Page 35 - Drumul_socialismului_1969_10
P. 35
PAG ? £ 'm Oîî'JMUl SOCIALISMULUI - SIMBĂTĂ 11 OCTOMBRIE 1969
Stadiul
intîrziat
al
lucrărilor
agricole
impune Aceste maşini nu funsţieoau
ieri; piuă mîine vor intra
eforturi în producţie, tovarăşe director
al L M . A . Orâştie?
susţinute
Am IAC l|
f o i t şl In alte cooperative,
oare sînt m u lt râmase In u r
mă cu strlngerea recoltei, a-
ohltarea o b lig a ţiilo r contrac
tuale şl Insăm lnţarea g riu
lu i.
R ealizările nesatbfăeătoa-
r© ale u n ită ţilo r respective
fac ca şl procentele m edii
pe jud e ţ să fie m u lt d im i
nuate. Spre exem plu, la re
coltatul porum bului, re a li
ză rile In C.A.P., la data de
9 octom brie a.c., sînt de nu
mai 38 la sută, la cartofi
77 la sută, iar la sfeclă 85
la sută. Bazele pot aştepta:
O serioasă râm lnere în Cu combina de recol
urm ă se semnalează la pre TIHERI PE OGOARE tat porum b pe caic v-o
gătirea terenului, acţiune ca In lim p la rca face ca in prezentăm în fotografia
re frîneazâ mersul însâ- obiectivul fotografic să de faţă nu s-au cules în
m înţărilo r. D in cauza lip In această perioadă, de se vor afla pe ogoarele În fie surprins si un alt as această campanie decit
sei dc operativitate la elibe m axim ă m obilizare a tu tu tre p rin d e rilo r agricole de pect (dc loc dorit), tot de ciţiva ştiu lcţi. Acum ca
rarea suprafeţelor ocupate ror forţe lo r pentru term ina VIOREL FAUR stat 500 tin e ri din oraşul A de la Spini — „nimic“ ta I.M .A. Orâştie. Eslc stă ncfolosită la C.A.P.
cu c u ltu ri de toamnă, pa rea la tim p a lu cră rilo r a prim-secrelor ol Deva vor pleca la ferma vorba despre tractorul Sim eria deşi lanurile dc
tul germ inativ este asigurat gricole de toamnă, este dc Comitetului judeţean U.T.C. M intia a I.A.S. Bireea, 700 cil num ărul dc circula porum b o aşteaptă. In
num ai pe 63 la sută din su datoria întregului tineret elevi din Sim eria se vor iii de la Bobîlna — „5000 kg porumb ţie 41-IID-1544 care. ieri schimb LOLA. Orăştie. in
prafaţa planificată, ia r In - hunedorean să participe, cu deplasa pe tarlalele ferm ei la oro 10, se afla in p li dotarea cărei unită ţi se
sâm înţârile s-au efectuat a entuziasmul şi puterea de teva m ă rtu rii ale con trib u Uroi a aceleiaşi I.A.S., iar nă campanie dc... repa află combina, plăteşte
bia în proporţie de 57 la muncă specifice vîrstci sale. ţiei prin muncă adusă de t i 700 tin e ri din Orâştie vor sau 6000 kg cartofi“(?0 ra ţii. anual zeci dc m ii de tei
sută. alături dc lucrăto rii din a- neretul hunedorean la prefa participa la culesul recoltei A slfcl se pierd ore şi amortismente.
