat in cursul
potrivit
porului vietnamez". El a sub
lunii septembrie.
P.S.I, cu celelalte forţe poli
NEW YORK 8 (Agerpres). — Dezbaterile de politi libian nu va mai prelungi a re, transmite : In atenţia ob tice. Tuturor acestor probleme liniat, de asemenea, necesita postului de radio „Vocea
că generală ale celei de-a 24-a sesiuni a Adunării Ge cordurile privind existenta lor servatorilor politiei italieni se a încercat să le dea un răs tea recunoaşterii de către Ita poporului Tailandci". C5 de
nerale a O.N.U. au luat sfîrşit. In cursul şedin- după expirarea termenului la Kinshasa află in aceste zile lucrările puns în raportul său, prezen lia a Republici Populare Chi acţiuni ofensive împotriva
|clor plenare de marţi a Adunării Generale au luat prevăzut. „înfiinţarea acestor Comitetului Central al Parti tat în faţa Comitetului Cen neze. In continuare, dc Marti forţelor guvernamentale
cuvîntul primul ministru al Malayeziei, Tunku Abdul baze, a menţionat vorbitorul, dului Socialist Italian, care tral, Francesco de Martino, no a relevat că în opinia P.S.I., concentrate în 14 provincii.
Rahman, reprezentantul Libiei, Whabi El Rouri, pri ne-a fost impusă în circum au început marţi la Roma secretarul general al P.S.I. existenţa guvernului monoco- Ele s-au soldat cu importan
mul ministru al Somaliei, Mohamed Ibrahim Egal, mi stanţe istorice deosebite, iar KINSHASA 8 (Agerpres). dczbâtînd o serie de proble Pornind de la marile acţi lor Rumor este. pentru mo te pierderi în oameni şi
nistrul afacerilor externe al Republicii Ciad. Jacques desfiinţarea lor nu poate con La 7 octombrie a avut loc me de imediată actualitate. In uni sociale desfăşurate in pre ment. singura formulă care materiale pentru forţele ar
Baroum, ministrul afacerilor externe al Kuweitului. tribui decît la reducerea în in capitala Republicii De fruntea agendei de lucru se a- zent în Italia, de Martino a poate permite „obţinerea tim mate şi dc politie ale regi
Sabah Al-Ahmad Al-Jabcr Al-Sabah. primul locţiitor cordării internaţionale". mocratice Congo — Kinsha flâ înscrisă poziţia P.S.I. fată menţionat că P.S.I. „trebuie pului necesar. în vederea gă mului tailandez.
al ministrului afacerilor externe al Republicii Popu Arâttnd că guvernul Repu sa — festivitatea deschiderii de situaţia din ţară după sci să-şi reia locul său tradiţional sirii unor soluţii satisfăcătoa
lare Ungare. Frigyes Puja. reprezentantul permanent blicii Populare Ungar9 acor expoziţiei de fotografii ziunea din rindul socialiştilor de partid al oamenilor mun re" pentru problemele ţării.
la O.N.U. al Paraguayului. Solano Lopcz. şi ministrul dă o atenţie deosebită efortu „Prin România de azv\ şi formarea guvernului de cii". Referindu-se la politica El a subliniat însă că aceste
afacerilor externe al Mauritaniei. Ould MouKnass. rilor îndreptate spre menţine Expoziţia a fost deschisă de tranzit prezidat de Mariano externă, el a apreciat că «e soluţii nu pot fi aminate sine Declaraţia minis
rea şi întărirea păcii in în ministrul congolez al cultu Rumor, precum şi soluţiile deschid acum mai multe posi die. Vorbitorul a apreciat a fi
In intervenţiile lor, majori Organizaţia Naţiunilor Unite treaga lume. primul locţiitor rii şi artelor. Paul Mushiete. propuse de socialişti în vede bilităţi unei conferinţe în pro dificil dc resuscitat vechea trului de externe
tatea vorbitorilor au abordat trebuie să joace un rol activ al ministrului afacerilor ex A fost prezent la festivitate rea rezolvării unor probleme blema securităţii europene. coaliţie de ccntru-stînga „da
problemele cele mai actuale pentru reglementarea, con terne al K.P.U.. Frigyes Puja. amabasadorul Republicii economice şi politice, perspec Vorbitorul s-a pronunţat pen ră P.S.U. işi va menţine con
ale situaţiei internaţionale, in form principiilor Cartei O N U., a menţionat că ţara sa va par Socialiste România la Kin tivele „relansării" coaliţiei de tru „o soluţie politică în Viet diţiile", dar a menţionat şi egiptean
