Page 3 - Drumul_socialismului_1969_10
P. 3
DRUMUL SOCIALISMULUI - JOI 2 OCTOMBRIE 1960 PAG. V
După d ezb aterea sarcin ilor
de plan trebu ie să urm eze RADIO Implicaţia socială
PROGRAMUL I ) 9,03-0.30 Mu
tic* 91 actuaUtfltl ; 9,30 Odă Um
Fructificarea capitalului de ex bli române (reluare) ; 10,03 Mu a faptului izolat
tică ; 10,10 Cura de Umba ruaă —
Ciclul II. Lecţia a «S-a ; 10,30 Te
elniăm tinereţe — mutică uşoa
ră ; 10,43 Din ţările socialiste ;
11,03 Poemul simfonie wVtrful cu
dor* ; 11,20 Concertul pentru vi Octaviaa Todoaln şi Nico- toţi cei cărora le-am poves zile două apartamente Ingi
oară şl orchestră de Wolfgang lae Cricoveanu sînt salaria tit-o. nerului Cricoveanu ? — l-am
perienţă şi înţelepciune colectivă Fanclottl ; 12,10 Ateneu ; 12.23 Mo ţii aceleiaşi instituţii : Direc de calificat mal ales, dacă întrebat pe tovarăşul Ingi
Enrlco
Btrauss ; 12,00 Formaţia
Un astfel de fapt e greu
ner Gheorghe Roşalâ, direc
ment ştiinţific ; 12,30 Intlinlre cu
ţia de sistematizare, arhitec
melodia
populară şl Interpretul
preferat ; 13.00 Radiojurnal ; 13.10 tură şl proiectarea construc avem în vedere că orice chi tor tehnic al instituţiei, 40.00 Limba engleză (reluare); :
Mtc magazin muzical ; 14,10 Fila ţiilor din Deva. Amîndoi riaş, la părăsirea aparta membru în comitetul de di 10,23 Limba germană (reluare); t
de legendă ; 14.so Album folcloric; sint proiectanţi. Primul ca mentului, are obligaţia sâ-1 recţie. 10.50 Ce-aţl dori s i reveheţi ? j
In unităţile economice ale narea muncii, trebuie să fie tru calitatea produselor şi con 15.20 Radlo-pubUcItste ; 13,30 Com arhitect. altul ca Inginer. — Instituţia noastră trecea Filmul artistic „Clclnnul j
judeţului nostru s-a încheiat luate in considerare cu toată sumul productiv s-a impus cu pozitorul săptămlnil. Joseph predea curat şi cu toate ac printr-o perioadă grea cu începe Ia noapte”, produc- j
Haydn : 16,00 Radiojurnal. Bule
ţie a studiourilor floviedee; |
acţiunea de dezbatere a sar seriozitatea. Aceasta se cere autoritate In dezbaterile side- tin meteo-rutler ; 16.20 Orchestra Poate că de multe ori ace cesoriile complete, cu toate cadrele N->am vrut să plece 18.00 Buletlo da ştiri |
cinilor de plan pe 1970, an mai ales în acele locuri un rurglştilor de la Hunedoara şl Norrle Paramour ; 10,30 Ce e nou leiaşi construcţii l-au dat. datoriile achitate la zi. Con de Ia noi şl dacă nu-1 satls- 18,OS Studioul şcolarilor |
de răscruce pentru cincinalul de comitetele de direcţie au Câlan, a chlmiştllor de la F.C. In Judeţul nostru. Teleorman ; pe planşetă, unul vigoarea, secinţele lui îl scot din do făceam această dorinţă, ple 18.50 Tole-clneclub ;
16.30 Partidul meu Iubit — cln-
actual, de netezire a unui predilecţia de a se eschiva şl Orăştie. Este momentul ca la tcce ; 17,03 Antena tineretului : iar altul frumuseţea şl ar meniul raporturilor Individ- ca. 19.10 „EREN-69” ;
drum larg. jalonat de opţiuni declina răspunderea efectivă aceste unităţi, ca de altfel şi la 17.30 Muzică populară ; 18,10 Râ- monia liniilor şl culorilor. Individ şi-l proiectează în Nu sintem absurzi, înţele 19.30 Telejurnalul de seară ; :
îndrăzneţe şi certitudini rea faţă de defecţiunile semnala întreprinderile carbonifere, de dto-anchetâ economică ; 18.30 O Si totuşi de cîteva zile se sfera mai largă a raporturi gem dorinţa de mai bine a 20.00 Concert simfonic ; !
