Page 30 - Drumul_socialismului_1969_10
P. 30
Anul XXI PROLETARI PIN t o a t e ţ ă r il e , u n iţ i - v a ! Redacţia
şi adminisfrajia
Nr. 4594
ziarului
Vineri D E V A , str D* Pe tru G r o t a n* 1'
10 octombrie telefoane i redocto» şei - 1588 , «e
dacloi $el adjunct, secietai de »edac
(le şi secţia viaţa de paitid - 2138
1969 secţiile cultuio-sport şi p»ob1eme ceto
ţeneştl - 8317 ; secţia scriso»i. docu
mentaie şi externe - 2317 ; secţia în
dustrie şi administraţia - 1275 ; lele
Ion de serviciu Intre orele 16-24 •
« PAGINI, 30 BANI
1585.
8SC
ADUNĂRILE ANUALE PENTRU
^ W \
DĂRI DE SEAMA IN
CEA MAI ADlNCA
FIECARE CLIPĂ ESTE HOTĂRITOARE PENTRU SOARTA RECOLTEI ORGANIZAŢIILE DE PARTID SONDA DIN
ROMANIA
La GUergheasa, jude
dc soarta recoltei a lăsat şi consiliilor de conducere şi Anual, pe bazo prevederilor organele şi aparatul de stol, ţul Buzău, unde a fost
Tim pul nu aşteap tă. l.isâ amprente vizibile şi la cadrelor tehnice pentru ur Statutului adoptat de cel de-al conducători de întreprinderi şi oi săpată cea mai adîncă
rnoperativa agricolă din gentarea lucrărilor agricole X-lea Congres al P C.R., birouri instituţiilor economice şi culturol- sondă din România —
Banpotoc. La această imitai.»' do toamnă le orgonizaţiilor de bazo, comi Convorbire cu tovarăşul ştiinţifice, lectori şî propagan peste 6 200 m — s-a ter
nici nu s-a început recolta Cum calc oare posibil ca ARON COLCER, şeful secţiei minal montajul instalaţi
De ce m ergeţi în tul cartofilor, viteza medic in plină campanie o parte tetele de partid din întreprin organizatorice a Comitetului dişti, muncitori cu înaltă colili- ei dc suprafaţă şi s-au
core, ingineri şi tehnicieni, comu
zilnică la insâmînţâri nu de din forjele C.A.P. Banpotoc, deri, unităţi agncole şl instituţii, judeţean Hunedoara al P.C.R, nişti core, prin cunoştinţele şî făcut măsurătorile nece
p ă şite 6 hectare, iar la re in frunte cu preşedintele Ni- comitetele comunale, orăşeneşti experienţo lor, pot oduce o con sare punerii în exploata
o-
şi municipole de portid sînt
ritm ul m elcului ? coltat porumb 4 hectare. colae Renta si brigadiera bligote să prezinte dări de sea tribuţie electivă lo dezbateri şî re a hidrocarburilor des
Deoarece pe o mare parte
coperite aici. Aceasta va
din suprafeţele unde trebuie Galena Dchclcan. să se preo- mă asupro activităţii lor în laţo corespunzătoare pentru îndepli Io stabilirea celor moi corespun fi prima sondă din ţară
odunărilor generole ole orga zătoare măsuri.
Toţi cooperatorii, mecani cu statul şi pregătirea unei nizaţiilor de partid respective sau nirea sarcinilor ce le revin în In adunările pentru dări de care va extrage ţiţei de
zatorii şi cadrele tehnice din temeinice baze recoltei vii in odunori ole octivului de par cursul anuluî 1970 seamă, biroul organizoţîei de la astfel de adîncimi. Al
agricultură cunosc însemnă toare. tid Ce componenţă vor a- te 10 sonde de mare a-
tatea pe care o prezintă e- In aceste zile deosebit de Pentru a cunooşte modul în veo adunările de activ ? bazo sou comitetul orgonizoţiei dinclme sc află (n forai
xccutarca în perioada opti favorabile se aşteaptă deci core se vor organiza şi desfăşura — Lo aceste adunări vor por- in Moldova, Oltenia şi
mă m' la un nivel calitativ ca toate forţele şi mijloace în acest on odunărîle pentru ticipo membrii comitetelor de Convorbire consemnată de pe Valea Prahovei.
