Page 33 - Drumul_socialismului_1969_10

PAG a |i
03UMU1 SOCîAUSMUlUl - VINERI 10 OCTOMBRIE 1969
N

Succesul corului „Madrigal

la New Yorh

NEW YORK — Coresponden­ seţii semnificotive : costumele de
NEW YORK 9 (Agerpreş). In această problemă acorduri mare a po liticii rasiste a gu­ tul Agerpres, C. Alexandrooie epocă, expresivitatea cîntecului
— După rum s-n mai anun- bilaterale cu ţările care sînt vernului de la Pretoria şi transmite : „Voci îneîntâtoore şi şl interpretării, ritmul crescendo
lal. in Adunarea Generală a dispuse să aplice măsuri reci­ cheamă O N U să acorde un pure, curate co locrima. Există al întregului spectacol şi. lucrul
Organizaţiei N aţiu n ilo r Unite proce sp rijin m ultilateral popoarelor cel mai greu, reliefarea a însu­
au luat sfirşit m iercuri dezba­ ★ din sudul A fric ii in lupta lor oare absolutul în arta ? Dacă şi spiritului vremi.
terile de p o litie i generală. In NEW YORK 9 (Agerpres).— de eliberare. Raportul se pro­ există, atunci „M odrlgolul", de
ultim a zi — consacrată aces­ Com itetul special al O N U nunţă pentru jnfâptuirea de­ sub bagheta magico a lui Marin Sfîrşitul concertului a fost sub­
tor dezbateri, începute cu trei pentru cercetarea p o liticii de plină a embargoului asupra Constontin, l a atins cu siguran­ liniat de aplauze şi ovaţii care
sâptâmini in urmă — prim ul apartheid a aprobat raportul liv ră rilo r de arme către Repu­ ţă. Este culmea perfecţiunii - s-ou prelungit minute în şir. Şî
a luat cu vin lu l m inistrul afa­ său către Adunarea Generală blica Sud-Africanâ şi înceta­ asta este tot ce vă pot spune", în această solă, cu un public
cerilor externe al R.SS. Bie­ şi C onsiliul de Secjuritate. rea ajutorului financiar şi ne declara cunoscutul dirijor foarte pretenţios, unde de cinci
loruse, A. G urinovici, care a In raport, Com iţM ul atrage tehnic care mai este acordai Kurt Adler, de Io „Metropolitan ani nu o fost bisată nici o for­
subliniat necesitatea retrage­ atenţia asupra situaţiei seri acestei ţâri de unele puteri Opera" din New York, după maţie vocală sou instrumentolâ.
rii necondiţionate a forţelor oase din A frica de Sud ca u r­ occidentale spectacolul susţinut de corul de „M odrlgolul" o fost adus la ram­
americane din Vietnam ul de cameră „M adrigal". Concertul pă de numeroase ori după care
sud. a transpunerii in viaţă a avut loc în mareo solă „Phj- o ocordot un bis.
a rezoluţiei din noiembrie Comitetul nr. 3 a adoptat pro­ Iharmonic Hali" din piaţa new- Membrilor ansomblului le-au
1967 a C onsiliului de Securi­ yorkezo Lincoln Center, Solo, cu fost dăruite buchete de flori. La
un stol enorm şi trei
balcoane
tate privind O rientul A propi­
S.U.A. si a altor trupe stră i­ iectul de rezoluţie propus de era plină pino la refuz. 3 800 de ieşire ei au fost aşteptaţi de
at si a
evacuării
trupelor
grupuri mori de spectatori core
spectatori ou răsplătit cu ropo­
ne din Coreea de sud. te de aplauze, ovoţli şi urole i-au felicitat personal şi le-au
cerut autografe.