melodie pe-adresa dv. ; 19,00 Ga
privesc in cel mai bun caz
liste. pentru înfăptuirea La te. materiale de construcţii, fo zda radio; >19,30 Săptâmtna unui cu toată răceala pe care o lor, indlvid-colectivitate. S-a oamenilor, căci asta trebuie 20,43 Scară de teatru : Scara
înalt nivel calitativ a progra Remarca are valabilitate restiere şl locale să se pună meloman ; 20.0S Tableta de seară; pune între doi oameni o sta creat între doi colegi de sâ fie urmarea firească a tot tlrzlu In tlpograflo — dc
20,23
mului economic trasat de cel îndeosebi în cazul I.M. Barza stavilă abaterilor de la disci 20,10 Antologie folclorică ; mori” muncă o atmosferă de ten AI. Mlrodan ;
„Memento
Eminesciana.
de-al X-lea Congres al parti şi Deva. unde participarea plina tehnologică şl a muncii, (IV) ; 20.30 Zece melodii prefe re de lucruri penibilă. siune, iar faţă de al doilea, ceea ce face partidul, statul 21,16 Epilog la un concurs ;
dului. cadrelor de conducere la dez lichidării rebuturilor şi con rate ; 21,00 Convorbirile do Joi ; — Am stat multă vreme colectivul nu pierde ocazia nostru pentru om. Dar nu 22.10 Telejurnalul de noapte |
cumva în astfel de preten
sâ-şl manifeste
dezaproba
Ansamblul concluziilor dez bateri a fost lipsită de nerv sumurilor fără discernămtnt. 21.20 Revista şlagărelor ; 21.30 cu familia in casa socrului 22.30 închiderea emisiunii.
Sport ; 21,40 Revista şlagărelor ;
rea. Ne-am convins de a
ţii — după părerea noastră
baterilor reprezintă neîndoiel şl frâmîntare interioară, în- 22.00 Radiojurnal ; 22,20 Romanţe ; meu, de fapt tatăl vitreg al ceasta de cum am luat pri exagerate — stă o rnlcâ do
nic un inestimabil capital de tr-o regretabilă opoziţie cu 22.40 Atenţiune părinţi I ; 23,03 soliei, într-o singură came mul contact cu oamenii din ză de şantaj pe seama Insti
experienţă şi înţelepciune co îngrijorarea manifestată de Moment poetic ; 23,10 Concert de ră. cu 2 copii. M-am bucu instituţie. tuţiei 7
muzică uşoară ; 0.03—3,00 Estrada
lectivă. Ele vizează în cel mal masa Largă a minerilor pen Grija fata de nocturnă. rat mult cînd am primit re
înalt grad perfecţionarea eco tru soarta producţiei. Incerte partiţie pe un apartament, — De ce aţi admis ca în N-am făcut nici un mo
PROC2RAMUL n : 8,10 Varietăţi
nomiei în general şi a fiecă aînt şl garanţiile oferite de saiariati-o îndato matinale ; 7,00 Radiojurnal ; 7,10 chiar dacă era unul pe care prezenţa dumneavoastră so ment speculaţii pe marginea
rei întreprinderi şi loc de comitetele de direcţie de la Varietăţi matinale ; 8.10 Tot Îna cineva îl părăsea pentru a ţia să-şi aroge drepturi pe faptului în sine. Cercetarea
muncă în special, de materia întreprinderile forestiere O- inte ; 0.25 Sulta bucovineană de se muta în altul mal aproa care nu le avea ? — l-am lui ne-a condus firesc Ja Ju
lizarea lor depinzînd hotâritor râştie, Haţeg şi Petroşani, de rire de prim ordin Carol Mlcull ; 9.00 Album de ma pe de instituţie — ne spune întrebat pe inginerul Crico decăţile enunţate. Se mai
drigale ; 0,10 Curs de limba ru
realizarea exemplară a tutu la „Marmura" Simeria şi din să. Ciclul I. Lecţia a 34-a ; 9.30 Octavian Todosin. Aparta veanu. întîlnesc fapte şi concepţii
