Page 34 - Drumul_socialismului_1969_10

Anul XXI PROLETARI PIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢI-V Ă ! Redacţia
şi administraţia
Nr. 4595

ziarului

Sîmbăfă D EV A . st* Dt Petrii Grota nr 15

11 octombrie telefoane i redactor şef - 1588 ; »e
doctor şef adjunct, secretai de redac
(ie Şi sec|ia ria(a de partid - 2138
1969 sec|iile cultufă-sport şl probleme ceto*
ţeneşti - 8317 ; secţio sciisoii, docu­
mentate şi etterne - 2317 5 sec|io in­
dustrie şi administraţia - 1275 ; tele­
4 PAGINI, 30 BANI fon de seivîciu între orele 16-28 -
OKCAN A l COMITETOUII JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R Şl A l CONSILIULUI POPULAR dUBLTHN» 1585.

Hotărirea Consiliului de Miniştri cu privire

ACORD
la aplicarea noului sistem de salarizare COMERCIAL

şi majorarea soldelor cadrelor din Ministerul ÎNTRE

ROMÂNIA
forţelor Armate ale Republicii Socialiste
Şl ITALIA
România, din trupele Ministerului Afacerilor La sediul M inisterului

Afacerilor Externe al Ita­
S ă m o b iliz ă m t o a t e f o r ţ e le la t e r m in a r e a liei a fost parafat la 9
Interne şi ale Consiliului Securităţii Statului octombrie noul acord co­
mercial. pc termen lung,
intre România si Italia.
Conform prevederilor
înfăptuind politica partidu­ m ilita re pentru perfecţionarea consacrată în fă p tu irii cu per­ noului acord. volumul
lui de ridicare continuă a n i­ continuă a pregătiri; lor. pe severenţă a ho târîrilo r Con­ 'cchioihurilor comerciale
velului de trai al celor ce lingă solda de grad şi funcţie, gresului a] X-)ca al p a rtidului, dintre cele <touâ ţări va
muncesc şi prevederile Hotâ- hotârîrea prevede instituirea in perfecţionarea necontenită creşte substanţial. Româ­
rir ii plenarei C om itetului Cen­ unui sistem de gradaţii. a cunoştinţelor, in scopul r i­ nia va exporta in Italia
tra l al P artidului Comunist G radaţiile se acordă din 3 d icării permanente a capaci­ niaşini-uncltc. textile, che­
S tad iu l in tîrzia t al lu crărilor agrico le im pune Român din octombrie 1067 cu în 3 ani. acelor cadre caro ob­ tă ţii de luptă a u n ită ţilo r şi restea, produse chimice şi
ţin rezultate bune in îndepli­
m arilor unităţi, pentru a înde­
p rivire la îm bunătăţirea sis­
tem ului dc salarizare şi m ajo­ nirea sarcinilor încredinţate, p lin i cu cinste misiunea sacră agroaliniontaro etc., şi va
rare a salariilor. Consiliul de fiecare gradaţie atrâgînd du­ încredinţată — apărarea c u ­ importa instalaţii indus­
efortu ri su sţin u te şi o p era tiv ita te m axim ă M in iştri a adoptat recent o pă sine o majorare de 5 la su­ c e ririlo r revoluţionare ale po­ triale, produse siderurgi­
porului, independenţa şi suve­
holârîre prin care se aprobă
tă a soldei de grad şi funcţie.
aplicarea cu începere de la 1 Totodată, cadrele m ilitare ca­ ranitatea patriei. ce şi chimice etc.
noiem brie a.c. a noului sistem re vor obţine rezultate deose­
Cu toate câ tim pul este Sînt însă şi cooperative a­ de salarizare şi majorarea bite în activitatea de instruire, (Agerpres)
destul de înaintat şi sc a- Ing. AUREL NISTOR gricole, nu puţine la nu­ soldelor cadrelor din M iniste­ educare şi asigurare m aterială
pikopie cu paşi repezi în­ vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, măr. unde recoltatul cu l­ ru l Forţelor Armate, din tru ­ a trupelor vor beneficia în
cheierea epocii optim e de director al Direcţiei agricole tu rilo r de toamnă şi însâ- pele M inisterului A facerilor continuare de recompense.
