Page 31 - Drumul_socialismului_1969_10

DRUMUL SOCIALISMULUI - VINERI 10 OCTOMBRIE 1969
PAO ?

H otăririie privind experim entarea noului sistem Fiecare

de salarizare în agricultură
brigadă

I
PUTERNIC STIMULENT ii cu sar­

Inscriindu-se pe lin ia în ­ tru toţi salariaţii din agricul­ In cadrul u n ită ţii noastre producţiei planificate Ia p rin ­
fă p tu irii m ăsurilor stabilite de tură, fiin d m enită să determ i­ de majorarea sa lariilor bene­ cipalele cu ltu ri In C.A.P. con­
Congresul al IX -lea al p a rti­ ne o mai mare cointeresarea ficiază peste 260 de lucrători, stituie, de asemenea, un s ti­
dului, hotărîrea C onsiliului de lucrăto rilor din această ram u­ veniturile lor anuale crescînd m ulent pentru a ne îm bună­ c in ile
M in iştri privind introducerea ră a economiei naţionale în cu peste cinci sute m ii de lei. tăţi în mod substanţial activi­
noului sistem de salarizare şi sporirea producţiei de cereale, Condiţionarea v e n itu rilo r lu ­ tatea, folosind cu randament
majorarea salariilor tuturor legume, plante tehnice, carne, crăto rilor din întreprinderile m axim m ijloacele mecanizate
lucrătorilor dîn unităţile agri­ ouă şi alte produse. Im por­ de mecanizarea agricu ltu rii de aflate în dotarea u nităţii.
cole de stat şi a specialiştilor tant de re ţinut este faptul că realizarea planului de lucrări Faţă de g rija manifestată
cl i n cooperativele agricole noul sistem de salarizare asi­ exprim ăt valoric şi de ob ţi­ de partid considerăm că este de plan
de producţie, începlnd cu gură o strînsă legătură între nerea producţiilor planificate de datoria noastră de a ne an
dala de 1 noiembrie a.c„ con­ salariile lu cră to rilo r din u n i­ la principalele cu ltu ri în gaja p rin fapte să m uncim cv
stituie o expresie grăitoare a tăţile agricole de stat şi ale C.A.P. deservite reprezin­ dăruire şi elan, să ne înzecim
g rijii pe care partidul şi sta­ specialiştilor din C A P . cu tă un factor esenţial ce va e forturile în vederea îndepli
tul nostru o acordă rid ică rii rezultatele m uncii lo r şi ale contribui la executarea In tim p n irii sarcinilor ce au fost tra
n ivelului de trai al oam enilor u n ită ţilo r în care îşi desfăşoa­ optim şi de calitate a lucră­ sate lu cră to rilo r din agricul­ re a li­
m uncii. ră activitatea, salariul acor- rilo r agricole. Crearea posibi­ tură.
Aplicarea noului sistem de dîndu-se corespunzător înde­ lită ţii de a acorda prem ii pen­
salarizare reprezintă un puter­ p lin irii sarcinilor de producţie tru depăşirea planului de ve­ Ing. IOAN MEDREA
nic stim ulent în muncă pen­ prevăzute. n itu ri al în tre p rin d e rii şi a director al I.M.A. Haţeg
Secţia placaje din marmură din cadrul întreprinderii „Maimura" Simeria. Muncitoarea E­
zate
lena Nistor execută şlefuirea unul nou lot de plăci din marmură. Foto 1 V. ONOIU

Adunări anuale pentru dări

„Dacă fiecare brigadă şi-ar
realiza propriile sarcini de
de seamă în organizaţiile de pian, declara la o consfătuire
un vechi m iner din Valea Jiu­
lui, m ulte din ju stifică rile pe
care le auzim la tot pasul ar
EJitaţi-vă şi în ograda partid cest fapt, consemnat proba­
(URMARE UN fAOr I) dispare pentru totdeauna'*. A ­
bil în procesul verbal la data
in
„Campania e mai vecinilor! ror comuniştilor, a celorlalţi oa­ lective de către toate organele respectivă, n-a fost luat sînt
considerare şi n-a fost urm at
de soluţii, deşi acestea
(WMAftt MN PAO t| meni al muncii in vederea rea­ şi organizaţiile de partid. bine cunoscute. Ele se referă
măsurile
lizării sarcinilor ce le stau tn fa­
In ceea ce priveşte
Gospodarul te cunoaşte şi de lnsăm înţat cu grîu 65 ţă. adoptate, acestea trebuie să du­ Ja aprovizionarea ritm ică cu
de hectare. Prezentarea a­
m ateriale a fiecărui fro n t de
după ogradă. Această zicală
mult avansată se verifică pe deplin de cestor aspecte evidenţiază de partid respective va prezenta le ale activului de partid se va că la creşterea preocupării orga­ reia nu o dată îi lipseşte com­
In adunările generale şl în ce­
lucru, la asistenţa tehnică că­
în
nizaţiilor de partid in conduce­
nl
stadiul necorespunzâtor
Un exem plu
practică.