superior a lucrărilor agrico le de care dispune fiecare dări de seamă în organizaţiile partid respective, membri ol b i C. GHEORGHIU
li' din campania de toamnă. unitate să fie mobilizate în de portid. am adresat tovarăşu rourilor şi oi comitetelor orgoni V. PETRESCU UN NOU DRUM
Sc slic că fiecare clipă pier elmp, acolo unde se hotărăş lui Aron Colcer, şeful secţiei or- zoţiilor de portid subordonate,
dută poale influenţa negativ te soarta recoltei, să se înre gonizotorice a Comitetului ju MODERNIZAT
soarta producţiei, provocînd gistreze viteze record de lu deţean de portid cîteva întrebări. lucrători din aparatul de partid,
pierderi irecuperabile de re cru Cum răspund şi cum se In ce perioadă se vor cadre de conducere din organi S-a terminat moderni
coltă lată de ce trebuie să preocupă de înfăptuirea n- organiza adunările anuale zaţiile de masă şî obşteşti, din zarea drumului judeţean
se acţioneze în fiecare coo ceslei sarcini consiliile de pentru dări de seamă ? Craiova — Bucoviţ —
perativă agricolă cu întregul conducere, cooperatorii, me Cetate, în lungime de tO
potenţial uman şi material canizatorii şi cadrele tehnice — Adunările pentru dări dc km.
exişient la grăbirea recoltă seomo ole birourilor organiza Prîn realizarea noii ar
rilor şi însăminlărilor. pen din cooperativele agricole de ţiilor de bază şi comitetelor de tere de circulaţie, care
partid din întreprinderi, coopera
tru a asigura înmagazinarca pe raza comunei Hârâu ? tuţii, Şcoli. Institutul de mine Pe Cercetarea îşi traversează de la nord
fără pierderi a producţiei Răspunsul la această între tive agricole de producţie, insti la sud Cînipia Olteniei,
miturilor de Inamnă, livra bare este uşor de aflat pri troşani. sole. cartiere etc, se vor s-au creat legături mai
rea produselor contractate vind următorul tabel : desfăşura în acest on incepînd lesnicioase între localită
chiar din aceste zile şi pînă Io ţile din judeţele Dolj si
Mehedinţi.
30 decembrie. Important de re justifica exis
ţinut este aici şî faptul că potri O dată cu darea In
C A P . RECOLTAT PORUMB TEREN PREGĂTIT 1NSAM2NTAT O PIU exploatare a drumului, i
vit hotărîriî Secretariatului C C. ol
PIAN REALIZAT PLAN REALIZAT PLAN REALIZAT P C.R , în organizaţiile de partid Direcţia generală a trans- j
din unităţile socialiste ole agri porturilor auto a înfiin- *
B irio u 59 35 n o W 110 02 (at noi curse rapide dc
Hârâu 1 20 50 200 100 98 culturii, adunările pentru dări tenta numai călători pe acest itinerar.