executare a lu cră rilo r ag ri­ m inţârile se desfăşoară ane­ Interne şi ale C onsiliului Se­ O fiţe rii, m aiştrii m ilita ri şi
cole de toamnă, se constată voios, de la o zi la alta în- c u rită ţii Statului. subofiţerii care lucrează In Planificarea ope­
râ există serioase râm tncri direcţie alo IM .A ., nu s-nu minate. nvi sc poate explica registrindu-sc un ritm de Conform prevederilor hotă locuri eu condiţii deosebite de
în urmă la acţiunile holâ- realizat vitezele dc lucru pe seama existenţei unor con­ lucru care nu oglindeşte nici rîrii. soldele cadrelor m ilita ic muncă vor prim i indem nizaţi­
rîtoare pentru soarta recol­ zilnice planificate, tim pul d iţii mai favorabile decît în pe departe posibilităţile u- urmează să fie m ajorate în ile şi sporurile prevăzute do
tei. AU t în cooperativele a- prielnic, forţele şi m ijloa­ alte cooperative, ci este u r­ nitâţilo r. Astfel de situaţii medie cu 1 fi la sută. Majorarea dispoziţiile legale în vigoare
grieole cit şi în în tre p rin ­ cele mecanizate nefiind u li- marea e fo rtu rilo r depuse de se întîlnese la C.A.P. Dineu soldelor se va face în procen­ in mod sim ilar eu angajaţii rativă — instru­
derile agricole de stat. da­ lizate cu randament m axim te diferenţiate, avîndu-sc in organizaţiilor socialiste.
torită îndeosebi deficienţe­ Faptul că in uncie C.A P.. conducerile C.A.P . de ca­ Mare. M ârtineşti. Reriu. Ro- vedere intensitatea şi com­
lor de ordin organizatoric ca de pildă la Tim pa. Râ- drele tehnice, cooperatori şi moşel, Ocoliş. Totia. Ruşi, plexitatea m uncii, răspunde­ Introducerea noului sistem
manifestate în activitatea cia. Romos. Boz ş.a stadiul mecanizatori pentru a evita rea ce revine cadrelor m ilita ­ de salarizare şi majorarea sol­ ment activ în
delor cadrelor m ilita re dove­
consiliilor de conducere, a recoltării şi însâm înţârilor pierderile dc recoltă şi a a­ re in pregătirea de luptă şi desc preocuparea permanentă
consiliilor de adm inistraţie este avansat, unele din a- sigura o temelie trainică 32 3 C I politică a trupelor, gradul ce-l a partidului pentru în fă p tu i­
ale I.A.S. şi comitetelor de cestc lu cră ri fiind chiar ter­ producţiei viitoare. au şi eşalonul la care îşi des- rea m ăsurilor privind rid ica ­
fâsnaiă activitatea.
rea continuă a n ivelu lu i de
Vor creşte în procente mai trai m aterial şi cultura) al realizarea planului
I n p a g i n a a l l - a m ari soldele o fiţe rilo r şi sub­ celor ce muncesc Ea exprim ă
o fiţe rilo r dîn subunităţi şi u n i­
de
totodată g rija şi alenţin
tăţi care participă direct la rare se bucură forţele noastre M ăsurile ndoplatc dc partid pentru perfecţionarea
procesul dc instruire şi educa­ armate din partea partidului, conducerii şi p la n ifică rii economiei, au deschis un
re a m ilita rilo r, precum şi ale guvernului şi a întregului po­ cim p larg de acţiune in iţia tive i în treprinderilor, dînd
por. înaha preţuire ec se a-
© Discuţie între ritmul planificat © Maşinile care nu funcţionau celor cu solde mai miei. rordâ m ilita rilo r penlru devo­ com itetelor dc direcţie competenţe şi a trib u ţii lărgite
Noul sistem dc
salarizare
in fundamentarea şi eşalonarea sarcinilor de plan, în
ţine seama de specificul acti­ tam entul. conştiinciozitatea şi executarea lor in condiţii dc eficienţă economică spo­
şi cel realizat O Tineri pe ogoare, ieri, cînd vor intra în producţie? v ită ţilo r ce sc desfăşoară in priceperea cu care îşi îndepli­ rită Scopul u rm ă rit prin aceasta constă in crearea
cadoul forţe lo r armate. As‘ fel, nesc înd a to ririle dc mai-e răs­ ■condiţiilor favorabile pentru'organizarea superioară a
în vederea stim ulă rii cadrelor pundere ee le revin. producţiei şi circulaţiei bu n u rilo r m ateriale in econo­
Aplicarea noului sistem de mic. folosirea raţională a resurselor şi a cadrelor, mai
salarizare şi majorarea solde­ buna fundam entare a deciziilor, creşterea competen­
ţei şi o p e ra tivită ţii in dirija re a proceselor economice.