o scurtă dare de seamă cu pri­
de
dezbate, ţihindu-se seama
rea şi îndrumarea
sindicatelor,
oferă
gospodari n i-1
buni
tea cu care cooperatorii p ri­
cooperatorii din Tîmp'a şi lu cră rilo r agricole, pasivita­ vire lâ activitatea desfăşurată specificul unităţilor, modul cum organizaţiilor U.T.C., comitetelor petenţa, la desfiinţarea siste­
m ului
preferenţial pe care-1
de la ultimele alegeri, relevîn-
Bâcia. La prim a unitate, în- vesc soarta recoltei. du-se totodată sarcinile ce revin organele şi organizaţiile de par­ şi comisiilor de femei, a celor­ mal practică încă u n ii m aiştri
tid se preocupă de
decît înapoiată"... sâm înţările s-au term inat cu coltatului şi insăminţărllor orgonlraţiel de partid respecti­ sarcinilor de plan In industrie, şteşti. ' în aprecierea a ctivită ţii brigă­
realizarea
lalte organizaţii de masă şl ob­
Rămlnerea fn urmă a re­
cîteva zile In urmă, s-a În ­
zilor, la întărirea
disciplinei.
ve pe anul 1970 în vederea înde­
construcţii, transporturi, comerţ,
Un loc important In
cheiat recoltatul ca rtofilor şl
nu-şi găseşte altă explicaţie
sfeclei, porum bul s-a strîns la C.A.P. Totia şi Petreni plinirii hotârîrilor celui de al agricultură etc., care este preocu­ dezbaterilor este necesar codrul Lista ar mai putea continua
să-l
încă m ult şi bine.
de pe aproape 40 ia sută din decît fn preocuparea nesatis­ X-lea Congres ol P.C.R. parea lor pentru înfăptuirea măsu­ ocupe problemele privind edu­ Dar să concretizăm despre
Ce pricepeţi din această m odul în care se desfăşoară suprafaţa cultivată, iar la făcătoare a organizaţiilor de Buna desfăşurare a adunări­ rilor stabilite de partid In dome­ carea partinică, marxist-leninistă ce este vorba. In opt luni, la
expresie 7 Este a tovarăşului lucră rile 7 cartofi şi porum b unitatea partid şi consiliilor de con­ lor pentru dări de seamă Impu­ niile invăţămlntului, ştiinţei, cul­ a comuniştilor, însuşirii de către m inele din Valea Jiu lu i, din
NicOlae Negriiă, secretarul — Judecind stadiul actual şi-a achitat integral obliga­ ducere pentru mobilizarea ne să II se acorde o atenţie de­ turii, ocrotirii sănătăţii, ridicării aceştia o politicii partidului, îm­ media lunară de 216 brigăzi
unei organizaţii de bază de — spune tovarăşul Negrilă ţiile asumate faţă de stat. De cooperatorilor la muncă şi osebită din partea comitetelor nivelului de trai al oamenilor bunătăţirea conţinutului propa­ în abataje, 55 nu şi-au r e a lii
partid din cooperativa agri­ — campania este mai m ult asemenea, la C.A.P. Bâcia realizarea vitezei zilnice pla­ municipale, orăşeneşti şl comu­ muncii, întăririi şi dezvoltării de­ gandei de partid şi ridicarea e­ sarcinile proprii de plan.