special, necesitatea încetării a conflictului din Orientul A ticipa activ la eforturile pen shasa, Alexandru Tujon. Din ccntru-stinga, relaţiile pe care nam. care să oglindească drep- posibilitatea unui guvern „în CAIRO 8 (Agerpres). — Co
războiului din Vietnam, situa propiat, pronuntîndu-se in fa tru crearea unui sistem de partea guvernului Republi doi" (Democrat-creşlin şi soci
ţia din Orientul Apropiat, li voarea reluării activităţii re securitate europeană şi a cali cii Democratice Congo au alişti). sau .în trei" (cu repu tidianul egiptean „Al Gumliu-
chidarea ultimelor rămăşiţe prezentantului secretarului ge ficat drept constructivă pro mai participat reprezentanţi blicanii). De Martino a susţi ria* scrie că ministrul de ex
ale colonialismului, securita neral al ON U., Gunnar Jar- punerea finlandeză în această ai Ministerului Afacerilor s- u. a. „Porumbeii * îşi nut necesitatea „de a so re terne Mahmoud Riad. a de
tea europeană. In ceea ce pri ring. problemă O schimbare pozi Externe, ai presei şi radio- nunţa la ideea delimitării ma clarat in cursul unei reuniuni
veşte problema Orientului A Reprezentantul Libiei. Wha tivă in situaţia internaţională televiziunii. jorităţii. înţeleasă ca un refuz cu reprezentanţii celor patru
propiat. vorbitorii au scos in bi Kl Rouri, a cerut încetarea — a continuat vorbitorul — faţă dc orice legătură cu Par mari puteri la O.N.U. că „în
evidentă necesitatea respectă războiului dus de Statele U poate interveni in momentul Au asistat, de asemenea, pregătesc rechizitoriile tidul Comunist Italian, care cazul succesului misiunii Jar-
rii rezoluţiei Consiliului de nite in Vietnamul de sud şi s-a în care sînt stinse focarele de la vernisajul expoziţiei şefi reprezintă largi interese popu ring, Republica Arabă Unită
Securitate din 22 noiembrie pronunţat pentru retragerea tensiune din Vietnam şi Ori ai misiunilor diplomatice a lare şt susţine multe revendi va fi gata să semneze un a
30C7, ca un pas important in tuturor trupelor străine din a entul Apropiat, cînd in locul creditaţi la Kinshasa. WASHINGTON 8 (Ager odcll. riscă, potrivit observa cări comune întregii stîngi ita cord de pace sub controlul
reglementarea situaţiei din a- ceastă ţară. Referindu-sc la cursei înarmărilor se va trece Expoziţia, care va rumi pres) — Relaţiile preşedinte torilor politiei, să provoace o liene". Naţiunilor Unite". Riad a re
censtâ zonă. bazele militare străine de pe la tratative dc fond în pro ne deschisă pină la 16 oc lui Statelor Unite cu Congre revoltă in rindul parlamenta afirmat însă. cu acelaşi pri
Premierul Somaliei. Moha teritoriul tării sale. Whabi El blema dezarmării, cînd va fi tombrie, prezintă imagini sul şi cu o mare parte a opi rilor. După raportul prezentat de lej, refuzul guvernului său dc
med Ibrahim Egal. a arătat că Bouri a arătat că noul regim abandonată tactica tergiversă ale realizărilor economiei niei publice americane se a Comisia pentru problemele secretarul general al partidu a angaja negocieri directe cu
României din ultimii 25 de
rii şi se va ajunge la crearea ani şi diverse aspecte ale flă în prezent într-o stare externe a Senatului, sub pre lui au avut loc dezbateri. Israelul.
dc criză — apreciază co
şedinţia senatorului William
unui sistem dc securitate pe vieţii sociale şi culturale a respondentul din Washington Fulbright. va începe o mare
Parisul a făcut o primire triumfală continentul european şi in în poporului român. al agenţiei France Presse. La dezbatere televizată, de o sâp-
tămînâ, asupra politicii viet Tulburări la Montreal
treaga lume nouă luni după venirea sa la
Cctsa Albă, şeful partidului nameze a Administraţiei Ni-
echipajului lui „Apollo-H" republican a devenit ţinta cri xon. „Porumbeii". care domi
ticilor. din ce in ce mai ascu nă această puternică comisie, (Tanada)
ţite, nu numai din partea ad îşi pregătesc rechizitoriile.