AIrio IVIoro, m inistrul de ex­ România corul bucureşteon prezent pen­
terne al Ita lic i, care a urm at tru primo dată pe aceste me­ Următorul concert va ovea loc
la tribună, a arătat, printre leaguri. vineri seara în „Sala Feudală"
altele, că politica europeană NEW YORK 9 — Corespon­ se in Carta O N U Totodată Posturile de radio şi televizi­ a marelui muzeu „Metropolitan",
a ţâ rii sale este favorabilă dentul Agerprcs, C Alexan- face apel la tineretul lum ii une remarcă, printre oiţele, câ din New York, după care „M a­
căutării punctelor de acord droaie, transm ite : In Com i­ să-şi afirm e încrederea sa în „M adrigalul" o vădit dorul şi drigalul" îşi va continuo turneul
cu ţările socialiste tetul num ărul trei pentru pro­ dreptul internaţional, in p rin ­ ştiinţa rară de o înmânuncheo prin 25 de oraşe ale Statelor
U rm ătorul vorbitor, m inis­ blemele sociale, um anitare şi cip iile şi obiectivele funda­ R.P.D. COREEANA. Palatul Culturii pentru elevi şi studenţi din Phenian. elementele esenţiole ole frumu­ Unite.
tru l de externe al Senegalu­ culturale s-au încheiat dezba­ mentale ale Cartei O N U., ale
lui, Amadou A rim Gaye. şi-a terile «supra prim elor două căror scopuri esenţiale sînt
puncte ale agendei sale p ri­ înfăptuirea păcii lum ii, stabi­
consacrat discursul îndeosebi
problem elor A fric ii, iar repre­ vind ,,Educarea tineretului în lirea unor re la ţii prieteneşti
zentantul Ceylonului, Ifa m il- sp iritu l respectului faţă de de cooperare între state Re­
ton S hirley, a propus ca O­ drepturile şi lib e rtă ţile omu­ zoluţia invită guvernele să-şi SUEDIA Demisia
ceanul Indian să fie declarat lu i" şi „Problem ele şi nevoi­ îndrepte atenţia spre respon­ CURIE R • CURIER • CURIER
„o zonă a păcii". La rln d u l le tineretului şi participarea sabilităţile ce lc au faţă de
său, m inistrul de externe al sa la dezvoltarea naţională". promovarea unei politici an­ guvernului EHander
Algeriei. Abdclaziz B outefli- M iercuri seara Com itetul a corate in p rin cip iile respec­
ka, s-a re fe rit pe larg la si­ adoptat în unanim itate (o tu lu i faţă de drepturile fu n ­
tuaţia din O rientul Apropiat. singură abţinere ■— Portuga­ damentale ale om ului, luptei prim -m inistru tim p dc 23 dc federale nigericne. după o
In sfirşit delegatul Cubei. A - lia), un proiect dc rezoluţie eficace pentru pace. pentru STOCKMOLM 9 (Ager­ ani. Se aşteaptă ca monar­ detenţiune dc peste doi ani.
larcon Ricardo Quesada, a in iţia t de România, căreia pe dreptate, pentru eradicarea prcs) — Prim ul m inistru al Soyinka a fost acuzat, in
subliniat eâ, in pofida bloca­ parcursul dezbaterilor i s-au colonialism ului şi apartheidu­ Suediei, Tagc Erlander, a hul suedez sâ numească la La Caracas (Venezuela) a luat sfirşit sesiunea 1967, că ar fi s p rijin it ten­
dei economice la care este su­ alăturat in calitate de coau­ lu i de pe pâmînt. salvgardind prezentat joi regelui Gustav 14 octombrie în funcţia dc Consiliului general al Congresului permanent al uni­ dinţele separatiste ale fostei
pusă, ţara sa a obţinut rezul­ tor» 16 state astfel încrederea tinerei ge­ V I A dolf demisia guvernu­ prim -m inistru pe Olof Pal­ tăţii sindicale a oamenilor m uncii din America Latină. regiuni estice nigeriene, au-
tate Însemnate in domeniile Proiectul de rezoluţie sub­ neraţii în aceste valori. lui său Erlander. care este me. actualul preşedinte al Rezoluţia adoptată de sesiune cheamă pc toţi oa­ toproclam ată u lte rio r ca stat
economic şi social. Referin- liniază im portanţa rolulu i şi Cei peste 50 de delegaţi c a ­ în vîrştâ de 67 dc ani. a de­ P artidului social-democrat menii muncii din America Latină să-şi intensifice lu p ­ independent sub numele dc
du-se apoi la deturnarea avioa­ contribuţiei tineretului l« re au luat euvîntul, atît la clarat câ se retrage din via care deţine majoritatea ab­ ta pentru apărarea intereselor lor economice şi socia­ Biafra. O dată cu Wole So­
nelor de pasageri, Quesada a promovarea păcii în lume, dezbaterea punctelor privind ţa politică. El va continua să solută în Parlament. O P al­ le. sâ acţioneze pentru anularea concesiilor acordate yinka, menţionează cores­
declarat că Cuba se pronunţă dreptăţii sociale, progresului problemele tineretului, cit şi se ocupe de problemele cu­ me. cunoscut adversar al po­ com paniilor străine, pentru înfăptuirea unor reforme pondentul agenţiei Reuter.