colă Brâhîşca şi vrea să a­ avansată decît înapoiată.. au mai rămas de însâm inţat nificate la fiecare lucrare. nale de partid, repartizarea mem­ mocraţiei socialiste, perfecţionă­ ficienţei acesteia, dezvoltarea ac­ pregătiri situaţia este şi imn
precieze stadiul lucrărilor. — Care este participarea 30 de hectare cu grîu şi de Oare cooperatorii din aceste brilor acestor organe, a în­ rii activităţii organelor economi­ tivităţii educative de masă pen­ gravă, ponderea brigăzilor ră ­
De fapt care e stadiul ? com uniştilor la lucru ? recoltat porum bul dc pe 14 unităţi nu se gîndesc la fap­ tregului aparat de partid pen­ ce şi de stat. tru creşterea contiguă a con­ mase sub plan fiind de 20 la
D in cele 80 de hectare pla­ hectare. tul că vremea se poate tru a acorda îndrumare şl spri­ Paralel cu analiza îndeplinirii ştiinţei socîoll-.e o oamenilor
nificate a se semăna cu înainte de a reda răspun­ Cooperativele agricole din schimba de la o zi la alta. jin efectiv tuturor organizaţiilor sarcinilor de plan pe anul in muncii. sută, iar în ce priveşte inves­
tiţiile , procentul celor râmase
grîu s-a semănat pînă ieri sul inform ăm că tovarăşii Totîa şi Petreni se află tot făcînd astfel ca unităţile să de partid. curs, se vor dezbate temeinic Avînd in vedere Importanţa
dim ineaţă pe 41 de hectare. Herţa şi Negrilă se dovedesc, pe raza comunei Bâcia, fiin d înregistreze serioase pier­ In adunările pentru dări problemele referitoare lo crearea deosebită ce o ou aceste adu­ în urmă este de 16 la sută.
La recoltatul porum bului, altfel, oameni harnici, cu .o vecine cu prim ele două u n i­ deri şi diminuarea venituri­ de seamă pot fi dezbătu­ tuturor condiţiilor necesare reali­ nări, organelor şi organizaţiilor S ituaţia pe exploatări oglin­
din 40 de hectare s-a recol- participare inimoasă la lu ­ tă ţi am intite. Pe ogoarele lor la ziua-muncă ? te şl alte probleme ? zării planului de ^stat pe anul de partid li se cere să acorde deşte fidel mersul producţiei,
I tat de pe 26. Pînă azi e pla­ cru, ei constituind exemplu : cooperatorilor din Totia şi Pentru ieşirea din im ­ — Da, fără îndoială că pot fl 1970 — ultimul an al planului atenţia cuvenită conţinutului dez­ preocuparea com itetelor de
n ificat să se încheie recol­ — U nii vin, a lţii nu prea Petreni a rămas însă un ma­ pas se im pun m ăsuri ener­ dezbătute şl alte probleme ce cincinal - la toţi indicatorii, ln- direcţie pentru crearea con­
tarea. Avem comunişti ca Letiţia re volum de lucrări de efec­ gice care să aibă drept Scop stau fn faţa organizaţiei de par­ cepînd din primo lună a anului. baterilor pentru co acestea să d iţiilo r de lucru în subteran.
se desfăşoare într-o atmosferă
In legătură cu mersul lu­ Ghiura, Antonina Ţie, Ilea­ tuat. ceea ce denotă lipsa folosirea la întreaga capaci­ tid respective. De exemplu* in Dezbaterile ce vor oveo loc de înalt spirit de combativitate Astfel, mina Lupeni, care a
crărilor tovarăşul M îron Be­ na Alba, Ana N istor care vin spiritului gospodăresc al tate a m ijloacelor mecani­ organizaţiile unde birourile sau trebuie să contribuie activ la şi exigenţă partinică, de a ve­ realizat şi depăşit lună de lu ­
lea. secretarul com itetului cu regularitate la lucru, sînt consiliilor de conducere res­ zate şi mobilizarea tu tu ro r comitetele de partid sînt des­ creşterea rolului de conducător ghea la respectarea prevederi­ nă sarcinile de plan, â înregis­
comunal de partid (pe care, cooperatoare fruntaşe După pective. La C.A.P. Totia, cooperativelor la executarea completate se pot face cu acest ol organelor şi ărganizăţillor de lor statutului, o normelor demo­ tra t şi cel mai mic număr de
dacă vă interesează, îl găsiţi cum sînt şi a lţii care nu prea spre exemplu, nici nu s-a în tim pul cel mai scurt po­ prilej şi alegeri parţiale pentru paftid In toate domeniile con­ craţiei interne de partid, astfel brigăzi râmase sub plan, in
uşor : la sediu) manifestă un vin. Puteţi nota : M aria Va- început -recoltatul porum bu­ sibil a întregului volum de cprtftpletareo lor. Este insă nece­ strucţiei socialiste, la sporirea îneît adunările pentru dări de scădere evidentă faţă d$ .ace­
optim ism demn de invidiat, siu. Augustin Neamţu. Ma­ lu i şi cartofilor, ia r teren lucrări prevăzute. In acest ‘ sar să se reţină că în adunările răspunderii comuniştilor pfenttu eaşi perioadă a anului Jrecui.