lor vor constitui pentru cadre­
Ati încheiat con­ le m ilitare, pentru întregul sini angajate Ia obligativitatea unei p lan ifică ri ope­
In virtutea dreptului acordat, com itetele de direcţie
personal a) forţelor armate un
Situaţia lucră­ * puternic imbold în munca rative riguroase, la eşalonarea judicioasă a sarcinilor
trim estriale de plan pe luni şi decade, în funcţie şi
legătură nem ijloeiiâ cu potenţialul tehnic, m aterial şi
uman existent, cu oblig a ţiile contractuale, posibilită­
rilor agricole tracte, dar cum ţile dc aprovizionare şi desfacere, in tr-o conform itate
în tară perfectă cu cerinţele generale ale economiei.
Din practica economică a celor trei trim estre alo a-
1 î De la nuhii curent, rezultă câ m ajoritatea în tre p rin d e rilo r
La C onsiliul Superior al i au pus in aplicare cu m ult discernâm int aceste a tri­
A g ric u ltu rii au fost centra- • b u ţii lărgite, câutind fundam entări realiste şi core­
lizate rezultatele înregistra- j le onoraţi ? la ţii riguioase la toţi indicatorii de plan. coca ce a asi­
te la 9 octom brie în desfâ- j Universitatea gurat o sporire considerabilă a eficienţei m uncii de­
şurarea recoltărilor de > puse şi realizarea integrală a sarcinilor planificate.
toamnă. Ele arată că. în j In totală disonanţă cu cclc de mai sus. au existat
întreprinderile agricole de în judeţul nostru m ulte comitete de direcţie care au
stat şi cooperativele agri- Contractele economice în­ faţă de slat. conducerile^ coo­ serală .p la n ifica t" să execute cca mai mare parte a produc­
colo. porum bul a fost cules cheiate intre cooperativele a­ perativelor agricole din Ha­ ţiei in luna a treia din trim estru, ceea ee a condus la
de pe 1 200 001) hectare, gricole şi organele dc stat im ­ ţeg. Orăştie. C&st&u. Romos. ncindcplinirea planului în luna septembrie şi la d i­
ceea ce reprezintă 52 Ia su­ plică o răspundere m aximă Veţel şi altele, s-au preocupat minuarea realizărilor pe ansamblu) judeţului. Spre e-
tă din suprafaţa cultivată. din partea fu rn izo rilo r şi be­ şi se preocupă de livrarea de marxism- xem plificarc, arătăm câ întreprinderile forestiere şi-au
Cu excepţia u n ită ţilo r agri­ neficiarilor pentru în d e p lin i­ porum bului, carto filo r şi a le­ propus să execute in luna septembrie 41,6 la sută la
cole de stat din judeţele rea lor in mod exemplar. Pe gumelor. Pinâ ieri, coopera­ cherestea, 36.6 la sută la buşteni, 48,4 la sută la lem ­
Dolj. Buzău. M ehedinţi şi această cale sc asigură, pe de to rii din Haţeg au predat la leninism nul de mină şi 43,5 la sută din lem nul pentru celulo­
Teleorman şi a cooperati­ o parte, sursa prineipalâ de baza «le recepţie 18 din cele ză din sarcina trim estrului III, iar industria cărnii
velor agricole din Judeţele venituri ale C A P., iar pe dc 25 ţone de porum b prevăzu­ Deva a planificat ca în septembrie să realizeze 56,0 la
Ilfo v şi Teleorman, în a­ alta. buna aprovizionare a te şi au liv ra t 55 tone de le­ sută din planul la carne pe trim estrul III.