ror secţiunilor şi indicatorilor industria locală, datorită fap Concert de dimineaţă ; 11,30 Via mentul se elibera prin muta — N-aş £1 putut s-o o de această natură. In astfel
planului de stat De aceea, co tului că problemele acute ale Grija faţă de condiţiile de duct In timp ; 11.30 Corul de co rea colegului meu. Ingine presc. de oameni simţul echităţii
pil al Radlotelevuiunit ; 12.03 A-
mitetelor de direcţie le revi recuperării restanţelor fată hnuncă şi de viaţă ale salaria vanpremleră cotidiană ; 12.15 Iu rul Cricoveanu. Dînsul zu Scuza e puerilă îşi dă nu s-a dezvoltat în măsura Cedez apartament 3 camere
ne datoria de a respecta o- de plan. fie că au fost lăsate ţilor constituie pentru comi bita mea e muzica ; 13.30 Muzică grăvise apartamentul în ur seama şi interlocutorul şi in care o cere de ia fiecare tn Mediaş contra similar sau
pînla propriilor colective de în suspensie, fie că răspunsu tetele de direcţie o îndatorire populară ; 14.03 Melodii de Ion mă cu două luni şi mi-a pre se simte stinjenit. dintre noi societatea. Pe cu 2 camere In Dova. Infor
şl
Rădulescu. Gheorghe Urson
muncă, de a trece neîntîrziat rile şi soluţiile date sînt pa de prim ordin. Ea se înscrie Mlhall Vasilopot ; 11.30 Lexiconul tins sâ-i restitui 700 lei, con- — De ce aţi făcut acest Ungă asemenea concepţii maţii telefon 2324 Deva,
la transpunerea în fapte a tu lide şl neconcludente. Toate' in rindul obligaţiilor funda compozitorilor români — litera tracostul zugrăvelii. Soţiei lucru ? — am întrebat-o pe n-avem dreptul să trecem u
turor propunerilor şi măsuri acestea impun cu necesitate mentale ale organelor de con E ; 13.00 Moment Ştiinţific ; is.os mele nu i-a plăcut zugrăvea soţia sa, asistentă la spita şor.
Expres melodii (reluare) ;
10,00
lor stabilite. Orice tergiversa să se dea curs tuturor măsuri ducere ale întreprinderilor şi Radiojurnal. Buletin meteo-ru la si am ajuns la concluzia lul din Deva. ION CIOCLEI
re, nu numai că nu este con lor care pot determina de ur îmbracă haina concretă de ma tler ; 16.40 Orchestra de muzică să facem alta Ca dovadă că — Pentru că am muncit ‘V
formă cu spiritul democratis genţă sporuri de producţie terializare prin stipulaţiile populară „Flacăra Prahovei*' din am avut această Intenţie e mult pînâ am pus aparta
Ploieşti ; 16.05 Sfatul medicului ;
mului orînduirll noastre so sau randamente la nivelul contractului colectiv 17.00 Versuri de dragoste pe por faptul că deşi am primit re mentul acela la punct. De
cialiste, dar generează preju sarcinilor de plan. tativ — mutică uşoară ; 17,33 partiţia cu data de 5 sep ce sâ se folosească de zu
Milne. in emisiunile
muzicale ;
dicii economice greu de recu Dacă sub acest aspect comi 17.40 Radlo-publlcltate ; 18,00 Va tembrie. nu ne-am mutat în grăveala făcută cu banii T rustul de co n stru cţii
perat, perpetuează în între tetele de direcţie de la C.S. rietăţi muzicale ; 18,30 Cur9 de că, aşteptînd sâ strîngem noştri 7 Ştiu că n-ar fi făcut
prinderi stări de lucruri ne Ordinea si disc!- Hunedoara. U.V. Câlan, F.C. limba rusă. Ciclul II. Lecţia a ceva bani ca sâ zugrăvim. alta. De ce să nu-i fl plăcut,
corespunzătoare asupra căro 9 Orăştie au acţionat cu toată «3-a ; 10.50 Varietăţi muzicale ; Dar zilele trecute mi s-a în- doar nu era nici de două H unedoara-D eva
tîmplat un fapt incalificabil.