îm potriva acestor acte de v io ­ economic, d re ptu rilor om ului a proiectului dc rezoluţie, au rente ale ţării pînâ la nu­ agrare reale şi să militeze pentru apărarea suverani­ autorităţile federale au a­
lenţă şi este gata să semneze şi în fă p tu irii scopurilor înseri- fost aproape unanim i în apre­ mirea oficială a noului prim - litic ii americane in Vietnam, tăţii naţionale a ţâ rilo r lor.
cierea im portanţei ce trebuie n fost ales în unanim itate nunţat că au fost eliberaţi;
Acordate in continuare de că­ m inistru. Tage Erlander a preşedinte al P S D . la re­ a lţi 151 de deţinuţi politici,
aî
deţinut funcţia de lider
In urma puternicelor inundaţii tre O N U problem elor m u lti­ P artidu lui soeial-dcmocrat şi centul Congres al partidului. La Casa Internaţională a Peste 500 de tine ri studenţi cu ocazia celei de-a noua n-
niversări a proclam ării
in ­
ple şi complexe, sociale, eco­
nomico. politice şi culturale Oamenilor de Ştiinţă din din Chicago au luat parte dependenţei (1 octombrie).
Silu atla din Tunisia ce stau în faţa tinerei gene­ Ciprul frece prin momenfe Varna (Bulgaria) s-au deschis m iercuri seara la o adunare ♦ © ♦
ra ţii. care m îine va fi chema­
lucrările C onsfătuirii inte r­
cc a avut loc in Lincoln Park
tă să preia conducerea desti­ naţionale a organizaţiiilor de din in iţia tiva organizaţiei In cursul săptăm inii de la
nelor om enirii răspîndire a cunoştinţelor ..Studenţii pentru o societate 28 septembrie la 4 octombrie,
este deosebit de gravă rezoluţiei propuse de ţara dificile politice şi ştiin ţifice din u- democratică* (S.D.S.). După în războiul din Vietnam ul dc
Adoptarea în unanim itate a
nelc ţări socialiste. Participă
noastră şi înscrierea pc lista delegaţi din Bulgaria. Ceho­ adunare, participanţii au or­ sud au fost ucişi 64 de m ili­
TU N IS 9 (Agcrpres). —• izolate. Elicoptere şi avioane coautorilor a încă 16 state NICOSIA 9 (Agerpres) — dinlele C iprului a arătat câ ganizat o manifestaţie îm po­ ta ri americani, iar q lţi 900 au
In urma puternicelor inunda­ m ilita re au ajuns la lim ita de demonstrează interesul stîrn it Preşedintele Makario.s a de negocierile dintre reprezen­ slovacia. R D. Germană, M on­ triva războiului din Vietnam, fost ră n iţi, informează un
ţii înregistrate in ultim a săp- securitate a exploatării tehni­ în lîn d u rile statelor membre clarat câ în prezent „C iprul tanţii celor două com unităţi golia. Polonia. România. Un- în cursul căreia a intervenit comunicat dat p u blicită ţii de
tămînă în întreaga Tunisie si­ ce, etc zburind aproape conti­ ale O.N.l). de problematica trece prin momente dificile". ale insulei se află în impas, earia şi Uniunea Sovietică. poliţia. După cum transm it comandamentul american dc
tuaţia este considerată deose­ nuu. C alam ităţile naturatc au tineretului, adusă pentru p ri­ ceea ce — a spus el — cre­ agenţiile americane de presă, la Saigon.