proape toate celelalte Jude­ populaţiei eu produse agro- gume şi cartofi. De asemenea, Deva In sp iritu l aceste! m anifestări de rutină, subiectivism
ţe. culesul porum bului este alim entare de )<\ C.A.P. Turdaş s-au pre­ şi voluntarism cras. efectele acestei pscudoplanificâi i
intîrziat. In această situaţie Avînd putere de lege. orice luat 2 tone cartofi în plus fa­ izbucnesc cu tărie. Dacă comparăm planul lu n ii sep­
se află. îndeosebi. Judeţele contract încheiat atrage după ţă de sarcina stabilită in iţia l. tem brie cu cel al lu n ii august, observăm câ prim ul
C luj. Covasna. H arghita. sine răspunderi serioase, an- Există însă m ulte coopera­ Luni, 13 octombrie a.c. orele ! este de două ori mai marc la cherestea, de 2,7 ori la
Maramureş. Mureş. Neamţ, gajînd prestigiul u n ită ţii, al tive agricole care pinâ acum carne, de 4 9 ori la slănină, de aproape 2 ori la cără­
Sibiu şi Suceava. cooperatorilor care au dato­ nu uu schiţat nici măcar un 17, in sala cinematografului { mizi, si cu 70,1 la sută la dale mozaicate.
Recoltarea cartofilor s-a ria de prim ordin de a res­ gest pentru onorarea obliga­ „Ario" din Deva, va avea loc 1 ZEVEDEI ŞTEF,
term inat în întreprinderile pecta întocmai prevederile, ţiilo r ee le revin Iată cîtova deschiderea cursurilor Uni- j directorul Direcţiei judeţene de statistică
agricole de stat. iar in coo­ orice abatere puţind provoca exemple. Cooperatorii «lin versitâţii serale de marxism- j
perativele agricole s-a rea­ goluri in circuitu l produselor Vaidei, Romoşel, Unirea. Kîu
lizat in proporţie de 75 la destinate fondului centralizat. de M ori, Sarmizegetusa. Cin- leninism. (COMniMMftC IN -PAO. • J-o)
sută. Această lucrare este De asemenea, in cadrul clau­ potiva etc., nu au predat nici
avansată în judeţele Neamţ. zelor re sc stabilesc, sint e vi­ o tonă de cartofi «lin cele
Braşov, laşi. Mureş, dar denţiate penalizările pe care 50—350 tone cîte au stabilite.
La masa de manevra nr. 4 din staţia C.F.R. Simeria-triaj, o* este rămasă în urmă în ju ­ trebuie să le suporte vinova­ Preşedinţii acestor u n ită ţi
perotorul Cornel Dachim dirijează un parcurs de manevră. deţele Harghita şi Covasna. ţii de nerespcctarea lor. consideră oare câ în dep lin i­
Inţelegînd însemnătatea şi rea contiactulul este faculta­
Foto : V. ONOIU (Agerpres) necesitatea în d e p lin irii inte­ tivă ?
grale a o b lig a ţiilo r asumate Nesatisfăcătoare este şi si­ Specialiştii rambursează
tuaţia predării porum bului,
unde cooperativele agricole
din Sîntandrei. Şoimuş, Be-
Pe marginea unei sesiuni a Consiliului popular municipal Hunedoara Jan. Hărău, Unirea. S ihaş. onorabil valorile şi încre­
Geoagiu, Ohaba şi altele, nu
au întreprins nici un fel de
acţiune. Deşi o parte din pro­
ducţie s-a recoltat, aceasta
Aprovizionarea cu produse ali­ du-se lipsa m ijloacelor de derea investite in ei ?
este lăsată pe cîmp, învocin-
transport.