dar nefondat. II întrebăm cu rin Olaru, Eleonora M oţ ca­ pregătit nu mai este nici un sens este necesar ca atît o r­ anuale pentru dări de seamă rezolvarea competentă şi opera­ -seamă să constituie-un* prilej de In schimb, m inele Vulcan* l :
ce viteză se recoltează şi ne re dacă au venit o zi la lu ­ hectar. Cooperatorii din Pe ganele agricole judeţene, c it trebuie să se facă în primul tivă a sarcinilor ce le stau in întărire a organizaţiilor de par­ ricani şi D îlja, care au şi mar,
răspunde: cru. trenî mai au de strîns po­ şi mecanizatorii să acbrde rind o temeinică analiză a rezul­ faţă, aplicarea consecventă a tid şi de mobilizare a comuniş­ restanţe Ja extracţia de căr­
— Cu r>-6 hectare pe zi. Nu e de m irare că aşa un s p rijin substanţial u n i­ tatelor obţinute în activitatea de normelor vieţii de partid, dezvol­ tilor, a tuturor oamenilor muncii bune, au şi cele mai m ulte b ri­
— Dacă e aşa trebuia să slau lucrurile. Organizaţia de rum bul dc pe 59 de hectare tă ţilo r râmase în urmă. partid, economică şl social-cul- tarea democraţiei interne, întă­ găzi restante, dovadă că rea­
fie term inată de cîteva zile. partid din cooperativă are o turalâ, o lipsurilor ce se mani­ rirea disciplinei de partid şi de lo înfăptuirea măreţului pro­ lizarea planului pe mină. aşa
După o regulă simplă a rit­ influenţă extrem de slabă Două Ia arat, unul la festă, a cauzelor care le gene­ stat, folosirea largă a criticii şi gram elaborat de Congresul ol după cum am subliniat la în­
metică, in 9 zile trebuia să asupra întregului mers al rează şi să se stabilească măsuri autocriticii, la promovarea prin­ X-lea ol Partidului Comunist ceput, este indisolubil legată
se recolteze de pe cel puţin treburilor. A tlt com itetul de concrete pentru mobilizarea tutu­ cipiului muncii şi conduceri? co­ Român, de îndeplinirea sarcinilor de
45 de hectare. La semănatul partid, c it şi organizaţia de către fiecare brigadă in par­
g riu lu i treburile se află tot bază au stabilit cîte un plan sem ănat, unul la te.
cam la jumătatea drum ului. de măsuri cu privire la des­ U rm ărind argumentele în­
— Ce a întreprins comite­ făşurarea campaniei de toam­ jghebate la nivel de zone şi
tul comunal de partid pen­ nă. S-au enunţat lucrările si exploatare pentru justificarea
tru menţinerea unui ritm s-a stabilit termenul în caic discuit, două la arat... in a c tivită ţii brigăzilor râmase
Susţinut la lu cră ri 7 trebuie ele executate. Do a­ în urmă, predomină lipsa de
— Noi nu avem un plan tunci lu crurile au mers ca Bănuind c-o să-l întrebăm această cooperativă, dar nu- preocupare a şefului de b ri­
de acţiune, dar participăm înainte, adică la voia intim - de campanie, preşedintele şi făcuseră încă apariţia pe gadă, aprovizionarea defectu­
seara la operative şi stăm de plă rii : cine a venit la lucru cooperativei agricole din Bre­ tarlale oasă a fro n tu lui de lucru cu
vorbă cu oamenii, îi mai mo­ a fost bun venit, cine nu, tea Murcşanâ. Ioan Hui. pe Oricum , şi aşa nu bateau...
bilizăm . De fapt, la ambele nici n-a mai fost întrebat. care l-am găsit în birou pe bobii. cele necesare, asistenţa tehni­
cooperative agricole se află De aceea campania nu ca­ post de contabil sau poate De ce ? Pentru că fl&care că insuficientă, condiţii grele
cîte un grafic de desfăşura­ pătă din partea organizaţiei socotitor (?) nc-a luat-o îna­ aici face te poate. de zâcâmfnt, lipsa de orga­
re a campaniei şi le urm ă­ de partid impuls, ritm , ei inte cu vorba tn plină campanie eînd nizare.