bit de gravă. In regiunile K ai- im obilizat industria m inieră, ma dată în discuţia acestui Pentru a doua oară în de­ ează un pericol pentru „in ­ ♦ © ♦ s-au produs ciocniri soldate
rouan, Sfax, Gafsa şi Kasseri- iar 15 000 de m uncitori din re­ for internaţional, de către ţa­ curs de o săptâmînâ, preşe- tegritatea teritorială a ţării". Preşedintele Colegiului O- cu numeroşi ră n iţi. A u fost
nc. ploile torenţiale cad fără giunea Gafsa au fost nevoiţi ra noastră în 1960 ficin Iui Naţional dc Turism . arestate 40 de persoane. ÎNCERCARE DE LOVITURĂ
întrerupere dc peste 3 zile. să întrerupă lucrul deoarece Alexandru Soliaru, care se I DE STAT IN BURUNDI
Zece. din cele treisprezece de­ calea ferată pc care sc trans­ află la Paris, a fost p rim it
partamente caro compun ţara portau fosfatiî a fost în între­ dc secretarul general pentru Colonelul M icliel IVIicom-
Kairouan. A proxim ativ 20 la O
au fost devastate de ape. Ju­ gime distrusă. Lacul K clbia turism din Franţa. Marcel D irectorul m isiunii ,,A- bero. preşedintele' statului
mătate din buldozerele şi s-a revărsat asupra oraşului R I E N T U L A P R O P I A T Anthonioz. Au fost discutate pollo-12", Gerald G rif- B urundi. a anunţat câ un
tractoarele, care constituie — într-o atmosferă cordială fin, a declarat câ astro- grup de persoane a încercat
principalul m ijloc de interven­ sută din şeptel a fost pierdut. — probleme privind colabo­ nauţii ce vor, alcătui e­ sâ organizeze o lovitură dc
ţie, se află im obilizate in no­ rarea şi pregătirea semnării chipajul acestui vehicul stat. C om plotiştii, a adău­
G uvernul tunisian a lansat al acordului în domeniul tu ris­
roi. Podurile aeriene reprezin­ spaţial vor încerca sâ gat el. au fost arestaţi şi
tă singura modalitate de a ju ­ doilea apel de solidaritate in ­ $ ÎNTREVEDERE MOHAMED FAWZI - FRANCOIS PUAUX # DECLARA­ m ului dintre România şi alunizeze la mai puţin urmează să fie deferiţi Justi­
torare a populaţiei din zonele ternaţională. ŢIA PRIMULUI MINISTRU ISRAELIAN * O FORMULA DE TRATATIVE INDIRECTE Franţa. de 350 de m de sonda ţiei.
ARABO-ISRAEUENE » UN NOU SCHIMB DE LOCUITORI INTRE R.A.U. Şl ISRA­ IRAK : OFENSIVA lunară „S urveyor 3", ♦ © ♦
care a aselenizat lin , în
O nouă demonstraţie de forţă a EL ft AVIOANE ISRAELIENE AU ATACAT BAZE DE GUERILA ARABE DIN IORDA­ ÎMPOTRIVA KURZILOR urmă cu doi ani, In (li­ O adevărată „campanie"
NIA. ceanul F urtunilor. Zbo­ de atacuri cu bombe a avut
Forte armate irakiene au
Spaniei împotriva Gibraltarului declanşat în urmă cu dnuă ru l iu i „Apollo-12" se loc m iercuri în întreaga A r-
va desfăşura Intre 14 şi
Cairo 9 (Agerpres). — La prealabile pentru începerea Ism ailia 9 (Agerpres) — 24 noiembrie, şi el va gentină îm potriva sediilor u­
Cairo a avut loc m iercuri sea­ tratativelor, adaugă agenţia După cum relatează agenţia săptăm ini o nouă ofensivă nor societăţi nord-amerîcanc.