Serioase restanţe se sem­ In fiecare dintre noi so­ Se duc unde, către ce sec­ plan produci ie-coordonar»
nalează şi in ceea ce priveşte cietatea a investit ceva. La tor al activităţii economice? Nu m-am calificai in făcui
mentare poate fi îmbunătăţită livrarea legumelor. Sînt coo­ investiţia a fost egala, ind i­ U nii dintre ei întrerup de­ tale pentru astfel de pos­
aceeaşi categorie de oameni
finitiv contactul cu mese­
perative agricole, ca de pildă
turi dc birou
ferent de nivelul la care am
rele din Spini. Cigmău, Foit.
Reriu. Ostrov. Ruşi, Ctopotiva ajuns să ne realizăm ulteri­ ria, aciuindn-se prin cine — Cu noul loc de muncii
ştie ce locuri călduţe, prin
etc., care şi-au onorat abia or, să ne înscriem pe o cine ştie ce servicii funcţio­ de la secţia mecanica sin
Cea de a H I-a sesiune a si nici T A P T. nu şi-au rea­ legume, lipsind piaţa hunedo- ză sc închid Inventarele se cîte 3—15 ia sută clin preve­ treaptă mai ridicată sau mai nale Silit trişorii“ dc la teţi mulţumit ?
C onsiliului popular al m u ni­ lizai. in bună măsură, planul rcanâ de cantităţi însemnate pielungesc prea m ult. derile contractelor. Cum altfel joasă în ierarhia valorilor. care investiţia nu se întoar­ — Da. Aici- tmi voi prac
cip iu lu i Hunedoara a avut in de desfacere. Cauzele datorită de produse. O piniile, propunerile ex­ decît ca nem ulţum itoare poa­ Nu ne-a obligat să semnăm ce cu ciştig tica specialitatea care sper
dezbatere o problemă de o < ârorn populaţia m unieipiului La carenţele furnizorilor, prim ate in sesiune de către te fi apreciată activitatea con­ pentru aceasta un contract
deosebită im portanţă penlru a fost privată dc o aprovizio­ ale com erţului cu ridicata se deputaţi atestă câ există po­ s iliilo r dc conducere ale u n i­ ]irin care să ne angajăm a Am cunoscut cu ocazia să mă lege de Hunedoara
cetăţeni : aprovizionarea cu nare optim ă pot fi atribuite adaugă cele derivate dintr-un s ib ilită ţi dc a se asigura popu­ tă ţilo r L cspeelive ? revoluţiona căile cunoaşte­ documentării acestor rîn- de acest mare combinat un
m ărfuri in forma în caic s a in egală măsură com erţului atrofiat sim ţ comercial al u­ laţiei m u n icip iu lui o bună a­ Avînd în vcdeie câ nu sc rii. Aleşii au fost întotdea­ duri pe un tînăr inginer, ab­ de ţi se oferă mai mult ca
desfăşurat pînă acum şi pro •*u ridicata si deficienţelor nor şefi dc magazine, al unor { provizionare cu produse a li­ poate accepta nici o ju stifica ­ una mai puţini decil che­ solvent. de curind al Institu­ oriunde posibilitatea rlr n
g âtirile ce se fac pe această din reţeaua dc desfacere eu lucrători com erciali. De pildă, mentare. „Dacă s-ar face un re cu care să se .acopere" maţii. l)ar şi de la chemaţi tului politehnic din ('lui. te realiza in specialitatea
lin ie in vederea in tră rii in a­ amănuntul Din cantităţile de magazinele de prezentare ale control mai am ănunţit la contractele in locul produse­ şi de la aleşi societatea aş­ îm i fusese prezentat ra un aleasă.
notim pul friguros. m ărfuri alim entare < onlracta- Industriei laptelui sînt depar­ tranşarea cărnii, spunea depu­ lor. se impune ca organizaţii­ teaptă să-i întoarcă. cu un „caz interesant“ de către şe­ Urmărim mai dajiartc ci­
Din analiza am ănunţită Ji te pe opt luni, I C’ FI.A. n-a te de un comerţ civilizat, iar tatul Francisc Buday. atunci le dc partid din fiecare C A P. spor pe puterea fiecăruia, ful serviciului incăţămint frele rlin situaţia statistică.