rim . se desfăşoară după obicei. — Noi. tovarăşe dragă, stăm sînt aşa de pbţihe tractoare, Care d in tre acestea pot fi
Răspunsuri asemănătoare Expresia tovarăşului Negri- bine cu lucrările agricole. consiliul de conduceri? de la considerate plauzibile ? Poa­
am p rim it la aceeaşi între­ Jă în legătură cu ritm u l şl Avem activitate fructuoasă Bretea MuFcŞană le foloseş­ te, întrucîtva, cea care se re­
bare şi din partea tovarăşi­ stadiul lu cră rilo r esle e d ifi­ nu glumă. V reţi să vă con­ te în alte scopuri Pe unul feră la condiţiile de zâcâ-
lor Vlsalon Herţa, secretarul catoare şi pentru munca de vingeţi. mergeţi cu mine. 00 l-au pUs la cărat de pietriş, m înt. In rest, celelalte nu sînt
com itetului de partid şi N i- partid, cu o mică rectificare r de oameni sînt la cules de în vreme ce o semănătoare de fapt Justificări, ei acuzaţii
colae Negrilă, secretarul u ­ activitatea de partid aici, porum b în tarlaua num ită stă Inactivă, să nu mai vo r­ la adresa celor care conduc si
neia dintre organizaţiile de este mai m ult In urmă decît „Boz", 45 de hectare dc te­ bim de ter-bn pregătit pen­ supraveghează procesul de
bază din cooperativa agrico­ înainte... ren pregătit pentru însămîn- tru însâm lnţâri (mai sint de producţie. Căci nu poate fi
lă. ţat. două tractoare la arat, arat aproxim ativ 00 de hec­ considerat drept argument
— Şl, stnteţi m u lţu m iţi de C. ARMEANU unul la semănat, unul la tare) pe altu l atita l-âu p lim ­ „Nu pute am face altfel" fa p tu l eâ brigada n-a fost
discuit, mai avem şl... bat p rin cooperativă pînă 1 aprovizionată cu cele necesa­
• • • - ».» • m & începusem să credem ce­ s-a op rit motorul. re. Cine trebuie s-o aprovizio­
ea ce ne spunea preşedinte­ In tarlaua num ită „Boz" neze dacă nu exact cel care
le. Avea siguranţă în a fir­ unde se recolta porumb, e­ Orăştie, Cornel Rădulescu, tra a fi profesori de limba aduce .justificarea 7
m aţii ! Dar. ghinionul lu i t rau mai m ulte bovine decît profesor de limba r&mănă la română, alţii profesori 'de Procedînd în acelaşi mod
Ne-am în lîln it cu brigadie­ culegători. Fiecare coopera­ p n m e a n Lupeni, oameni care nu matematică. Lucrează la cu fiecare Justificare în parte,
ru l de eîmp V iorel Ardelea- tor avea cile 2-3 după el. Cu şi-au uitat dascălii. Drumul luată la bani m ărunţi, cum
nu. care a ţin u t şi el să ne viţel, cu vacă./ toate In po­ lor spre afirmare a găsit catedră. Ceea ce le oferă s-ar zice, am ajunge la ace­
informeze de mersul lucră­ rumb. Aşa pâşunat n-du a­ Cind vorbeşte. Gheorqhiţa posibilităţile pe care le o­ azi statul şi ceea ce le pro­ eaşi concluzie: intr-adevăr,
rilo r : „45 de cooperatori la vut p rile ju l viţele să degus­ Ocneanu adună tot seninul feră timpul cel tinăr — tim­ mite pentru mtine nu-i va şeful de brigadă este un expo­
recoltatul porum bului, două te niciodată. Dacă mai stau cerului in priviri. Parcă in pul socialist. Dar satul nu putea îndepărta de el. A ici nent al m odulul In care lu ­
tractoare la arat. unul la cooperatorii 2-3 zile la re­ irisul lor şi-au strîns zîm - poate fi uitat. U nii dintre găsesc bucuriile şi satisfac­ crează fiecare schimb ai b ri­
semănat, unul aşteaptă să coltat cu vitele după el, vor betul sutele de copii cărora el s-au reîntors acolo. A ­ ţiile muncii tn condiţii pe găzii, dar fără sp rijin u l celor
fie rem orcat că i-a stat mo­ fi scutiţi să se mal trudeas­ le-a pus creionul în mină, proape toţi dascălii de la care soţii Ocneanu nu le-au
torul, unul cară pietriş, 20 că cu transportul cocenilor. pe care i-a modelat pentru cunoscut la vtrsta lor. Fac chemaţi şi p lă tiţi sâ-1 acorde,
de hectare pregătite pentru Faptele relatate scot In e- viaţă. „Cei care sînt departe Şcoala generală din Homo- parte din generaţia chemată toate strădaniile lu i se năruie.