LO NDRA 9 (Agcrpres). — nouă demonstraţie de forţă se ra o întrevedere între Moha- citată. MEN. intre R.A.U. şi Israel a îm potriva unor detaşamente constitui prim a te n ta ti­ Se relatează că s-au înregis­
Incepind de m iercuri seara, înscrie pc linia politicii de med Fawzi. m inistru al apă­ avut Joc recent, sub egida kurde, conduse de Mustafa vă de aselenizare „la tra t pagube serioase, dar nici
alte şase nave de război spa­ presiuni, iniţiată de guvernul ră rii şi asistent pentru p ro ­ Cairo 9 (Agcrpres) — ..Pen­ C rucii Roşii Internaţionale,un al Barzani. relatează ziarul punct fix " . In cazul u­ o victim ă. Poliţia argentinia­
niole s-au alăturat flotei care spaniol asupra G ibraltarului, bleme externe al preşedinte­ tru a facilita aplicarea Rezo­ nou schimb de locuitori In „A l A hram ", citat de agen­ nei reuşite se speră ca nul nu a reuşit sâ aresteze
patrulează de peste 10 zile in cu scopul determ inării M arii lu i Nasser, şi Frnncois Puaux. lu ţie i C onsiliului dc Securita­ acest cadru, un grup de 89 de ţia France Prcsse. P o trivit in v iito r sâ se ajungă şi nici o persoană.
largul G ibraltarului La Lon­ B rita n ii să cedeze adm inistra­ ambasadorul Franţei in R A.U. te din noiembrie 1967, Repu­ egipteni, surprinşi de războiul cotidianului. două d iv izii în alte puncte ale L u ­
dra se apreciază că această ţia .S tîncii". In cursul convorbirii, relevă blica Arabă Unită este gata sâ din iunie 1967 în Sinai, au so­ irakiene, sp rijin ite de avia­ n ii. cu o precizie la fel DELEGAŢIA R.S.A. EXCLUSA
ziarul „A l A hrnm ", diplom a­ accepte o form ulă asemănă­ sit la El Kantara, pe m alul ţie. sînt în prezent angajate de mare, a adăugat d i­ DE LA LUCRĂRILE
rectorul m isiunii. Pe de
tu l francez a reafirm at pozi­ toare celei aplicate in 1949. în vestic al Canalului de Suez, în luptă. altă parte, G n ffm a a-
ţia Franţei privind embargoul cadrul negocierilor de pe în Republica Arabă Unită. râtat câ planul dc zbor CONGRESULUI UNIUNII
total asupra liv ră rilo r dc a r­ Insula Rhodos, cu condiţia sâ Concomitent, alte 131 de per­ ♦ © ♦ a lui „A pollo-12" a su­ POŞTALE UNIVERSALE
me către Israel Francois Pu­ nu fie vorba nici un moment soane au părăsit, la cererea Preşedintele R.S.F. Iugosla­ fe rit m odificări pentru a
aux l-a inform at, totodată, pe de tratative directe eu Israe­ lor. El Kantara, îndreptîn- via. losip Broz Tito. va a­ Delegaţia R epublicii Sud-
interlocutorul său despre con­ lu l", a declarat purtătorul de du-se spre Sînai. pe m alul es­ vea la 12 octombrie o între­ se crea astronauţilor po­ A fricane a fost exclusă de
vorbirile în problema O rien­ euvint «al guvernului egiptean. tic al Canalului (aflat în pre­ vedere cu preşedintele Aus­ sibilitatea sâ observe la lucrările celui de-al 16-
tu lu i A propiat desfăşurate la Esmute Abdel Mcghid. zent sub ocupaţie israclianâ), trie i. Franz Jnnas, anunţă a- mai atent solul lunar şi lea Congres al U niunii Poş­
New York între m in istru l de După cum sc ştie. în 1919 unde se află fa m iliile lor. gentia Taniug. întrevederea sâ repereze mai bine tale Universale, ce se desfă­
externe francez, Mauriee Sehu- au avut loc în Rhodos nego­ va avea Ioc cu ocazia inau­ locul de aselenizare. şoară fa Tokio. P a rticipanţii