seriozitatea şi răspunderea, fă-
ra colectivele s-au pronunţat plina în muncă- clndu-şi din onorarea acestei 19.30 Lecturi paralele; 19.50 Noapte Colegul meu m-a rugat sâ luni ?
bună. copil ; 20,00 Caravana fan
cu justificată vehementă. obligaţii un titlu de cinste, teziei ; 21.03 Miniaturi folclorice ; merg să-l deschid aparta Apartamentul în cauză e
lucrurile sint acute şi com 31,43 Fonoteca de aur ; 22,00 Me mentul deoarece are de luat ra destul de confortabil şl Organizează pregătirea de muncitori cafi-
Prioritate urgen imperative unanim plicate la exploatările minie lodii lirice ; 22.20 Mavra — operă de pe balcon o bucată de spaţios, şi totuşi familia Cri ficaţi prin ucenicie la locul de muncă In meeţ
ţeavâ A venit
cu soţia,
re şi forestiere. In adunarea
coveanu l-a părăsit doar du
bufă întf-un act da Igor Stra-
reprezentanţilor salariaţilor de vinskl ; 22,50 Piese Instrumentale; le-am dat voie să Intre şl pă două luni pentru altul, riile de zidari, dulgheri şl tîmplari,
la I.M. Barza, spre exemplu,
telor producţiei recunoscute conducătorii întreprinderii şi 23,03 Ingrld Haebler solistă tn lu cînd au ajuns înăuntru, so în condiţiile în care mulţi Se pot prezenta tineri între 14-18 ani; âfi»
ţia a scos o sticlă de cer
locuitori ai municipiului aş
crările pentru pian şl orchestră
primarul oraşului Brad, au de Mozart ; 23.45-1,00 Simfonia neală, şl-a pus mânuşile sl teaptă — aeestai deocamda solvenţi ai şcolii generale de 8 ani,
Fireşte, observaţiile critice Maturitatea colectivelor de Zoltan Aladar ; Concertul pen a spoit totl pereţii cu cer tă adevărul — luni şl chiar Durata şcolarizării este de 2 ani;
şi propunerile salariaţilor al noastre s-a dovedit a fi la fost puşi in situaţia penibilă tru obol şl orchestră de cameră neală. Nu m-am opus. deşi ani sâ 11 se repartizeze un
de a nu putea răspunde inter
cătuiesc un evantai foarte înălţimea exigenţelor, s-a ve de Bruno Maderna ; „Emburl" — mă aflam In apartamentul apartament. Pentru perioada de practică' ucenicii vo ij
larg, determinat de multitu rificat şi .confirmat practic şi pelărilor minerilor în legătură două tablouri pentru orchestră de meu, dar fapta m-a Indig — Cum de i-a atribuit primi indemnizaţii băneşti conform H.C.M; uf,
dinea, complexitatea şl gradul prin abordarea frontală a mul cu slaba preocupare faţă de Mlchlo Mamlya. nat aşa cum l-a indignat pe D.S.A.P.C, în două luni de
de dificultate al problemelor, tiplelor aspecte legate de or condiţiile de muncă şi viaţă 981/1967.
de amploarea experienţei şi ganizarea modernă a producţi ale salariaţilor. Regretabil es Se asigură cazare gratuită şl masa la can=
deficienţelor existente. Dintre ei şi mai cu seamă de întări te că asemenea păreri justifi
acestea, comitetele de direcţie rea ordinii şi disciplinei în cate s-au exprimat şl la Deva tină, contra cost.