— PARIS 8 — Corespon Elwin Aldrin şi Michacl Col- versarilor politici democraţi Pentru a diminua valul cri
dentul Agerpres, Georges dins, care au sosit în capitala cit şi din partea aripii libe ticilor, preşedintele a anunţat MONTREAL 8 (Agerpres). ficului rutier dintre Monlreal
DascaJ. transmite: Parisul a Franţei la invitaţia guvernu rale a propriului său partid. două „mini-retrageri" de tru — După o grevă de 15 ore. cei şi principalul aeroport al ora
făcut miercuri dimineaţa o lui francez. Intimpinaţi la so Declaraţiile noului preşedinte Principalul reproş — imobi pe americane din Vietna 3 700 do poliţişti şl 2 400 de şului. Manifestanţii au incen
primire triumfală celor trei sirea lor pe aeroportul Orly, lismul politicii administraţiei mul de sud Dar. el nu a fă pompieri din Monlreal au diat un garaj al societăţii
cosmonauţi ai navei cosmice de către Jacques Baumeh se republicane în ce priveşte cut decît să-şi atragă şi mai iiotârît să se prezinte dc ur ..Murray Hill". in cursul tul
Apollo II — Neil Armstrong, cretar de stat pe lingă primul al Braziliei problema vietnameză şi impli mult dezaprobarea faţă de in genţă la posturi ca urmare a burărilor o persoană fiind ii-
ministru,1 cei trei cosmonauţi cit impasul datorat acestei suficienţa acestei ..dezescala- unul val de violenţe ce a cu cisă şi peste 50 rănite.
au fost conduşi, in aclamaţiile RIO DE JANEIRO 8 (Agerpres). — In prima dcclc- stări de lucruri al convorbiri dâri". Numeroşi congres prins întregul oraş. Profîtînd Agenţiile occidentale de
mulţimii, la Hotel Crillon, raţie radiotelevizată, după desemnarea sa ca nou pre lor de la Paris. Pină acum. man! doresc ca planul de pace de absenţa păzitorilor ordinii presă relatează din Montreal
publice, bande de
că la numai eiteva minute du
elemente
reşedinţa lor în timpul vizitei
Războiul în capitală. Prima recepţie a şedinte al Braziliei, generalul Emilio Garrastazu Me relevă agenţia — ..porumbeii" promis de preşedinte în tim declasate au efectuat în tot pă cc poliţiştii şl pompierii
au acordat o pauză preşedin
pul campaniei electorale
să
dici a afirmai că este hoturit să restaureze in timpul
au suspendat greva declarată
cursul zilei de marţi spargeri
avut loc la Primăria centrală
a Parisului, dată in cinstea administraţiei sale sistemul democratic în ţară. Medici telui pentru a putea lua cele fio dezvăluit. De asemenea, în magazine şi la cel puţin ze în sprijinul cererilor de mări
mai bune hotârîri in această
parlamentarii cu vederi rea
a precizat totodată că „aceasta nu înseamnă o reîn
re a salariilor, in oraş au fost
ce bănci. In mai multe locuri
psihologic lor de Consiliul Parisului. în toarcere Ia era de libertăţi politice care a precedat lo problemă. O dată cu venirea liste doresc sâ-i înfringâ pc nu fost înregistrate incendii. auzite trei explozii foarte pu-;
toamnei, „armistiţiul" a expi
frunte cu preşedintele lui dc
Verlcourt, care le-a remis Ma vitura militară de stat din 1964". rat şi Congresul a început să militari şi pc „ulii" care exer Situaţia s-a înrăutăţit şi mal ternice care nu au provocat
rea Medalie de Email a ora Preşedintele a declarat că. in prezent, „Brazilia tră murmure. Mai grav este fap cită presiuni asupra preşedin mult In cursul serii, cînd şofe insă victime în primele orc
Fostul preşedinte al Re şului Paris. Apoi cei trei cos ieşte sub un regim pe care nu pulem să-l considerăm tul că o parte a republicani telui şi care cer o reglemen rii de taxiuri din oraş au ma ale dimineţii de miercuri, în
publicii Nigeria, Nnamdi pe deplin democratic". El a subliniat însă că „este îm nifestat în faţa societăţii de metropola canadiană, cu apro
Azikiwe, a terminat recent monauţi au fost primiţi de potriva înlăturării actualelor instituţii ale ţării" şi a lor. în frunte cu senatorul tare a conflictului pe calea transporturi „Murray Hill". ximativ două milioane de lo
o vizită întreprinsă prin preşedintele Consiliului de ţinut să precizeze că va continua „linia politică trasa din New York Charles Go- forţei militare. care deţine exclusivitatea tra cuitori. a revenit calmul.