Nesatisfârâtoare slnt şl griculturâ, la strînsul recol cerile înnoitoare din viaţa la I A S . Orâştie 1 000 de t i zile întregi bune de lu A lternativa este una
realizările în I.A .S , unde tei. judeţului. neri din m u n icipiul H une şi alte cantităţi, eventual sugerate cru. sc pierde produc siupură : ori nu sînt con
tineretul a
întotdeauna
recoltatul porum bului s-a dat dovadă de înalte ca lită ţi Azi şi m iinc, cînd in în doara, 400 din Câlan, 300 ţie. iar planul dc veni vinşi cooperatorii dc a-
din llia şi 200 din Haţeg vor
făcut de pe numai 38 la sută în muncă, râspunzînd cu c tregul judeţ sînt m obilizate participa la lucrări agricole tu ri al în trep rind e rii do vantojcle m ecanizării, ori
din suprafaţa existentă, s-au lan chem ărilor p a rtid ului, toate forţele la strinsul re la fermele Hâşdnt şi llia ale de aceste rînduri! mecanizare a a g ricu ltu conducerea I.M .A. nu-şi
pregătit 83 la sută şi s-au organizaţiei U T C Educat in coltei. tineretul îşi va aduce I.A.S. Bîreea şi, respectiv, rii este afectat in mod face prea m ulte proble
insâm înţat 75 la sută din s p iritu l dragostei pentru din nou partea sa de c o n tri C hitid, Câlan şi Sînlăm âria serios. In situaţia cînd me. pentru a '•Vin*' -avea
suprafeţele planificate muncă, qncepînd cu brigăzile buţie Lanurile de porumb, ale I A.S. Sintăm ăria Orlea defecţiunile sc ţin lanţ. bătaie de cap.nyjdcspre
In tirz ie rile la recoltări şi patriotice dc pe şantierele bogata recoltă a lui 1969, ii Vor fi două zile de muncă Abia tîrziu, seara, l-am gă Întrebarea .C it veţi preda Iar rem edierile se fac cu felul cum sînt folosite
însăm inţâri nu pot fi cu n i naţionale, pînâ îa cele mai aşteaptă Bucuria de a par intensă pe ogoare, în care sit pe preşedintele C. A P. simbătă şi (duminică din can „în ce tin ito ru l" nu este utilajele.
mic justificate. Pentru înche recente brigăzi constituite în ticipa la o asemenea im por tin e rii hunedoreni, cunoscuţi Spini, Ion Sirbu. Rusesc la in- tită ţile contractate?'*, l-a cam greu dc înţeles de ce lu
ierea grabnică a tu tu ro r ac vara aceasta în m ulte locuri tantă activitate de muncă prin entuziasmul, hărnicia şi săm inţâri toată ziua B ilanţul pus în Încurcătură pc preşe crările agricole merg
ţiu n ilo r de sezon sînt nece din ţară, tineretul ştie să volunlar-patrioticâ se va priceperea lor. vor răspun zilei îl nemulţumea vădit. dintele cooperativei agricole şchiopă! ind.
sare e fo rtu ri deosebite şi facă dovada inaltelor sale concretiza in sutele de tone de şi dc această dată, prin — Cu cine să faci treabă ? din Bobilna, tovarăşul Gheor- O întrebare pen-
măsuri energice în vederea ca lită ţi m oral-poîitico. m un de porum b pe care tin e rii lc frumoase fapte de muncă, Nu iese nim eni la muncă A ghe R ilip. Găsit acasă, preşe
m o b ilizării întregului po cind cu abnegaţie, acolo un vor culege şi le vor trim ite chem ării p artidulu i, organi vem noroc cu oamenii veniţi dintele n-avea la indemînâ tru mecanizatori
tenţial uman şi m aterial de de este nevoie dc contribu spre hambarele u n ită ţilo r a- zaţiei noastre do tineret din alte părţi să lucreze la noi. planul dc contractări cu sta
care dispune fiecare u nita ţia sa. gricolc Azi şi mîine, aproape 4 000 „N orocul* reuşise să bage in tul. Vorbea din memorie şi Cu forţele şi m ijloacele
te la efectuarea în tim pu l D efileul Jiului, cetatea de La chemarea organizaţiei dc tin e ri hunedoreni îşi vor hambare plnâ in seara zilei de cam in doi peri. de care dispun unităţile a-
cel mai scurt posibil a otel a Hunedoarei, şantiere dc tineret, azi şi mîine. m ii aduce contribuţia lor la cu joi, porum bul de pe.. 18 hec — Păi, la porum b avem de gricolc din judeţul nostru
