Page 37 - Drumul_socialismului_1969_10

* DRUMUL SOCIAUSMUtUt - SÎMBÂTÂ 11 OCTOMBRIE 1969

I N T E R N A T I O N A L E ^

Cuvîntarea ro s tită ORIENTUL APROPIAT

% Israelul manifestâ interes faţa de „formula CURIER . CURIER • CURIER
Rhodos".
de preşedintele I. B. Tito • Campanie de arestâri în Irak.

# Declaraţia primului ministru libanez Delegaţia P artid ului Co­
munist din Spania, condusă
de Santiago C arrillo, secre­ In America Latină există în prezent 13 milioane
TPIL A V IV 10 (Agerprcs). — raţie se subliniază că autori­ tar general al C.C. al P.C. de şomeri — se arată într-un raport al Organizaţiei
l a m itin g u l de la Zagreb faţă de orice propunere dc tăţile irakiene au arestat re­ din Spania, care întreprinde Statelor Americane (O S A.), pregătit in v ederea ce­
„Israelul manifestă interes
cent „peste 400 de luptători
lei dc-a treia conferinţe a miniştrilor muncii din ţă­
o vizită in R.P.D. Coreeană,
negocieri eu statele
arabe,
zent o campanie pe seară lar­
după aşa-numtta formulă baasişti şi desfăşoară în pre­ a avut vineri convorbiri cu rile membre ale O S .A . Potrivit raportului, situaţia
Rhodos'*, a declarat in cadrul gă de arestâri şi persecuţii K im Ir Sen, secretar general s-a înrăutăţit mult faţă de anul 1960, ca urmare a
unei conferinţe de presă Ab- împotriva tuturor forţelor pro­ al CC. al P artidului Muncii aplicării planului nord-american de „ajutor", cunos­
B E LG RA D 30. — Corespon­ bitorul. însă rezultatele noas­ dintre cele două târî socia­ ba Eban. ministrul dc externe gresiste". din Coreea, preşedintele Ca­ cut sub denumirea de „Alianţa pentru progres". Au­
denţii) Agerpres. N. Plopca- tre pe plan economic sint in­ liste vecine şi prietene israelian. Declaraţia lui Abba ★ binetului dc M in iştri al torii raportului menţionează că statisticile lor tre-
nu. transmite : La 10 octom­ comparabil mai mari şi mai Subliniind râ Iugoslavia a Eban este un răspuns la de­ BEIRU T 10 (Agerprcs). — R.P.D. Coreene. huie considerate drept „incomplete" întrucit. din d i­
brie a avut loc la Zagreb un importante, astfel că putem fi acordat întotdeauna o mare claraţia purtătorului de cu- Primul ministru al Libanu­ ferite motive, nu au putut fi culese date dccil din
mare miting, cu ocazia înche­ mulţumiţi de ele. importantă problemelor secu­ vint egiptean care a anunţat, lui, Rasliid Karame. a orga­ ♦ O * oraşe şi din localităţile mai mari.
La 10 octombrie, un purtă­
ierii festivităţilor consacrate In continuare preşedintele rităţii europene şi dezvoltării de asemenea, că guvernul nizat o conferinţă pentru zia­ tor de cuvint al M inisterului
împlinirii a 50 de ani de la Tito s-a referit la unele pro­ colaborării multilaterale n R.A.U s-a pronunţat în fa­ riştii locali în cadrul căreia a A facerilor Externe al R.P.
înfiinţarea Partidului Comu­ bleme de politică externă, statelor dc pe acest continent, voarea unor convorbiri indi făcut o declaraţie referitoare Chineze a denunţat acţiunile
nist din Iugoslavia, Uniunii reamintind principiile după vorbitorul şi-a exprimat pă­ rcrle israrlo-arabr. prin in­ la actuala criză de guvern tul l-a achitat pe Hassan A* bile electrice au experim en­
Tineretului Comunist din Iu­ care se conduce Iugoslavia în rerea că este necesar să se termediul lui Gunnar Jarring. din tară. El a menţionat că avioanelor şî navelor m ilita ­ vvadallah, fost m inistru al a­ tat in ultim a vreme şi pro­
goslavia si a Sindicatelor re­ elaborarea relaţiilor sale cu treacă cit mai rurînd la pre­ urmînd procedura convorbiri liderii politici ai ţârii „conţi re ale S.U.A. care, între 10 şî facerilor interne, care fusese ducătorii americani.
voluţionare iugoslave celelalte ţâri Vorbitorul a gătiri concrete pcnlru convo­ lor cgiplcano-israelienc care nuâ sâ depună eforturi pentru 24 septembrie, au comis ac­ acuzat la rîndul său de co­
ţiuni agresive îm potriva mai
I.uind cuvintul în fata ce­ subliniat că Iugoslavia mili­ carea conferinţei in proble­ au avut loc pe Insula Rho­ formarea unui nou guvern m ultor am barcaţiuni de pes­ rupţie. ♦ O * . . .