au datoria să selecteze şl să muncă a fiecărui salariat, la şi în Valea Jiului, unde posi înscrierile se pot face plnă în ziua de 5 oc-;
acorde prioritate problemelor toate nivelurile şi locurile de bilităţile de îmbunătăţire a CINEMA
care vizează lichidarea urgen muncă. condiţiilor sfnt indiscutabil su tombrie 1969 la sediul şantierelor Trustului din
tă a neajunsurilor, impulsio In această notă generală s-a ficiente pentru a nu da loc Deva, Petroşani, Alba Iulia, Brad, Haţeg, Cu-
De v a i Angelica şl sultanul
narea proceselor de producţie, reliefat faptul că în unităţile discuţiilor pe această temă. (cinematograful „Patria”) | Ba
recuperarea restanţelor, înde economice din judeţ există lada pentru IMArluca („Arta”) ; gir, Sebeş şi Orăştie.
plinirea prevederilor pe anul defecţiuni serioase în folosirea SIMERIA : Apele primăverii Examenul de admitere se va ţine în ziua
în curs şi crearea tuturor con forţei de muncă şi a timpului („Mureşul”) ; HUNEDOARA :
celor
tigrul
şapte
Surcouf,
diţiilor pentru desfăşurarea de lucru. La unităţile Centra Inventarul problematicii şl mări („Flacăra”) ; My Falr de 10 octombrie 1969 şi va consta din urmă
normală a activităţii economi lei cărbunelui Valea Jiului, implicaţiilor tehnice, economi Lady - seriile 1 şl II („Slde- toarele probe :
ce în 1970. ce şi organizatorice determi rurgistul”) ; CALAN : Tata („u
Iunie-) ; PETROŞANI i Coml-
Din acest fi^nct de vedere, la I M Barza, Deva, „Visco- nate de sarcinile actuale şi de •arul X şl banda „3 clini — limba română — scris şi oral;
comitetele dgjfJireeţie din-în za‘‘_ Lupeni,. „Vidra" Orăştie, perspectivă -ale întreprinderi verzi” („7 Noiembrie”) ; vera — matematică — scris şi oral.
treprinderile industriei minie Indiustria cărnii Deva şi I.I.L. lor este departe de a fl epui Cruz („Republica”) ; LUPENI :
Soarele
vagabonzilor („Cultu
re au de soluţionat multe Hunedoara, adunările salaria zat Semnalizarea celor de ral”) ; LONEA ; Profesionalii Informaţii suplimentare se pot obţine la
probleme urgente. In Valea ţilor au cerut comitetelor de mai sus trebuie înscrisă pe a („Minerul”) ; Alegere de asa
Jiului, la nivelul zonelor şi direcţie să acţioneze grabnic genda preocupărilor de bază sini („7 Noiembrie”) ; ANI Trustul de construcţii Deva, str. Dr. Petru
NOASA i Marte In Italy („Mun
la exploatările Lonea, Pctri- pentru folosirea intensivă a ale comitetelor dc direcţie şi citoresc”) ; PAROŞENI ; Trei Groza, nr. 24, telefon 2882.
la, Aninoasa, Vulcan, Dilja potenţialului uman şl de timp. acţionat cu hotărîre pentru grăsuni („Energia”) ; PETRI-
s-a cerut maiştrilor, ingineri- 2 Ştiut fiind faptul că aceasta materializarea lor. Opinia co LA i La dolre vitfa — seriile
I şl n („Muncitoresc”) ; VUL
lor. cadrelor de conducere reprezintă un factor cu influ lectivă, experienţa, înţelepciu CAN i Un om pentru eterni
să-şi sporească preocuparea enţă pozitivă directă asupra nea şi maturitatea muncitori tate („Muncitoresc”) ; URI-
Bauman („7
CANI : Nlcolae
pentru redresarea producţiei cuantumului realizărilor, este lor. tehnicienilor, inginerilor, a Noiembrie”) ţ ORĂŞTIE t Prin
de cărbune. Criticile formula de dorit ca In ultimul trimes tuturor salariaţilor, strălucit ţul negru („Patria”) ; Rto Bra
te în legătură cu proasta tru al anului să nu se mal în demonstrate la recentele dez vo — seriile I şl n („Flacă
funcţionare a sistemului de a- registreze în nici o întreprin ra”) ; GEOAGIU-BAl : Călugă
riţa şl comisarul ;
HAŢEG :
provizionarc şi transport in dere indici de utilizare a fon bateri trebuie fructificate ple Marlanna, agent 03SS („Popu
subteran, stagnările din cau dului de timp mai mici de 95 nar, spre binele şi progresul lar”) ; BRAD : Noaptea gene- !