strîngerii recoltei şi însâ- le de irig a ţii sînt doar cî- de elevi şi tin e ri din judeţ lesul recoltei anului 1969. tare din 60 însâmînţate. predat vreo 20 de tone. iar la era posibil ca însâm înlări-
m înţârilor. Există posibili cartofi le de toamnă să fie te rm i
tăţi şi se impune ca în u r —, Pentru ee cantită ţi de ce — Ce aţi predat pinâ a nate în circa JO-12 zile bu
mătoarele 2-3 zile să fie te r reale şi legume aveţi încheia cum? ne dc lucru în cimp. De la
m inat recoltatul c a rto filo r şl te contracte cu statul ? — Vreo 5 00056 000 kg de începerea din p lin a lucră
sfeclei, iar în cursul sâptă- / / VOM D iK£ — Pentru 6 vagoane de car- cartofi şi mai avem recoltaţi rilo r au trecut însă mai m ult
m inîi viitoare să se încheie ş u a c a l a n • to fi. La porum b avem... Nu vreo 5 000-6 000 kg pc care îi de 3 săptăm ini. iar realiză
recoltatul porum bului şi în- ••• K £ V fN ştiu cît avem. Actele le ţine putem preda imediat. rile se află undeva pe Ia
s^m inţârile. In acest scop. A J U T O A R E contabila. — C ît porumb aţi predat ? m ijlo cu l drum ului.
pe lingă forţele u n ită ţilo r a- — C it aţi achitat din aceste — Pinâ acum nimic. O cauză a răn iîn e rilo r în
grieolc la aceste acţiuni este obligaţii ? — S i? urmă, pe lingă ncclibcrarca
A U r e s t W H A
bine să fie antrenaţi, în a — Nim ic. Recolta de car — O să predăm simbătă la tim p a terenului, o consti
fara orelor de program, aşa tofi a fost compromisă şi a vreo 5 000 de kilograme. tuie slaba preocupare- o
cum s-a procedat la Orâş- bia am reuşit să strîngem car — D um inică ? conducerilor I.M .A. pentru
tie. şi funcţionari din in sti to fii de sâmînţâ. Pentru po — Să vedem. folosirea la întreaga capa
tu ţii şi între p rin d eri, strîn- rum b n-am avut m ijloace de In tim p ce încercam să citate a u tila je lo r. Numai
gerea recoltei puţind fi transport scoatem cu cleştele ceva con ieri. spre exemplu, la C.A.P.
considerată ca o îndatorire — Cît veţi preda la bază în cret de la preşedinte, apare S întandrci stăteau ncfolosile
patriotică a fiecărui cetă zilele de simbătă şi dum in i inginerul agronom al coope- > patru tractoare, iar la Deva
ţean In prim ul rînd. însă, că ? rativei, care ne edifică : nu s-a lucrat cu alte două
toţi cooperatorii au datoria — N im ic Toate forţele pe — La cartofi avem de pre tractoare, fiin d defecte. Z i
să participe la muncă, a- care le vom putea scoate la dat 40 de tone şi am predat le în şir n-au lucrat tractoa
vînd în vedere că ne aflăm muncă le folosim pentru strîn- azi (joi) 12 500 kg Mai avem rele nici Ia C.A.P. Nâdăşlia
in v irf dc campanie, cînd gerea trifo iu lu i de sâmînţâ şi recoltaţi cartofi pentru bază de Jos, Hăşdaf. Totia şi in
fiecare clipă pierdută se a cocenilor de porumb. T re dar cu mare greutate vine alto u nităţi. Adresăm direc
poate solda cu pierderi ire buie să eliberăm terenul pen O .LF .-ul sâ-i ridice De p il to rilo r I.M .A. întrebarea :
dă, abia azi am p rim it saci
cuperabile de producţie tru însăm inţâri. Şi în afară de de-am putut să expediem cînd vor pune capăt d e fi
Totodată este indicat ca aceasta nu avem nici cu ce cantitatea de care vă vo r cienţelor ce persistă dc ani
produsele destinate consu transporta beam. de zile în p rivinţa folo sirii
m ului colectiv, cartofi şi le .N-avem cu cine, n-avem cu — Aşteptăm răspunsul Ia cil randam ent m axim a trac
gume. să fie ridicate de ce” Şi contractele încheiate întrebare I toarelor şi m aşinilor a g ri
către beneficiari direct dc la râm in mai departe nişte pro — Sîmbâtâ vom preda 6 000 cole ?
furnizori, evitind astfel de m isiuni neîm plinite. kg de cartofi.
precierea recoltei în cimp.