Aompotoe 104 23 190 ISO n o 120 de seamă se vor ţine pe măsura
terminării lucrărilor din com pa 9
nia agricolă de toomnă. SCOLI CU PROGRAM
Pînă lo 30 decembrie, pe mă-
Datele prozenlate. care o- larmanlă se înlilneşte la ln- suro terminării adunărilor gene SPECIAL DE EDUCAŢIE
glindosc realizările pe uni sâmînţarea griului, ‘ unde în role, în organizaţiile de partid prin rezultatele FIZICA I
tăţi la data de 0 octombrie perioada amintită s-a mers din întreprinderi, instituţii, unităţi
a.c.. apar de departe ca ne- cu o viteză zilnică mai mică socialiste din ogricultură se vor Ministerul Invăţămîn- 1
satisfâeătoarc. Ritmul total de 4 hectare. organiza adunări ole octivului tului a înfiinţat, In acest
de practice
namullumitor de desfăşura Deficienţele organizatorice
re a lucrărilor agricole — sînt^cît se poate de vizibile de partid ole orgonizoţiilor muni an şcolar, în colaborare
respectiv a recoltărilor si in şi la C A P. Bîrsâu Coopera cipale, orăşeneşti şi comunale, cu Federaţia română dc
. sâmîntărilor — este eviden torii de aici. în ultimele f> adunări în care comitetele fotbal şi Inspectoratul
ţiat de urmărirea vitezei zil zile au însâmîntat numai 12 partid respective vor prezento şcolar al municipiului
nice înregistrate în fiecare hectare cu grîu. ceea ee în dări de seomă osupra activităţii Creoreo în codrul centrolelor industriole o unor insti Bucureşti, două noi şcoli
cooperativă agricolă. Astfel, seamnă că menţinîndu-se a In tarlaua „Sub Vii" a cooperativei agricole de producţie desfăşurote şi vor stabili măsuri tute proprii de cercetore şi proiectare se însene în con generale — nr. 69 şi nr.
la recoltatul porumbului cest ritm lucrarea se va în Boş, mecanizatorul loan Crişan execută arături pentru însâmin- textul măsurilor preconizate de portid pentru lărgirea şi 178 — cu program speti- |
cooperatorii din Hârâu în cheia de abia in luna no (atuf griului, perfecţionarea activităţii de cercetare ştiinţifică în oceste al de educaţie fizică şi
fotbal Create în scopul
perioada 3-9 octombrie a c iembrie In asemenea condi mori complexe economice. în scopul ridicării nivelului îmbunătăţirii pregătirii
..au m isii1* sâ siringă recol ţii consiliul de conducere şi tehnic ol producţiei, căutării şi promovării în producţie sportive a tineretului
cum
inginerul cooperativei
ta de pe numai 19 hectare. îşi justifică activitatea ? o tehnicilor, tehnologiilor şi metodelor avansate de mun şcolar, la noile şcoli
O situaţie nu mai puţin a Lipsa de răspundere faţă sâ fie însâmînlnt griul mai cupe dc construirea unui că. Pe această linie se înscrie şi infiinţareo la Centralo au fost încadraţi profe
foşneşte încă porumbul, eu nou sediu, neglijînd rezolva cărbunelui Petroşoni a Institutului de proiectări şi cerce sori cu bogată experien
greu sc poale imagina că la rea problemelor majore afla tări miniere pentru huilă. Aclivitoteo acestei unităţi ore ţă care predau discipli
cooperativele agricole amin te la ordinea zilei ? Deşi la boră planuri de cercetare şi proiectare, tematico şi re nele de specialitate.
ti le se vor obţine recolte la conducerea partidului a dat zultatele acestora reflectînd fidel strădania depusă de Concomitent, în oraşul
nivelul potenţialului de pro indicaţia ea în campaniile proiectanţii şi cercetătorii minieri în scopul realizării pre Ghcorghe Ghcorghiu-De.i
ducţie existent. Din cauza dc vîrf. lot aparatul admi vederilor planului de stat lo toote unităţile subordonate si-a deschis porţile pri
întîrzierii recoltatului. nici nistrativ al cooperativelor sâ centrolei. mul liceu de fete cu pro
achitarea obligaţiilor con participe efectiv la lucrările Munca de pînă acum in domeniul cercetării s-o soldat fil de gimnastică sporti
tractuale nu se bucură dc agricole, contabilii, casierii, cu unele succese. Toate studiile scadente ou fost rezol vă. Cele 180 de eleve au
tontia cuvenită. Spre exem brigadierii din unităţi îşi gă vate la termenul stabilit şi Io un nivel tehnico-ştiinţific fost selecţionate din rin-
plu. pînâ ieri. cooperatorii sesc alte ocupaţii, sosind şi corespunzător. Important este faptul că unele studii re dul celor mai talentate
din Hărâu nu au predat nici plecind cînd vor din unităţi feritoare Io îmbunătăţîreo calităţii cărbunelui brut ou elemente din întreaga
o tonă de porumb din cele Asemenea aspecte s-au intîl- fost volorificote în producţie, concretizîndu-se în reduce ţară
7G prevăzute. Nici de !n nit la C A P Bîrsâu şi Ran- rea conţinutului de cenuşă odmis cu 0.3 puncte în trimes
C.A.P. Banpolor nu s-a li polor In condiţiile eind la trul II. S-ou propus îm bunătăţiri constructive pentru lo UN NOU PRODUS
vrat nimic din cantităţile de C A-P. Banpotor din peste comotivele Diesel de mină de 6 şi 8 tone, precum şi
porumb şi cartofi planifica 230 de familii participă zil pentru tronsporloorele blindate TR-2, în scopul ridicării PENTRU VOPSIT
te. Oare conducerile unităţi nic la lun’u numai cile 30-G0 porometrilor de funcţionare.