însâm lnţâri mai * *»vcm şi..." vîdenţă, c it se poate de clar, ne scriu şi azi. Şi ce altă rod sint foşti elevi ai în ­ să dea dovada înaltelor ca­ Pentru că, dacă într-adevâr
Pe cine să mai crezi ? slaba organizare a m uncii bucurie poate fi mal mare văţătorilor Gheorghiţa şi lităţi morale pe care le-au şeful de brigadă se dovedeşte
Noroc că inginerul Ştefan ce dăinuie In această u n ita­ pentru noi* mărturiseşte în ­ Dumitru O cneanu: Gheor­ cîştigat în şcoala nonă. Sînt slab şi nu-i In stare să-şi în ­
O laru e dispărut din coope­ te agricolă de producţie. văţătoarea. Gheorghe Mun- ghe Pascu, Elisabeta Groza, anii care le-a înrădăcinat tn drum e oamenii din subordine,
rativă de aproape două sap^ Cind au însă de gînd orga­ teanu e cercetător la Insti­ Ana Stoica, Viorica Cugi- caractere valorile inestima­ pentru schimbarea lu i nu este
tâm îni. Mai căpătăm şi de nele agricole Judeţene să tutul „ C .I. Parhon" din B u­ rean. . Satul i-a rechemat, bile ale dăruirii tn muncă, necesară aprobarea m inisteru­
In plina campania de insâminţâri se întîlnesc şi astfel de la el o inform are despre limpezească şi aici apele? In ­ iar ei au găsit tn el adevă­ ale pasiunii pentru brăţara lu i, ci doar to t a celor care
imagini: semănători cu defecţiuni părăsite in cîmp. Aceasta mersul lu cră rilo r Poate ne dicaţii. h îrtii, vizite de o o- cureşti, Ion Igna e inginer ratele căi spre afirmare. de aur aleasă s-o poarte cu observă -fenomenul şl — spre
semănătoare a stat zile în şir ne folosită pe o tarla a C.A.P. Tur- mai dădeau una-douâ şi tova­ râ-douâ cu ochii la cadrane­ la Căstău, Sabin Presecan, A ici muncesc şl iot aici fn- drag, a dorinţei lor de a fl a cui laudă 7 — in loc să în­
daş. Adresăm conducerii unităţii, mecanizatorilor întrebarea : cum răşii de la Direcţia agricolă şi le ceasurilor s-au tot făcut. inginer la Fabrica chimică vaţă. U nii se pregătesc pen- folositori societăţii. drepte situaţia, lasă lu cru rile
folosiţi timpul favorabil şi mijloacele aflate la dispoziţie? U.JC.A.P., care răspund de N. PANAITESCU să meargă la nesfîrşît în voia
sorţii.
Oricum , o asemenea situaţie
nu poate f i tolerată în conti­
nuare. Să ne închipuim că lu ­
Centînutnd o »«cht f l vo lo io a ift Iro- form anţe rem arcabile. nar cele 55 de brigăzi şi-ar fi
di ţie . Liceul „A vra m Iancu* d in Brad, Tot ceea co a reollzot lic e u l „A - realizat şi ele planul. C it ar fî
„n ul d intre cele mei^ vechi licee rom â­ •rom Iancu* d in Brad In ultim ul cier!