za avariilor la maşinile şi u la sută. economie al fiecărei întreprin ralllor — seriile I şl II („Stea
ua
GURABARZA :
roşie”) ;
tilajele din dotare, insensibili deri. Testamentul unul paşă („Mine
tatea unor maiştri şl ingineri întărirea disciplinei tehnolo rul”) j IL7A : In umbra collu-
fată de organizarea şi coordo gice, sporirea răspunderii pen AL. VALERIU lpl („Lumina”).
L a în s ă m în ţă ri Sute de trenuri se compun şi so descompun în staţia C.F.R.
Simeria-Triaj. O contribuţie importantă Io realizarea cu succes
a acestor operaţii o aduce şi operatorul de manevră Dumitru Tineri la muncă
Viteză de lucru cît mai Sovu, pe care-l vedeţi in imaai nea noastră. Foto: V. ONOIU patriotică
Tinerii din Combinatul si
mare în fiecare unitate! maxlmA va fl euprlnsă Intre zaţi do comitetele organiza
derurgic Hunedoara, mobili
V R E M E A
17 şl 26 grade. Iar minima tn-
U.T.C., au
ţiilor de bază
tre 2 şl 9 grade.
cealâ locală. Dimineaţa, prestat In acest an mai bine
de 20 000 de ore de muncă.
PENTRU 24 ORE PENTRU URMĂTOARELE In cadrul acţiunilor volun-
Marţi seara a avut loc o de Mori. Btrcea, Bejan, Hâ- cele pentru a se lucra cu mai 2 ZILE tar-patriotice iniţiate pentru
Vreme frumoasa şl câlduroa-
şedinţă lărgită a secretaria rău, Mărtineşti, Leşnlc, Peş- mult spor, pentru a se obţine Vreme frumoasă şl câjduroa- sA ziua, dar răcoroasă noaptea. gospodărirea şi înfrumuseţa
noaptea.
tului Comitetului judeţean de tişu Mic, Zlaştl. Ruşi. Gura- de la n zi la alta noi succese sfl ziua şl rAcoroasâ mult senin. Cerul va fl variabil. Vtnt slab rea secţiilor, amenajarea te
Cerul va fi mal
partid, in cadrul căreia s-au sada. Rîu Alb, Bretea Română in m;irc!i bătălie a recoltei. Vlnt slab, plnă la potrivit din ptnA la potrivit dJn aud-vest. renurilor sportive şi a căilor
analizat unele aspecte legate etc. S-a constatat că In unele sectorul aud-vest. Temperatura Temperatura va fi uşor varla- de acces din uzlnfl, descărca ţesături de In, intr-un sorti
bllA. Dimineaţa, ceaţA localA.
de mersul lucrărilor agricole cooperative sînt. de asemenea, C. GHEORGHE rea unei importante cantităţi ment variat, In diferite desene
din campania de toamnă. posibilităţi mult mai mari de do materiale refractare. Din şi nuanţe de culori.
Din datele comunicate şi a se impulsiona ritmul la se volumul de ore prestate, o
mănat.
Maşinile şi utilajele
discuţiile purtate s-a desprins agricole sint folosite cu ran însemnată parte a fost con Adresa : „INTEX" Păuleştl -
concluzia că in ultimele 2—3 dament scăzut. Multe trac lui N O. Popovlcl Lupa Ia sacrată colectării celor 1300 municipiul Ploieşti, judeţul Pra
zile pe ogoarele multor coo toare sînt defecte, iar altele 6 6 ridicarea economiei rurale la tone de metal vechi, care au hova, telefon 14730, telex 243.
perative agricole de produc sînt utilizate la fel şi fel de TERRA MOSTRA nivelul unei ştiinţe de sine fost predate oţelăriilor, ser
ţie din judeţ s-a lucrat cu lucrări ncagricole. 99 stătătoare, cu legităţi şi tră vind la elaborarea noilor
mai multă intensitate. Orga sături proprii, precum şi a lui forje.