competentă a problemei în liv ra t reţelei eom errialc a m u­ spaţiile puse de consiliul n-ar exista in magazine carne şi consiliile populare com u­ în folosul nostru, al oame­ îl in combinat Refuzase să Anul trecut, din 30 dc ab­
discuţie făcută în m aterialul nicip iu lu i cantităţi dc ordinul popular la dispoziţia I.A.S. doar la un singur preţ Dacă nale să facă din achitarea in nilor. investiţia de valori rămină Ut serviciul la care solvenţi de facultăţi tehnice
prezentat in faţa deputaţilor, zecilor sau chiar sutelor dc pentru desfacerea produselor I.A S .-urîle şi C.A.P.-urile ar mod exem plar a o b liga ţiilo r fusese repartizat Tînăruf de diferite specialităţi, s-au
din cuvîntul acestora am re ­ tone de făină de griu şi dc proprii au fost folosite con­ aduce pe piaţă produsele lor, către fondul central al statu­ materiale şi de încredere inginer. Dumitru Cilindri* prezentat la posturi doar 17,
ţin u t aspectul care vizează mălai, conserve dc peşte, car­ trar scopului penlru care au atunci p ic tu rile pc piaţa neoi - lui o preocupare permanentă, Categoria care poate resti­ specialist in tratamente ter­ Anul acesta din 32 s-au pre­
preocupările pentru o mai ne şi preparate dc carne. unt. fost atribuite. In magazinele ganizalâ n-ar mai fi la bu­ să manifeste o râspundcic tui mai mult societăţii e mice, refuzase de fapt să in ­ zentat 20 Pe la ce uşi v o r
bună aprovizionare cu produ­ brinzeturi. zeci dc m ii dc li I.A.S. se desfăceau băuturi şi nul plac al p r e c u p e ţilo iD e ­ m axim ă pentru onorarea in ­ specialistul. Pentru realiza­ tre in tfndul „trişorilor", bate acum 12 tineri ingineri ?
se alim entare ir i dc ulei şi peste un m ilion m ărfu ri pc care cum părătorul putatul propunea eâ lipsa de tegrală cu produse a sarcini­ rea lui şi investiţia a fost — Aveţi de gind să vă De cc. relaţii vor fi uzînd
Vorbind în lim b a ju l c ifre ­ şi jum ătate dc ouă : Industria le putea găsi în orice maga­ pe piaţă a pastei de bulion să lo r asumate de unităţi. T ot­ mai mare. stabiliţi la Hunedoara 7
lor. s-ar părea câ. cu toate iaplelui Sim cria nu a respec­ zin alim entar. Magazinul nr odată. U.J.C.A.P are datoria Consultăm o situaţie a ca­ — De ce nu, dacă mă pot ION CIOCLEI
preocupările consiliului popu­ tat graficele de livrare. iar 1 al I.A.S. a trebuit să fie în ­ I. C. să întreprindă măsuri ener­ drelor cu studii superioare realiza pe pian profesional*
lar. ale organizaţiilor comer­ Industria cărnii — numărul chis din cauză că desfăcea gice în scopul în d e p lin irii din combinatul hunedorean.
ciale din m unicipiu, cetăţenii sortim entelor contractate Sec­ produse alterate. Pentru m ul- prevederilor contractuale de Anual părăsesc combinatul — N-aţi acceptat postul
nu s-au bucurat dc cea mai to ru l cooperatist şi I.A.S. din le magazine nu sc asigură per­ INlMUâfef fel MO. • f 30-40 de ingineri şi econo­ care vi s-a oferit iniţial... (CQNflNtMtC M 7*0. • 1«|
optim ă aprovizionare. Nici judeţ nu şi-au onorai in foar­ sonalul pe tim pul concediului către toate un ităţile şi la toa­ mişti cu studii superioare. — Un post la serviciu’
O.C.L. alim entara, nici C.L.F. te mare măsură contractele de salaria ţilo r şi din această cau­ te produsele. J