O atenţie deosebită se
cere să fie acordată ca li
tă ţii lu cră rilo r, în co ndiţiile
dc secetă ale acestei toam
ne. fiin d , necesar, să se a-
plicc discuîri repetate
pentru pregătirea unui DISCUŢII ÎNTRE M III M IC IT SI Cil MIZAI
pat germ inativ cores-
ounzâtor. Iată de ce
cadrele tehnice au datoria
sc afle permanent în te
ren. să supravegheze cali
tatea insâm înţârilor. Acolo loan Bircean, preşedintele C. A. P. Petru Mircea, preşedintele C. A. P. Titu Marinoiu, instructor
unde sînt goluri în semănă
turi şi capete nelucrate, să
fie luate măsuri de realiza P ărtineşti: J | j ne RU lUCrăltl... Roşeam: Salt spectaculos... Există ia_ u. j. c. a . p . Pe tractorişti
re a unor c u ltu ri încheiate.
O dată cu impulsionarea
predării o b lig a ţiilo r către In 6 zile terminăm cu porumbul" 6 tractoare nu-i putem urni înainte de ora 8
stat. este necesar cn pro
dusele cc râm in in unităţi,
in special cartofii de sâmîn- In lipsa preşedintelui de ia C. A. P. Batiz, to
♦ ă să fie sortate şi depozi Pe preşedintele C A P. M ârtineşti, loan Bîreeanu, l-am gă Punlnd în balanţă forţa de muncă existentă la coope varăşul T itu M arinoiu, instructor la U.J.C.A P„ ne in
tate in condiţii optim e în sit în plină activitate de... sezon. Scutura praful dc pe bu rativa agricolă de producţie din satul Roşcani cu rea liză ri formează despre situaţia ia zi a recoltatului şi însăm înţân-
vederea evitării pierderilor te liile cu vin roşu „M am aia4* la magazinul sătesc. Cc sâ-i le din această campanie (care, după calendar, peste cîtcva lor de toamnă. 153 ha porum b in cultură — recoltat 30 ha; 9
zile ar trebui să-i spunem fostă) reiese că nici măcar 3 la
peste iarnă De asemenea, faci, dădea o m u l,o m în â d e a jutor la „crişm âriţâ 44 câ-i m ult sută din cooperatorii de aici n-au ieşit la treabă. ha cartofi, mai sînt de recoltat doar de pe circa 45 de a n ;
trebuie urgentată acţiunea de lucru, nu ca la... C.A P Astfel aflăm că : Pe ce considerente facem această afirm a ţie ? Iatâ-lel din grădina de legume s-au cules ardeiul gras, capia, gogo-
dc trcicriş la trifo iu l de sâ 0 Semănatul la grîu şi orz a început, pe hîrtie, la 15 Unitatea agricolă are în scripte circa 1 400 braţe de m un şarii. G uliile, varza de toamnă, m orcovii, p ătru nje lul mai
mînţâ şi însilozarea tutu ro r septembrie In brazdă, la 22 septembrie. că Ce folos că pe teren nu se văd I Din suprafaţa de ICO aşteaptă. La însăm inţâri : din 243 ha ce se vor semăna cu
rosurscior dc furaje. de hectare cit s-a planificat a se însăm inţacu griu nu s-au grîu, s-au insâm înţat GO ha : 35 ha eu orz, s-au term inat sâp-
Dispunînd de suficiente ® P lanificat pentru însăm inţâri 350 ha: 80 cu orz, 270 realizat decit 40 de hectare, ia r din cele 80 de hectare însă- tâm lna trecută ; 11 ha masă verde, s-au term inat 9 ha ; 5
forte si m ijloace pentru te r cu griu. Orzul a fost semănat pe toate cele 00 de hectare. m inţate cu porum b in prim ăvară s-au recoltat abia 18. ha spanac, s-au term inat.