Miniştri, dl. Jacques Chaban
toate cele 12 state ale Fede Delmas, care a oferit in cin tă de Castcllo Rranco şi Costa e Silva".
raţiei nigeriene. In toate stea Hor un dejun, după care Arătind că guvernul său nu va tolera „acţiuni sub
punctele de concentrare bia- preşedintele Republicii, dl. versive sau teroriste", Medici a promis totodată să an
freze, aflate în prezent sub Georges Pompldou le-a a gajeze „un dialog pc scară naţională cu tineretul, in- donat punerea în slare de a şi daune materiale evaluate ter Sachs şi cunoscuta acţrU
controlul federal, acel pe cordat o audienţă de o Jumă telelectualii, ziariştii şi cu întregul popor". larmă a 400 de membri ai la eiteva milioane de ranzi. ţă franceză de cfrt'4lna Brigit-
care partizanii săi îl nu tate de oră, pentru a-i felici CURIER gărzii naţionale. Noul cutremur a fost resim te Bardot. CertltâţliTin apa
mesc cu afecţiune „Zik" a ta. ţit mai ales în oraşele Wolse- renţă. căsnicia celor doi a
fost primit cu multă căldu La Mar Del Plata (Argen ley, Ccres şi Tulbagh şi în durat trei ani. La început,
ră şi o semnificativ că el a tina) s-a deschis ccl de-al împrejurimile acestora. Nu Brigitte Bardot era pentru
întirziat in mod deosebit XX-Ica Congres internaţio meroase clădiri au fost dis soţul ei -cea mai frumoasă
in tabăra dc lingă Port La Ujgorod. in Ucraina, nal de astronautică. în pre truse. iar canalele de irigaţie femeie din lume". La rindul
Harcourt. unde se află are loc o intilnire priete zenţa preşedintelui republi şi conductele petroliere din ci Rrigiltc. il considera „un
12 000 de compatrioţi, cu nească a partizanilor păcii cii. Juan Carlos Ongania. şi regiunea unde s-a produs cu adevărat prinţ din basme”
care s-a întreţinut îndelung. din unele ţări socialiste eu a altor membri ai guvernu tremurul au fost în mare Deocamdată, acesta este .ul
Este evident că „ZiU* este ropene. consacrată sărbători lui. Preşedintele republicii parte avariate. timul" divorţ pentru B. B.
din ce in ce mai mult folo rii centenarului naşterii lui a fosf intîmpinat şi salutat care a împlinit de curînd 34
sit de către autorităţile fe V.I. Lcnin. La conferinţă in numele participanţilor la dc ani. Primul ei soţ a fost
derale in cadrul ofensivei participă şi o delegaţie a Congres de acad. Elie Cara- Toate cadrele ofiţereşti a- regizorul francez Roger Vă
psihologice întreprinsă în Comitetului Naţional pentru dim, care de altfel a şi des-
încercarea lor de a cîştiga Apărarea Păcii din Republi copcrit-o şi a lansat-o. iar cel
populaţia Biafrci. O foto ca Socialistă România, con de-al doilea, aclorul Jaecmo*
grafie înfăţişindu-1 pe fos dusă dc acad. Dumitru Du- Bazele militare americane Samsun şi Trabzon. situ Gharrici*.