neşti din Troniilvanîa, IM lin fo t In o - de veac, yi In mod deosebit In a n ii fost aporul de cărbune? Tn
nul 1869, Intr-un ţin u t puternic frâm ln- LIC EU L „A V R A M IA N C U " D IN B R A D din urmă, llu itre o iâ eficienta arganl- orice caz, de loc neglijabil. Nu
• >; de clocotul luptelor revoluţionare, lă rii şl desfăşurării procesului de In*
nujeut din conştiinţa naţio n a lă a po­ văţom inl, com petenţa şi şlm ţul de răs­ încercăm a& dăm soluţii, dar
tir u lu i, cunoaşte a s tâ il, In a n ii glo- pundere al cadrelor didactice şl, co
rin fi o i lo d a lls m u lu l, o decvoltare la ­ un corolar al acestora, g rija p a rtid u ­ considerăm că specialiştii fie­
rd precedent. lu i şi statului pontru destinele şcolii cărei mine, cei care sînt în
Trăim e a tiifa c ţla îm p lin irilo r şcola­ romănesH,
re, rod al e n lu ila im u lu i şl d ă ru irii L A V lR S T A C E N T E N A R Ă Socialism ul a însemnat un soit caii* permanenţă In m ijlo cu l brigă­
cvrpulul protororol pentru în d e plini- tativ fără precedent şl In ceea ca p rl-
o nobilei aafo m lalunl, tu b rom nul veşle personalul d id a ctic. Proporţie* zilo r pot şi trebuie să în lă tu ­
t (Cunoştinţei foţA do p a rtid şl etat noi cu creşterea num ărului de cloae şl re deficientele care au înde­
11. intru c o n d lţillo m inunate creata In- elevi, a crescut şl com petenţo corpu­
{âm ln lu lu i. pentru g rila perm anenta lu i didactic, ajungîndu-se ca In onul părtat de pe drum ul bun al
purtată şcolii ) i alu]îtorllor el. do cla ie i In această perloodo popu­ noştri la examenele de becalaureat, paratul de p artid, de stat şl uretnd verlltotea din Bucureşti, Valentin Bo­ concursurile pe sp ecia lităţi şl compe­ şcolar 1961-1942 (cind ie atinge ci­
lic e u l „A vram Iancu* o cunoacut In la ţia şcolară a crescut de 4,99 ori. E­ concursurile de adm itere in Invăfăm ln- scara valorilor profesionale pînă in ta, ing. conferenţiar univ., decanul tiţiile sportive. La lim bo română, in fra maximo de dezvoltare o şco lii), în d e p lin irii planului un număr
„U im ii a n i o dezvoltore im petuoasă, tn locvent a lte şl num orul elevilor de la lul superior şl şcoli tehnice Iar mal d ife rite organe centrale. In conduce­ F acultăţii de mecanică din Braşov. u ltim ii ani Liceul „A vram Iancu" din să se înregistreze 34 de cadre didac­ atît de m are de brigăzi. La a­
caii cu cerinţele progresului şi civili* cursul modiu. Daca in anul şcolar lirziu in procesul de producţie. rea Urtor întreprinderi şi in s titu ţii cu Aurel M lclu ţo - lector universitar, Brod i-a situat In (runteo şcolilor din tice, din care 43 de profesori şl t !
re ţie i octuolo. Dacă altăd a tă m aja- 1992-1933 numorul acestora era da 46. D in 1945 plnă in 1966 au absolvit • pondera deosebită in economia, şti­ decanul F acultăţii de ştiinţe naturale judeţ, lor Io fa ta republicană, eleva învăţători. ceastă acţiune, care se cere u r­
n ta te a tin e rilo r de pe m eleagurile In anul 1963-1944 i-a ajuns ia 402, in liceul 814 elevi, din care 697 după in ţa şl cultura naţio n a la , deţinători din Baia M are, lo care se adaugă Florea Corlna, o o b ţin u i locul II I . O rdinele, m edaliile, titlu rile ştiln tl-
;orândene râm tncau acosâ, lo coar- presant fiin d de S32 (numoi la clo- 1948. Din totalul absolvenţilor, 319 au oî unor înalte titlu ri ştiinţifice , autori a lţi m ulţi lectori Şl asistenţi univer­ Pe lin ie sportiva liceul nostru dis­ Hce, d istin cţiile acordote cadrelor d i­ gent in iţia tă , organizaţiile de
m ie p lu g u lu i, purtlnd povara grea a sole IX-XTI), in tra i in Invăţăm inlul superior, 166 in de lucrări apreciate in mod deosebit sitari. pune de o valoroasă echipă de bos­ dactice constituie o dovada a recu­ partid, sindicat şi U.T.C. tre­
c ialfabetiam ului, acum el sint bene- Pe lingă Invăţăm inlul de al, In ca­ şcoli tehnice poslllceole. M areo ma­ ih (arâ şi străinătate. Ei slht m lndrio M u lţi dintre loştil noştri elevi, a ii chet (b ă ie ţi), care onl de-a rindul noaşterii de către statul socialist a ca­
lin ia rii d ep lin i al tocului sacru a l şti* drul liceului luncţloneară şl cile 0 jorita te o absolvenţilor caro n-au reu­ liceului, m indria întregului nostru ţi studenţi cu rerulfote rem arcabile lo la marea m ajorltote o com petiţiilor lită ţii profesionole a acestora, a con­ buie să-şi aducă cu competen­
ţe l, preocupările şl a p titu d in ile lor secţie serală şl la ta frecvenţa, cote şit în Invăţăm inlul superior sau in şco­ ru t. învăţătura, cei corc acum sint pe şcolare şi de juniori Interregionale, trib u ţie i valoroase depuse pentru per- tă contribuţia.