lor respective nu cunosr râ de cooperatori, cind iestul Eforturi creotive s-ou depus şi in ce privesc tehnolo Un nou produs, utili
onorarea contractelor nu es forţelor sc preocupă mai giile de extracţie. La mina Petrilo s-a extins susţinerea zat cu marc eficienţă îa
te un act benevol, ei o sar mult dc lucrările pe loturile metolicâ a intersecţiilor şi şpiţurilor lo abatajele cu vopsitul şi tencuitul pro
cină de mare răspundere ec aflate în folosinţă persona front lung din stratul 3, obţinîndu-se pe oceasto cale duselor din lemn şi al
le revine ? lă nu se pot evita pierderile o economie de circa 3 mc lemn pe 1 000 de tone de căr plăcilor fibrolemnoase a
Orice ..argument'' s-ar in de recoltă bune extras. Asemenea probleme sînt în curs de rezolvo- fost creat dintr-un ames
voca pentru a explica râmi- (,) răspundere deosebită re şi Io Aninooso. tec din vinarom, nisip şi
nerea în urmă la recoltări faţă dc asigurarea unei des In scopul creşterii vitezelor de ovansare o lucrărilor alte chimicale dc către
şi însâmînţâri nu îşi găseşte făşurări susţinute a lucrări miniere orizontole. s-o pus în procticâ un studiu core o specialiştii Combinatului
lor agricole revine organiza
locul. întîrzicrea datorîn- ţiilor de partid vi consiliului Ing. M. 2AVOIANU de industrializare a lem
nului din Bacău. Acosta
du-sc slabei mobilizări a populai comunal. singurul are o adeziune şi o per
cooperatorilor la muncă, mieriu do apreciere a efi (CONTINUARE IN MO. o. 3-a) sistenţă mult mai mare
cienţei activităţii lor fund
preocupării insuficiente a decît vopselele pe bază
producţiile realizate dc fie de ulei şi răşini.
care unitate $i contribuţia
la formarea fondului centra Realizat la un preţ de
lizat dc produse al statului. cost redus el prezintă a-
vantaju) că poate fi a
Q îndatorire de prim ordin: Tată de ce este necesară in plicat prin pulverizare,
tervenţia cu măsuri hntărîto
din partea organizaţiilor <!e In p a g in a a ll-a j este mult mai rezistent
declt vopselele cunoscute
partid şi a consiliilor popu la intemperii şi la solici
Livrarea produselor lare comunale pentru impul Urcind spre înălţimi cu un colorit plăcut. Tencuielii*
tările mecanice si are un
lucrărilor
sionarea ritmului
„pas" de 3 metri pe zi, cel de
agricole <!e sezon.
al doilea coş de fum de la Liceul „Avram Iancu(< din Brad | efectuate cu acest produs
pe căsuţe prefabricate au
Termocentrala Mintia va a
dat rezultate foarte bune.