tul preşedinte îmbrăţişat de mitrescu. membru al Biroului ate pe ţărmul turcesc al Mării Negre, urmează să fie
generalul Gowon a fost re- Comitetului. Leonid Brcjnev. predate Turciei în cel mai scurt timp — s-a anunţat
secretar general al C.C. at oficial la Ankara. Predarea lor se face în virtutea a
P.C.U.S., a adresat un mesaj cordului semnal in iulie intre Turcia şi Statele Unite. Celebru prin grefele de ini
Din presa de salut participanţilor Ia Surse apropiate Ministerului de Externe al Turciei, ci mă efectuate în premieră
intilnire. tate de agenţia Reutcr, arată că între cele două ţări se mondială, doctorul Cbrisllan
Rarnard se află acum
din
străină ♦ O * duc în prezent tratative pentru predarea tuturor baze nou în centrul atenţiei gene
lor americane c&lre autorităţile turceşti. Potrivit ace
Primarul oraşului Las Ve- loraşi surse, vor fi preluate dc Turcia şi bazele aerie rale. Renumitul chirurg. în
produsă pe mii dc manifes gas. Oran Grangson. a ordo ne dc la Cigli şi Izmir, precum şi cea navală de la vîrstă de 46 de ani. se va
te purtind pe verso un a nat marţi reintroducerea in Karamursel. localitate de pe malul Mării Marmara. căsători cu Barba Zoeltncr.
pel adresat biaîrezilor : „Ve terdicţiilor de circulaţie în „o fermecătoare fată de 19
niţi, nu aveţi de ce sfi vă timpul nopţii în cartierul ani". El s-a despărţit anul a
temeţi. Spuneţi alor voştri populaţiei de culoare, ca ur foii, preşedintele Federaţiei restale in urma loviturii de cesta de Aletta Barnard. cu
să părăsească tufişurile şi mare a izbucnirii unor noi Internaţionale dc Astronau stat din mai au fost eliberate, rare se căsătorise în urmă cu
să-şi reia existenţa norma incidente. Tulburările din tică. care a deschis apoi lu au anunţat surse oficiale din 21 de ani şi are doi copii, un
lă*. Un asemenea docu Las Vegas au izbucnit in crările. Preşedintele republi Khartum. Fac excepţie mi băiat şi o fată. Deirdre. de
ment trebuia să servească momentul cînd un negru a cii Argentina a rostit cu a litarii acuzaţi că ar fi parti aceeaşi vîrstă cu viitoarea sa
ca un permis de trecere sui- fost implicat într-un acci cest prilej o amplă cuvîntare. cipat Ia cele două tentative «otie.
generis pentru orice ibo dent de circulaţie eu un auto ulterioare de răsturnare a
care ar fi vrut să treacă de mobil al poliţiei. Un alt cutremur violent noului guvern sudanez.
liniile federale. Mesajul a In cursul incidentelor ce s-a produs in provincia sud-
fost transmis la radio . şi au urmat, 50 de persoane au africană Cape, după zgudu
reprodus in ziare. „Zik" Peste 2000 de sindicalişti au participat recent la o demonstraţie io oraşul minier Rems- fost rănite şi alte 76 au fost irile seismice de săptămina Un tribunal din SI. Moritz CURIER
este pentru reîntoarcere**, cheld împotriva dezvoltării neonazismului în R.F. a Germaniei. In fotografie : Aspect din timpul arestate. Autorităţile au or trecută, care au provocat a desfăcut căsătoria dintre in
a devenit refrenul obsedant demonstraţiei. moartea mai multor persoane dustriaşul vest-german Gun-
al tuturor emisiunilor de
radio din Lagos. Dar. cum
blafrezii suferă de o penu
rie de baterii şi cum apara
tele lor de radio au amuţit Procesul dezvoltării pe linia gura o alimentaţie normală unei vieţii sociale, precum şi eforturi rul „Times of India" arotă că
acest mod de comunicare U ltimele evenimente şi în acestor obiective a fost sinuos - populaţii care are o medie de le de dezvoltare economică s-ou „niciodotâ climatul politic de domeniu s-a înregistrot, in anii lor şi core, potrivit ziarului „Pa
de după obţinerea independen
s-a dovedit a fi puţin efica speciol efervescenţa po alături de succese incontestabi 153 locuitori pe kmp în compa lovit in repetate rînduri de împo Io Delhi n-o suferit fluctuaţii a- ţei, un proces rapid de concen triot", urmăreşte restrîngereo ex
litică dedonşotă de o-
ce. Şi atunci, manifestele au le, înregistrîndu-se in anumite raţie cu 57 de locuitori pe kmp trivirea deosebit de puternică a tît de majore întrlun timp aşa de trare a capitalurilor. In timp ce pansiunii uniunilor monopoliste
fost pliate în interiorul pa- legerile prezidenţiale din au sectoare obstocole sau stagnări. in Europa. In acelaşi timp, tre forţelor de dreapta, a vîrfurilor scurt". în 1951 erau în India 566 de în ţară.