minarea în tim p scurt a lu G riu l a fost introdus sub brazdă pe 130 ha şi au mai rămas Preşedintele cooperativei, Petru Mircea, ne-a asigurat Părerea instru ctorului (cooperativa nu are inginer, fiin d
c ră rilo r agricole de toamnă. 140 ha de insâm înţat însă că pînâ lu n i dim ineaţa se va face un salt spectacu
*c impune ca zi şi noapte a- Q Se lucrează cu o viteză de 15-18 ha pe zi, in loc de los la toate lu cră rile agricole Se va însâmînţa grîu pe 24 bolnav), a brigadierei de eîmp, Sofia Lupu, este că însâm în-
eestea să fie folosite cu 30. Inginerul Dieter Gabel ne explică decalajul : „T erenul e de hectare, se va recolta porum bul de pe 22 de hectare. ţatul va fi încheiat in lum i datei dc 20 octom brie ac., iar
randament m axim Stă în greu, necesită 2-3 discuiri şi chiar două arături Plus că ju Totodată se vor culege circa 10 000 kg de mere recoltatul spre 25 octom brie — 1 noiem brie ac.
posibilitatea conducerilor u- mătate din perioadă am lucrat cu numai 4 tractoare Acum S altul respectiv — no-a spus preşedintele — va fi po Nu contestăm. Dacă se va lucra însă ca în
n itâ tilo r agricole, consili mergem din p lin 4*. sibil Există 6 tractoare care vor fi folosite )a capacitatea
ilo r populare, organelor a Q Dacă luăm în considerare lim ita de jos a vitezei, tre maximă, iar Ia semănatul g riu lu i se va insista pentru men zilele dc 3, 4. 5, 6, 9 octombrie, cind din 5 tractoare
gricole judeţene şi organî- buiau să fio deja însăm inţnte 240 ha In realitate sînt 210 ţinerea linei viteze zilnice de lucru sporite au lucrat 3. iar cooperatori ca Ghizcla M untcanu. M aria
v.at iii or dc partid să orga ha (?). Cine poate pune la îndoială cuvîntul preşedintelui ? Novac, Ghoorghc M icuţu Muntean, S ilvia Siobodaş, nu nu
nizeze acţiuni de masă la ^ „A zi vom însâmînţa la fel : 15-10 hectare M iinc Noi. în orice caz. consemnăm optim ism ul, deşi. dacâ-i după mai că nu şi-au săpat ra rto fii, dar nil ies nici sâ-i culeagă,
'-tringerea recoltei si pre Dum inica nu putem lucra 1“ fapte, nu prea are pe ce sâ se aşeze. La urm a-urm ei de ce ritm u l nu va mai putea fi păstrat, iar treburile din campa
gătirea producţiei viitoare. © La recoltări „Avem trei hectare dc cartofi Lc-am nu s-a făcut mai devreme saltul preconizat pentru m iinc nia de toamnă se vor prelungi pînâ spre iarnă.
doveHindn şî astfel orin fap term inat ieri. Din 00 hectare cu porumb, am recoltat lă-Hî. şi poim iino ? Dar v orba zicalei : ..Mai bine mai tîrziu do
te răspund1'1?-»' ' fată de in- Azi lot atîtca facem. M iinc, nu lucrăm. N -a\cm oameni In r it niciodată44. Aşa incit prom isiunile râm in valabile. T o — M ari necazuri avem cu tra cto riştii — nc spuneau
fâphiirca sarcinilor încre 6 zile term inăm şi cu porum bul4-. tuşi. luni ne vom in tîln i din nou ou tovarăşul preşedinte cooperatorii N u-i putem nicicum urni la treabă înainte de
dinţate dc partid. »pentru a consemna saltul. Sperăm sâ auzim do bine ! ora 8. Nu se scoală I
) N. STÂNCI U N. PANAITESCU GH. I. NEGREA