mann, şî secretarul de stat al cieri dc a rm istiţiu egipteano- gurării unui nou pod peste la congres au adoptat aceas­
S U.A., W illiam Rogers. Israeliene prin interm ediul u­ Aromân 9 (Agerpres) — A ­ rîu l Mura, care va lega Iu ­ tă hotărîrc pentru a-şî ex­
nor m ediatori ai O N U vioane işraeliene au lansat goslavia cu Austria. prim a protestul faţă de poli­
O asemenea form ulă — pre­ trei ra idu ri succesive asupra tica de apartheid practicată
Tel A viv 9 (Agerpres). — cizează agenţia MEN — unei regiuni din nordul văii ♦ O * ♦ © ♦ de guvernul RS.A. în ace­
Un nou curs al mărcii vest-
P rim ul m inistru israelian, ar perm ite tratative in d i­ Iordanului în regiunea Irbid, Agenţia China Nouă anun­ germane va fi stabilit ime­ laşi tim p, 32 de ţări africa­
Golda M cir, râspunzînd la o recte arabo-isracliene prin a declarat un purtător de cu- ţă că preşedintele Consiliului diat după formarea, la 20 ne au prezentat o moţiune
întrebare ce i-a fost pusă du- interm ediu) lui Gunnar Jar- vînt al comandam entului m i­ Consultativ al R epublicii V i­ octombrie, a cabinetului con­ cerînd excluderea R.S.A.
pâ o şedinţă a cabinetului dc ri ng, reprezentant personal al lita r iordanian, cita t dc agen­ etnam ului de Sud se află în- dus dc W illy Brand!, a de­ din cadrul U niunii Poştale
m iniştri, a a m in tit câ guver­ secretarului genera) al O N U., ţia MEN. In urma acestor tr-o vizilă oficială în R.P. clarat K arl S cliiller. m inis­ Universale.
nul israelian a adoptat re-^ U Thant. în O rientul M ijlo ­ ra iduri, doi c iv ili au fost u­ Chineză. Prem ierul Consiliu­
cent principiul negocierilor ciu P urtătorul de euvint o­ cişi şi a lţi şase răniţi. lui de Stat al R.P. Chineze. tru l federal al economiei. ♦ 0 *
In urma unui referendum care a exprimat voin|a poporului cu statele arabe sub preşedin­ ficial al guvernului egiptean a ★ S cliiller a făcut această de­
din Guineea, la 2 octombrie 1958, la Conakry a fost înălţat stea­ ţia lui Gunnar Jarring. care subliniat, totodată, câ R.A.U. C ili En-Iai, a oferit o recep­ claraţie după reuniunea de Folosirea propulsoarelor
gul galben-verde-roşu, al independenţei naţionale. este un „trim is al păcii" in consideră rezoluţia C onsiliu­ Tel A viv 9 (Agerpres). — A ­ ţie în cinstea lui Nguyen liu u m iercuri seara a guvernului rare folosesc energia nuclea­
Situată in partea occidentală a continentului african, pe O rientul Apropiat în virtutea lu i dc Securitate ca un plan viaţia israelianâ a întreprins Tho. Kiesingcr în cadrul căreia ră si solară a constituit una
coasta Oceanului Atlantic, Guineea are 3,5 milioane locuitori rezoluţiei C onsiliului de Secu­ „pachet", deelarîndu-se in fa ­ două bombardamente succesi­ s-a hotărit suspendarea „pro­ din principalele probleme
şi capitala la Conakry. ritate din 22 noiembrie 19G7. voarea aplicării acesteia in to ­ ve asupra unei baze de gue­ DECLARAŢIE-PROGRAM A vizorie" a m ăsurilor corec­ dezbătute in comisia pentru
Stat bogat, cu resurse hidroenergetice inepuizabile, cu mari După cum relatează agen­ talitatea sa, retragerea trupe­ rilă arabe, amplasată in regiu­ PREŞEDINTELUI UGANDEZ tive aplicate com erţului exte­ motoarele de rachete a Con­