ghctclor de sare, un produs gust ou marcat momentul u Cîtevo fapte şi cifre sînt edifica buie menţionat că progresul so oligarhice tradiţionale. Aceasta Dor aceste acţiuni cu un co
extrem de rar şi de preţuit nei reoşezori o echilibrului toare în acest sens : In 1947, in cial este frînat de unele disen a generat un permanent conflict După cum afirmă economiştii bănci, în 1968 numărul acestora rodez progresist şi democratic se
în Riafra. şi pe care în de forţe din viaţa politico indi siuni religioase, etnografice, ling Intre aripo democratică a par indieni, naţionalizarea băncilor a ojuns Io numoi 58. Dor, tota lovesc de împotrivirea crescîndă
lul fondurilor o crescut de Io 9
drăzneţi pe bicicletă le a ana, al modificării ponderii di dustria de moşini era aproape vistice care dau naştere unor per tidului de guvernâmint şi dreapta creează perspective largi pentru miliarde de rupîî la aproope 36 o cercurilor de dreapta, a porti-
Inexistentă, ostăzi India produce
duc populaţiei din această feritelor componente ole aces outomobile. colculatoare, mo manente şl distrugătoare con acestuia, ceeo ce a făcut ca in accelerarea dezvoltării plonifico- miliarde. Cele 14 bănci naţionali delor reacţionare. Pentru o-şl o-
regiune. încumefindu-se să teia in ansamblul general. Con toare cu reocţie, echipament e- flicte (tendinţa separatistă a pro tenţiile celei dlntîî sâ nu poată te a economiei, pentru soluţiona tinge scopurile, oceste portide
iravorsezc liniile frontului. fruntările care ou ovul loc - rea unei serii întregi de proble zate totalizau fonduri în valoare încearcă să creeze un front unit.
Războiul psihologic, afir schimbările în componenţa gu lectronîc. Cele trei planuri anuale vinciei Telengono dîn stotul And- fi întotdeauna concretizate in me stringente sociol-economice. de 27,4 miliarde rupîî, aproape Convorbiri în acest sens au ovut
mă surse nigeriene. ar mar vernului, naţionalizarea băncilor loc între conducătorii partidelor
ca o turnură decisivă in e — au octivizot în acelaşi timp Jan Sangh Swotantro şi Bharati-
voluţia acestui conflict. Co viaţa politică în India. ____ ____ w ya Kronti Doi. După cum se o-
lonelul Moliammcd Shuwa. Se poote spune câ o caracte rotâ într-o declaraţie o Comite
ristică o situaţiei actuale o con
considerai a fi cea mai in viaţa politică a păturilor largi ole EVOLUŢII Şl CONFRUNTAM tului Executiv al partidului Swo-
fluent;'' personalitate milita stituie participarea mai activă la tanlra, această unificare „este
ră a Nigeriei federale, a de necesoro pentru o se face faţă
corai că nu se preconizează societăţii indiene. Aceosto se ex ameninţării crescinde din porteo
nici o nouă ofensivă mili plică prin faptul câ in cadrul stlngii şi pentru a umple vidul
tară de anvergură şi că luptei se află probleme care o- formot de crizo din codrul Con-
to^te eforturile au fost con fecteazo interesele vitole ole u PE SCENA POLITICA INDIANA greşului Naţional Indîon". Ad
centrate în prezent pentru nor categorii extinse ole popu versarii transformărilor progresis
a-i convinge pe biafrezi să laţiei şi, în ultimă analiza, pro te, înregistrînd înfrîngeri in luptă
«o ra’icze, în mod indivi blema căilor dezvoltării viitoore deschisă, se străduiesc sâ facă
zilor cauzei federale. a ţarii. lotul pentru a sabota traducerea
(„Jeunc Afrique*') O dată cu obţinerea indepen au vizot scoalereo ţării din an- hro Prodesh, recentele conflicte toate domeniile de activitate. A* Aceostă măsură deschide per 72 Io sută din fondurile celor 58 în viaţă a măsurilor adoptate de
denţei în 1947, India s-o anga chilozo feudală core părea incu- dintre comunităţile religioase cest lucru s-a vădit cu prilejul spective lărgirii şi întăririi con de bonei particulore. (ntr-o re guvern, urmăresc să creeze un
climat favorabil unei contraofen
Foamete jat într-un amplu efort de recon rabilâ. -In cursul acestora, pro hindusă şi musulmană ş.a ). O al naţionalizării celor 14 principate tinue a sectorului de stot, bdzo centă cuvîntore ţinută fa Delhi, sive.