contractate cu statul (COffTMUAM M MO. • t ol tinge curind cota finală ...................................... -.................................................................. i I j SPORT
la v ir sta centenară
Foto : V. ONOIU
Cîşligmd partida între
Unitatea noastră a primit şi permis ca lunar sâ asigurăm O atenţie sporită acordăm *• ruptă eu C.S.O.IM, şi pe
primeşte un sprijin substan fondurile necesare repartiză si livrării produselor vegetale. „/n v a r a a ce a s ta a m t r ă cen din runda a 6-a îm
ţial din partea stalului. Ast rii a cîte 7 lei drept avansuri Faţă de cantitatea de grîu pre it m o m e n t e unice. Am part i- Prezenţa specialistului în viaţa satului potriva Iui SiUcra, ma
fel, avem puse la dispoziţie H băneşti la ziua-muncâ. văzută pentru muncite execu cip<d la in t i ln i r ea de 35 de rele maestru cehoslovac
tractoare, semănători, combi Considerăm câ este o înda tate de I.M.A. si contract, am ani d e la a b s o l v i r e a scolii Jansa a trecut în fruntea
ne. grape cu discuri şi alte torire de prim ordin, a noas livrat în plus 2 tone. Totoda n o r m a l e d i n Caracal. î m i turneului zonal dc şah
maşini cu ajutorul cărora pu tră, a tuturor cooperatorilor, tă s-nu predat 170 tone de rc(/ ăs ise m colec/ele d u p ă o m ă n - a ş t e p t de loc acea zi. aco lo u n d e azi e şcoala cea c i n d m i - a fo st gre u, c l n d dc la Atena. Şahistul ro
tem executa in timpul optim ca faţă de eforturile pe care legume şi cartofi, acţiunea a- a b s e n ţ ă d e trei d e c e n i i şi Mu ştiu c u m voi p u t e a r e nouă, ri d i ca t ă d c o a m e n i i u m b l a m cu l ă m p a ş u l p ri n mân Florin Gheorgbiu,
şi de calitate lucrările agrico le face statul in vederea creş flîndu-se in curs de desfăşu jumătate. In IocilI c o d a n e n u n ţ a la copiii, la o a m e n i i d i n sat, er a o casă d e pi atră sat să î n v ă ţ ă m o a m e n i i să care a remizat cu dane
le De asemenea, anual pri terii producţiei agricole şi rare. lor d e od i n i o a ră , în băn ci de aici, la sa t u l de care, In ca r e a d u n a s e m 150 d e b u c h i s e a s c ă sl o v a , c i n d bă- zul Pedersen, ocupă tocul
mim şi folosim circa 120 to consolidării economice a uni Concomitent cu recoltatul au luat loc femei, cu t i m p l e l e t c a m d r u m u l p e j o s p î n ă la doi cu 3,5 puncte şi o
ne de îngrăşăminte chimice în tăţilor să răspundem prin li porumbului am organizat şi a l b i t e da n i n so a r e a a t i t o r O r ă ş t i e , c u m p u t e a m să-l partidă întreruptă. Ur
scopul sporirii recoltelor hi vrarea unor canlităti tot mai transportul recoltei contracta ierni. M ic — f iin dc ă f u s e p ă r ă s i m m a i ti rz iu , c î n d a mează trei concurenţi :
hectar. La toate acestea sc mari dc produse, să ne ono te la bază, pînă acum fiind s e m şefă d e p r o m o ţ i e — m i nii noi şi-au f ă c u t lăcaş şi Olafsson, Pedersen şj
d e s p r e d r u m u l pe care l- a ni „Nu puteam
mai adaugă creditele acorda răm integral obligaţiile asu predate 30 de tone din cele 59 se c e r u s e să v o r b e s c p r i m a aici, c î n d m u n c a n o a s t r ă î n Hnrt cu cîte 3,5 puncte.
te pentru asigurarea bunei mate prin contracte Astfel stabil ilc. c e p e a să-şi a r a t e ro ad e le , Iugoslavul Matulovîci, u
desfăşurări a procesului de putem aduce o contribuţie Considcrind că achitarea în s t r ă b ă t u t in aceşti ani. să ne d ea a d e v ă r a t e l e s a t i s nul din favoriţii turneu
producţie, precum si avanta substanţială la sporirea ve mod exemplar a obligaţiilor M i - n m dat s e a m a că, de fa cţi i A m c r e sc u t a t i t e a g e lui, a acumulat 2 puncte,
jele oferite prin eonlraciarc-i niturilor cooperativei şi la faţă dc stat este o datorie de fap t. va t r e b u i să v o r b e s c n er aţ ii în a ce s t e t r e i d e c e n i i avînd însă 3 partide în
produselor cu statul. buna aprovizionare a popu onoare a noastră, a fiecărei d e s p r e un sat d e m u n t e , c ă face altfel“ şi j u m ă t a t e de m u n c ă la trerupte.