nele şi organizaţiile de partid, Acum, la început de octom Dumitru Preotescu — primul
consiliile popuUtro. consiliile brie. cu un timp frumos caro Apariţia în primul volum feritoare la trecutul ştiinţei diplomat al Şcolii veterlnam
de conducere şi cadrele de oferă condiţii foarte bune de —• „Terra nostra“ — a unor agricole româneşti, personali din Bucureşti — la progresul
specialitate din CAP şl-au lucru, se impune luarea unor materiale privind istoria agri tatea lui Ion Ionescu de la profesiunii căreia i s-a dedi
sporit preocuoarca pentru e- măsuri energice şi hotărtte In culturii In România răspun Brad, agricultura din depresiu cat cu întreaga sa fiinţă. Sint
xecutarca lucrărilor din acest vederea executării in cele mai de pe deplin necesităţii popu nea Cîmpulung-Muscel In se de remarcat totodată materia
sezon în condiţii mai bune, bune conditiuni a lucrărilor larizării cercetărilor întreprin colele III îe.n, — Iir e.n., is lele care tratea2â — pe baza INTRE PI 'MB.EJRGA
fapt re se reliefează în obţi ce se ccr făcute în această se de către istorici sau econo toricul lucrărilor de îmbunătă presei socialiste şl a unor do
nerea unor însemnate progre campanie de toamnă. Trebuie mişti asupra trecutului agri ţiri funciare în România, evo cumente inedite — aspecte
se- faţă de situaţia care exis- să se facă tot ce este posibil culturii româneşti. Meritul luţia uneltelor agricole în referitoare la ideologia socia
t;t in urmă cu cîlcva zile la principal al culegerii constă gospodăria ţărănească din su listă în rîndurile ţărănimii
strincerca revoltei şi insămîn- ca în această sâptâminâ să în faptul că ea abordează o dul Moldovei, începuturile fa din Transilvania la sfîrşitul
bricării maşinilor agricole la
ţârile de toamnă. se termine în Întregime recol serie de aspecle legate de dez Cluj, vechimea albinâritului secolului al XlX-lea şi înce
voltarea istorică a relaţiilor
Cu toiite acestea. în multe tatul cartofilor şi sfeclei de şi forţelor de producţie in a- la români ş.a. — toate rod putul secolului al XX-lea. PENTRU EXTRAGEREA. PRELUCRAREA S i MONTA
cooperative agricole de pro zahăr. Se cere să se inten ceastâ ramură importantă a Mult interes prezintă şi lu REA M ARM UREI Ş l PIETR
ducţie cxislâ o serie de nea sifice în acelaşi timp recolta economiei naţionale, oferind crarea care abordează unele
junsuri in executarea lucră o Imagine convingătoare de probleme legate de practica
rilor de pregătire a terenului, tul porumbului. In toate coo spre evoluţia agriculturii în Fişă bibliografică rea asolamentulul cerealier
semănat, recoltarea culturilor perativele să se Identifice tar România. Lucrarea se adre în Moldova în a doua Jumă eu sediul In Simeria, str. Cuza Vodă, nr. 24, livrează din stoc pe. bază de
tirzii etc. Nu peste tot s-a lalele unde a dat tn copt şi sează în egală măsură istori tate a secolului al XVII-lea, comenzi ferme, unităţilor socialiste si cooperatiste, produse finite şi se
realizat ritmul prevăzut de să se recolteze cu prioritate, cilor, economiştilor agrari, pre punînd în evidenţă receptivi mifabricate din marmură şl piatră :
lucru, nu s-au mobilizat toate fără a se pierde nici un ştiu cum şi tuturor celor interesaţi al unnr cercetări şl largi In tatea proprietarilor de pă-
forţele de care dispun unită In cunoaşterea trecutului a vestigaţii întreprinse de spe mint faţă de aplicarea cuce - marmură de Ruşchlţa, Alun, Monoasa, Căprioara, sub formă de : strei-