bogăţii ale subsolului (bauxită, minereu de lier etc) Guineea ţia France Prcsse, Golda M eir lo r israeliene din te rito riile nea Irbid, a declarat un rio r al R.F. a Germaniei. gresului internaţional de as-
îşi consolidează pe ii ce trece eeonomia. a subliniat, totodată, că Isra­ ocupate nefiind considerată ca purtător de euvint al armatei La Kampala a fost dată fronautică. care îşi desfăşoa­
In fotografie : Aerogara din Conakry. elul continuă sâ se pronunţe o condiţie prealabilă începe­ işraeliene. citat de agenţia p u b licită ţii o dcclaraţie-pro- MAI MULJI DEJINUTI ră lucrările la M ar del Pla­
îm potriva oricăror condiţii rii negocierilor. Reuter. gram a preşedintelui ugan- POLITICI DIN NIGERIA ta (Argentina). Reprezentan­
dez, M ilio n Obote, în care se tul Statelor Unite a afirm at
subliniază câ naţionalizarea AU FOST ELIBERAŢI că problemele folosirii cner-
în tre p rind e rilo r particulare Wole Soyinka. linul din eiei nucleare, solare şî elec­
cazul în care eforturile tn a­
s ecole de-a rîndul, agri­ excepţie dc la această regulă. dustriei recoltele record ob­ cerealiere superioare, a că­ ceste direcţii vor fi încunu­ din ţară ca şi introducerea cei mai reprezentativi autori trice în cercetările spaţiale
U ltim ii ani nu au constituit o
ror eficienţă a fost din plin
unui riguros control al sta­
ţinute în ultim ii doi ani, fa­
cultura indiană a de­
pins dc capriciile m a­ In 1965/66 şi 1066/67 recol­ vorizaţi de condiţii climate­ demonstrată in cursul anului nate de succes, agricultura tulu i în toate sectoarele e- dram atici din A frica, a fost vor fi soluţionate în decurs
sonului. In perioada aprilie- tele de cereale, orez (la acest ' rice acceptabile. Noul plan 1968/69, caracterizat prin indiană va putea satisface in conomicc ale tă rii au deve­ eliberat de către autorităţile dc 10-15 ani.
septembric, ca urmare a cre­ capitol India se situează pe confirmă că „preţurile şi can­ precipitaţii nu in toate regi­ întregime consumul intern. n it imperios necesare pen­
ării unei zone depresionarc, locul // în lume), mei, zahăr, titatea produselor agricole, unile suficiente. Tipurile de Obiectivul ar urma să fie a­ tru dezvoltarea ei viitoare,
aerul umed şt cald de dea­ arahide (locul 1) etc. au fost in special ale hranei, joacă seminţe folosite au o perioa- tins în 1974, cînd producţia relatează agenţia Associated
supra oceanului se deplasea­ de cereale se va cifra la a­ Press. Greva „neoficială" a personalului din serviciile de
ză cu regularitate spre nord. proxim ativ 130 milioane tone salubritate ale Londrei a in tra t joi în cea dc-a 17-a
Intre lunile octombrie şi (faţă de 95,6 milioane tone ♦ O * zi. In cursul dim ineţii. între lid e rii sindicalelor şi
martie situaţia este inversă : cit s-a realizat In 1968) Eugeniusz Szyr, vicepreşe­ mem brii C onsiliului m unicipal al Londrei au început
depresiunea atmosferică ce Planificatorii indieni spe­ dinte al C onsiliului de M i­ tratativele in vederea soluţionării revendicărilor fo r­
se formează pe continent dă „REVOLUŢIA VERDE" A INDIEI ră că. pinăt la sfîrşitul dece­ niştri al R.P. Polone, a p ri­ mulate de grevişti Reprezentanţii sindicatelor au de­