o ip ă tln d contururi to t m al preeijo In cuprind un mare număr de elevi. lile tehnice sint ang a jaţi In produc­ M u lţi dintre lin e til noştri absolvenţi băncile liceului, se pregătesc cu to- regionale, apei judeţene, o ocupot lo ­ lecţlonorea Invăţăm lntului.
mpul larg de alirm are conferit de Perfecţionarea continuo a invoţo- ţie şl se pregătesc pentru o se ca­ ou urcat scaro Ierarhiei universitare, m elnicle pentru a d eivotla tra d iţia cul I, participind cu regularitate lo Acum, in anul 1969, anul jub ile u lui Acţionînd şl această pîrghie,
p itlo litm , m întului, asigurarea d eplinei gratu i­ lifice , (ie In Invăţăm inlul superior sou devenind chiar profesori distinşi cu strălucita a Docului brădeon, pontru com petiţiile naţionale, demonstrind de 100 de onl, colectivul didactic, sub
ca mal llrxlu să se ponto consacra o*
Ci tavo cifre alnt convingătoare pen­ tă ţi, acordarea de burse şl o serie scoli tehnice, Ho la locul de muncă, numeroase tlllu ri ştiinţifice . Cu o deo­ Ortului întregului popor de înflorire astfel valoorea tra d iţie i in baschet îndrumarea preţioaso a organelor de nu mal puţin însemnată decît
dornici <o devină d l mal folositori p a ­
tru tot ceea ce socialism ul a tnsem- de alte avantaje m ateriale, intre care triei. sebita satisfacţie, ca o p lido de în a l­ m ultilaterala a României socloiistc. crealo la Liceul „A vrom Iancu" din portid şl de stat, se gâseşto Inlr-o p li­ altele despre care am mal vor­
r st in viaţa liceului btâdaon 1 gratuitatea m anuolelor şcolare pentru tă dăruire pentru ştiinţă, un indemn uim ind eu devotament exemplul prede- Brad (ostăşi echipa face parte din nă activitate creatoare, dornic să sub­
linieze. prlntr-un efort maslm, semni­
Daca In anul 19U - considerat an to ţi elevii d in closale I-X II au capo­ Deşi elemente tinere, pe llngb ve- pentru viitoarele talente, am intim nu josorllar lor. D ivixia naţionala de baschet). Liceul bit. îndeplinirea planului pe
ile virf ol regim ului trecut - numărul ta t un caracter de mosa. fnrâ prece­ chce olelodâ. nenum ăraţi absolvenţi mele lot i G roţian C loflico - profe­ dispune şi de un numeros lot de a- fic a ţiile îm p lin irii unul secai de ac­
elevilor cuprinşi In liceu era de nu- dent tn istoria şcolii romAneşti. A ni liceului brâdean, printr-o munco sor universitar, d r decent, decanul U rm lnd şl deivoltînd valorcasa tra ­ tlc ţi, care, prin elem entele Iul cele tivitate. 1969 şi pregătirea realizărilor
trioi 298, grup a ţi In I I clase. Tn anul crescut calitatea procesului instructiv- perseverentă, inoeutatâ încă de pe Facultăţii de geoloqie-geogrofie din d iţie , elevii noştri acluciU depun tot e- moi valoroase, o reieşit so sa ridice la Prof. R O M U IU S NEAGU viitoare va deveni într-ade-
s-:olar 1961-1962 efectivul şcolii a lest educotlv ce se relleetă cu fid e lita te In boncllo şcolii, au reuşii să se afirm e Bucureşti, O clavian Rodovici - profe­ f ortul pentru a obţine rerultate tot nivelul tuturor fote lo r de concurs şi directorul Liceului „A vram Iancu”
de 1 370 elevi, fâcind parte din 34 resullotele bune obţinute de olcvii In posturi de marc răspundere în o- sor universitar, dr in chimie lo Uni* mni bune lo învăţătură precum şi la moi lirrlu , in fa cu ltă ţi, realizind per­ din Brad vâr certitudine.
Ing. RADU SElEJAN