Pentru a fructifica cu efi laţiei. cooperative agricole ne vom ruia i - a m în c h i n a t 21 d e ani c a t e d r ă , iar p e n t r u un d a s
cienţă cît mai ridicată spri în acest sens ne-am preocu strădui sâ contribuim înlr-o d i n cei 35 de carieră. V o r căl nu p o a t e fi m u l ţ u m i r e ★
jinul acordat dc stat am dez măsură tot mai însemnată la b e a m . aşad ar , d e s p r e S u m a i m a r e d e c î t să-ş i v a d ă
voltat sectorul zootehnic, care pat ca atit din sectorul zo asigurarea fondului centralizat senii şi Jose nii H o m o r o d u - r o a d e l e s t r ă d a n i e i , r o a d e l e La Charlerol, într-un
este reprezentat de 4G0 bovi otehnic cît şi din producţia de produse agricole, convinşi lui, a ş e z a r e pe care o c u n o s î m p r e u n ă cu so ţu l m e u — copi i d i n î m p r e j u r i m i , sâ muncii. Iar H o m o r o d u l , ne-a meci internaţional amical
ne. 1800 ovine şi 4000 păsări, vegetală sâ predăm cantită fiind câ pc această cale se îm c u s e m in anii în n o u r a ţ i ai d a s c ă l şi el — n e - a m legat le d ă m l u m i n a cărţii. Folo dc fotbal, echipa belgiană
am construit adăposturile ne ţile de produse contractate bină în mod armonios intere ră zb o i u l u i , şi d i n ca r e n-a m to a te buciudile m u n c i i şi ale se a m , d r e p t bănci, nişte d a t aceastd m u l ţ u m i r e ' . C F.C. Charlerol a învin*
cesare. am înfiinţat plantaţii Pînă în prezent, faţă de pre sele generale ale societăţii m a i plecat. M i - a m zis că vie ţi i K\ ne-a dă ru it totul, s e î n d u r i pe care le f o t o g r a - LUCIA UCIU cu scorul dc 2-1 (1-0) for
vederi. am depăşit sarcina de
de pomi pe 09 hectare, am a noastre socialiste, eu cele ale n u -l v o i jiărăsi pină la j)en- noi i - a m d ă r u i t totul. Mu f i a s e m să le arătăm nota maţia Slavîa Praga. Au
menajat teren în vederea iri livrare la lapte si lînâ. iar în unităţilor cooperatiste şi ale j m t e a m face altfel. L - a m rului din plasa C e o a g iu . marcat : Van den Bosche,
gării ele. contul contractului Ia carne cooperatorilor. sionare. Mi-a m a i r ă m a s (lăsil in î n t u n e r i c u l în ca r e C r e d e a m că se va i n d u r a
Ca urm are a acestor măsuri am predat 95 bovine si 711 NISTOR TRAIAN p u ţi n ă t r e m e pină alunei. se a fl a u at i t ea aşezări de să ne d e a nişte bani.. Dacă Colasse şi respectiv Kva-
a fost posibil sâ mărim an de miei. avînd create condiţii sâ preşedinte V r e o doi, trei ani. Crcdeţ.i- pe î n ti ns u l ţării. In Su seni, n - a m părăsit H o m o r o d u l varik.
an producţia globală şi veni ne onorăm în totalitate obli IOAN AVRAM
turile unUăţii. ceea ce ne-a gaţiile ce ni le-am asumat. inginer lo C.A.P. Orăştie