naştere unui vint uscat şi re­ niului viitor, acumulările vor m it pe m em brii delegaţiei clarat câ, dacă aceste tratative vor eşua, ei vor o fic ia ­
ce, care sc rostogoleşte v ije ­ spori într-o măsură sufici­ industriei chimice japoneze, liza greva Intre tim p, situaţia sanitară a oraşului s-a
lios spre sud. Pentru fiecare entă pentru realizarea inves­ care fac o vizită în Polonia. înrăutăţit şi mai m ult. Se apreciază câ peste 175 00D
an agricol al Indiei, care in- tiţiilor prevăzute şi achitarea Vizita este legată, după cum tone de gunoi zac pc străzi. A u torită ţile londoneze se
cene toamna şi se încheie un rol crucial in efortul des­ dă de gestaţie mal scurtă, dobinzilor la împrumuturile tem câ o eventuală prelungire a grevei ar putea de­
primăvara, mvsonul de vară extrem de puternic afectate făşurat in vederea obţinerii fapt care creează condiţii contractate in străinătate Se anunţă agenţia PAP. de dis­ clanşa numeroase acţiuni de sp rijin ire a greviştilor din
este de importanţă capitală de secetă Şi nu numai alit : pentru obţinerea unor recol­ apreciază, de asemenea, eă cutarea unor probleme p riv i­ partea salariaţilor altor servicii publice Sc preconi­
Intlrzicrca sa a adus pagube Rezultatele slabe realizate stabilităţii te duble şi chiar triple in ­ balanţa comercială va deve­ toare la dezvoltarea colabo­ zează ea guvernul sâ facă apel la unităţi m ilitare pen­
ce uneori au atins proporţii au influenţat direct situaţia Măsurile vizează hi esenţă tr-un an. ni excedentară, tndeolinirea ră rii economice şi tehnice tru evacuarea gunoiului, care constituie un pericol
catastrofale La fel, insufici­ dc ansamblu a economiei. înlăturarea vulnerabilităţii Desigur, pentru a da roa­ tuturor acestor obiective de­ grav pentru sănătatea publică.
enţa precipitaţiilor. Alteori, Pornind de la această rea­ seculare a agriculturii indie de, toate aceste măsuri sînt pinde într-o măsură însem­ potono-japoneze în sectorul
nc Programul este vast şi di­
insă. s-a dovedit o calamita­ litate. cel de-al patrulea plan ficil, necesitind amenajări corelate cu o dezvoltare co­ nată de rezultatele obţinute industrial respectiv.
te căderea unei cantităţi prea cincinal (1969 — 1073), dat respunzătoare a ramurilor de agricultură, lată de ce se
m ari de apă. Viaţa a m ilioa­ publicităţii recent iti forma destinate combaterii, atit a industriale care furnizează acordă o atenţie deosebită a-
ne şi milioane de oameni (80 sa finală, pune im accent mai secetei, cit şt a inundaţiilor. cantităţile necesare de ma- griculturiî în cadrul actua­
la suta din populaţia Indiei mare decît planurile anteri­ Se prevede construirea unei lului plan de cinci ani al In ­
oare pe dezvoltarea agricul­ importante reţele de irig a ţii, şini-uneltc. îngrăşăminte, in ­
trăieşte în mediul rural) ci turii. S-a ţinut seama in a­ baraje, diguri, rezervoare etc. secticide etc. iar actualul diei
depins direct de clemenţa ceastă nouă orientare de im ­ Totodată, se urmăreşte ex­ plan cincinal prevede acţiuni CURIER . CURIER . CURIER
vintului de vară. pulsul pe care l-au dat in- tinderea utilizării soiurilor importante în acest sens. In C. TINTEA
TIPARUL t întreprinderea po ligralicâ Deva
44 065