strucţie care. în concepţia lui ducţia de oţel o crescut de 5 ori, tă problemă complicată o consti bănci particulare. Propunind e- economiei independente o ţârii primul ministru, Indira Gandhi, o
Jowahorlal Nehru. trebuia sâ du a energiei electrice de 6 ori, pro- tuie nefolosineo integrală a for lotizarea acestor verigi importan şi totodată do posibilitate statu arătat că „această măsură, sin Dar, experienţa vieţii politice
în Biafra că la instourareo rapidă şi efica ducţio de aluminiu de 20 de or: ţei de muncă, datorită creşterii te ole economiei, măsură core o lui să controleze moi eficient şi gură, nu poote sâ rezolve toate in Indio demostreozâ câ otunci
ce. pe un vast teritoriu şi pentru o etc. Un fapt deosebit de semni demografice extrem de rapide. fost primită cu entuziasm de for să reglementeze dezvoltarea sec problemele complexe, dor ea dă and forţele progresiste reuşesc
OWEKR1 8 <Agerpres). — ficativ este câ în epoca coloni Măsurile care vizau o moi ac ţele de stîngo şi de masele lar^î torului particular in industrie şi posibilitatea guvernului sâ in să-şi strîngo rîndurîle, succesul
Foametea, una dintre con uriaşă populoţie, o atributelor alismului un indian atingea in centuată echilibrare o vieţii eco ale poporului, primul ministru lr- comerţ. Sporirea mijtoocelor fi vestească fonduri în proiecte de luptei împotriva reacţiunii este
secinţele cele mai tragice unei vieţi civilizate. Printre obiec medie virsto de numai 27 de ani. nomice ou reuşit, cu toate difl diro Gondhl s-a lovit de opozit'" nanciare de care dispune stotul care, în ultima onolizâ, vor be asigurat. Or, ultimele evenimen
ale războiului din Nigeria, tîvele acestui p rog rom erau in iar ostăzi - 51. In ceeo ce pri cultâţile existente Încă, şi in ciu aripii de dreopto o partidul va da posibilitate guvernului sâ neficia mosele populare". te din viaţo politică, aşa cum a
caro durează dc peste 27 de scrise : planificarea economiei veşte sectorul alimentar, anii de da opoziţiei monopolurilor, sc său. influenţeze moi eficient şi asu Trebuie adăugat câ o şi fost demonstrot-o ultima confruntare
luni. continuă să facă rava producţie obundentă sînt rari în scootâ India din osîficoreo sub Aceoslă măsură a declanşat ' pra soluţionării problemei ali depus spre aprobore Camerei electorală, demonstrează că miş-
gii în rindul populaţiei ci naţionale, reforma agroră, naţio raport cu anii, fie de secetă, fie dezvoltării din anii lungi ai do- violentă confruntare cu forţele d* mentare. Populare un proiect de lege pri corea forţelor de stingă cîştigâ
vile din Biafra. numărul nalizorea majorităţii întreprinde de inundaţii catastrofole. Aceas minoţiei colonialiste. Măsurile dreopto morcind o indeportore Băncile comerciale particulare vind monopolurile şi rest'îcţiile o bază de maso tot moi largă.
victimelor ridieîndu-se zil- rilor şi a băncilor, creareo unei ta este de fapt una din marile luate de Partidul Congresul No evidentă de metodele de com deţineau o poziţie de prim ordin în comerţul particular, proiect
pină la 1 000 de persoa industrii naţionale. probleme ole Indiei : de a asi- ţionol Indian de însănătoşire a promis. practicote in trecut. Zio- în economia indiană. In acest dejo oprobot de Consiliul stote- I. ALEXANDRESCU
ne.
TIPARUL: întreprinderea poligrafică Deva 61065