ţile. nu s-au luat măsurile ne lete. iar apoi să se elibereze griculturii ţârii noastre. cialişti români cu un bun re ririlor tn domeniul tehnicii furi, pliante, baghete şi calupuri - pentru pardoseli, pasaje de trecere pentru
cesare pentru a se asigura par terenul de coceni. Inscriindu-se în contextul nume. agricole. pietoni etc. ;
ticiparea tuturor cooperatori Organele- şl organizaţiile de preocupărilor ce se fac, mai Evocind personalitatea Iul Culegerea de materiale pri
tn
lor la muncă, pentru îndru partid, consiliile populare, ales In ultimele decenii, pe fon Innescu de la Brad. Eu vind Istoria agriculturii de - plăci finite din piatră de Bampotoc, travertin - pentru pardoseli, placaje
România,
prin bogăţia
marea şi controlul permanent conducerile unităţilor agrico plan mondial pentru studierea gen Mewes pune în eviden date şi fapte prezentate se la pereţi şi stflpi etc. ;
asupra lucrărilor efectuate. le. specialiştii din C A.P. au agriculturii — cea mai veche ţă fructuoasa contribuţie a a- distinge ca o lucrare valoroa
restuia la dezvoltarea şcolii
şi stabilă ocupaţie a omenirii
Există in judeţ cooperative datoria — şi li se cere mai — cercetările întreprinse în româneşti de economie agrară să şi originală, care îmbogă - dale obişnuite cu mozaic granulat, sortul 0-15 mm. dimensiunile 25X25
agricole cum sint cele din mult ca oricînd — de a de tara noastră au contribuit si remaroind că: .El aparţine n- ţeşte fondul de publicaţii pe cm, 30X30 cm şi 40X40 cm : culoarea fondului - conform reţetei de fabricaţie ;
Spini, Deva, Archia, Ceriu, pune maximum de strădanii, contribuie intr-o înscmnalâ rolei categorii de oameni mari această temă. Aceasta face ca
si volumele următoare să fie
Câstâu. Bobilna. Aurel Vlaieu, preocupare şi răspundere măsură la cunoaşterea adevă rare uimesc şi îşi derutează aşteptate cu deosebit interes - dale ornamentale cu granule mari, sortul 15-35 mm şi în dimensiuni
rului istoric, haztndu se
pe
in acelaşi timp semenii, erni
Sâlciva. Roşcani. Tîmpn. Vai- pentru a se asigura ^succesul fapte consemnate în documen ai timpurilor lor şi ale eârnr de către cititori-istorioi şi e- 30X30 cm sau 40X40 cm, cu fondul conform reţetei de fabricaţie.
dei. Romoşel şi altele undo acţiunilor de recoltare şi a te sj nltc dovezi materiale, dimensiuni cresc, o dată eu ronomişti agrari, specialişti
recoltarea porumbului se des insămînţârilor de toamnă rare aduc date deosebit dc u trecerea timpului, pinâ la mă din unităţile agricole, institu In limita posibilităţilor, la comenzile de. placaje si pardoseli, intre-
te de cercetări şi de învâtâ-
făşoară nesatisfâcâtor. Este necesar ca în cursul a tile ponlru istoria poporului rimi ale căror limite nu se mînt. lucrători din alte dome p> inderea excctnu şi montajul, prin Specialiştii săi. Preţurile sint con
In ceea ce priveşte pregăti cestei sâptăniîni sâ se reali român şi construirea noii so <tie care vor fi". nii de activitate interesaţi In form catalogului. Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul între
c:'*âii socialiste.
Din cuprinsul volumului re
rea terenului pentru insâmîn- zeze o viteză record dc lucru Primul volum de culegeri ţin atenţia. devascmenea. ofe studierea şi cunoaşterea isto prinderii.
ţat. sint râmîncri în urmă la in fiecare unitate, sâ se mobi prezintă o scrie de informa rind pilde vii de urmat, ma riei poporului nostru.
CAP. Pricaz. Boşorod, Riu lizeze toate forţele şi mijloa ţii. opinii şi date preţioase re terialele privind contribuţia N. TIRCOB Z ~ .