lor aproape 300 000 de parti­ tează pentru promovarea in mele securităţii europene. dos in 1040 capabil sâ soluţioneze' cu suc­ cuit chineze in largul G olfu ­ In tr-u n mod misterios, din
cipanţi la miting. Iosip Liroz continuare a relaţiilor de prie­ Preşedintele Tito s-a pro­ ces problemele pe care le in- lui Bac Bo. p e riclitind viaţa ♦ © ♦ A rh iva naţională norvegiană
Tito. preşedintele R S F Iu­ tenie cu Uniunea Sovietică ci nunţat în continuare împotri­ timptnâ ţara in actuala con­ şi avutul pescarilor. din Oslo au dispărut foto­
goslavia şi preşedinte al Uni­ cu celelalte ţâri socialiste. Pot va divizării lumii în blocuri, D A M A SC 10 (Agerprcs). — junctură dificilă". Rashid K a­ Şeful serviciului de ordine g ra fiile aparţinînd conducă­
unii Comuniştilor din Iugo­ să afirm că sînlem pe calea apreciind că desfiinţarea blo­ Ziarele „Al Haas" şi% „Al rame a subliniat necesitatea ♦ O * al P artidului Naţional Demo­ to rilo r regim ului de ocupa­
slavia, a subliniat că în ma­ cea bună, a subliniat Iosip curilor militare constituie una Thovvrn". care apar la Da­ ca în noul cabinet sâ fie re­ Guvernul Tanzaniei a dat crat de tendinţă neonazistă. ţie germană din tim pul celui
rile bătălii de clasă cjuse de liroz Tito, referindu-se la re­ din condiţiile esenţiale pentru masc. au publicat o declaraţie prezentate „diversele curente p u b licită ţii un proiect de le­ Klaus Kolley, a fost trim is de-al doilea război mondial.
oamenii muncii şi de tinere­ centele convorbiri şi întîlmri întărirea păcii şi promovarea a conducerii naţionale a Par­ politice existente în tară", ge care prevede trecerea şeo- in Judecată sub acuzaţia de P rintre acestea se afla şi fo­
tul iugoslav In perioada din­ avute cu conducătorii unor colaborării internaţionale pe tidului Haas din Liban, in ca­ lansînd un apel tuturor cetă­ tografia fostului comisar al
tre cele două războaie mon­ ţâri socialiste re acesta formulează o serie ţenilor sâ contribuie la crea­ Reichului pentru Norvegia,
diale, comuniştii au fost aceia Vorbind despre înlîlnirca ba'/.a stabilităţii şi egalităţii în dc critici violente la adresa rea unei situaţii stabile in Josef Terboven. P o trivit de­
care au mobilizat, organizat pe care a avut o la Porţile ^rupturi. regimului din Irak. In decla­ ţară Regele Gustaf Vr Adolf al Suediei, l-a însărci­ cla ra ţiilo r şefului arhivei, nu
şi condus poporul în lupta de de Fier eu tovarăşul Nicolae nat în mod oficial, vineri, pc Olof Palme, preşedin­ există nicăieri în lume copii
eliberare naţională. Ceauşescu. secretar general al tele Partidului Social-Democrat suedez, sâ formeze ale unui mare num ăr de fo­
f. B. Tito a vorbit apoi Partidului Comunist Român, Memorandum ul guvernului noul guvern Olof Palme, care a fost ales preşedinte tografii dispărute.
despre succesele obţinute de preşedintele Consiliului dc al partidului la congresul care a avut loc sâptâmina
poporul iugoslav In ultimii 25 Stat al Republicii Socialiste trecută, ii urmează in funcţia dc premier lui Tage C onferinţa naţională a Par­
de ani în opera de construire România, preşedintele Tito a Erlander. care s-a retras din proprie iniţiativă după
şi edificare a societăţii socia­ relevat că în cadrul convor­ ce s-a aflat in fruntea guvernului timp de 23 de ani. tid u lu i conservator din M a­
liste. Referindu-se âa proble­ birilor purtate cu acest prilej R.P.D. Coreene Noul premie» a declarat că la începutul sâplâminii rea B ritanie a abordat vineri
mele social-economice actua­ a fost subliniată convingerea viitoare va prezenta regelui lista cabinetului său. Se problema im igraţiei, una d in ­
le, In lumina înfăptuirii refor­ reciprocă că hidrocentrala şî credo < â aceasta va cuprinde pe mulţi dintre miniş­ tre cele mai controversate
mei sociale şi economice, pre­ sistemul de navigaţie de la PHENIAN 10 (Agerpres). — a acordului de armistiţiu in sată — si sâ ia toate măsurile trii anualului guvern. Guvernul condus de Olof teme care dezbină rîndurile
şedintele Tito a menţionat Porţile de Fier, operă comu­ Guvernul R.P.D, Coreene a Coreea. Statele Unite, se sub­ in vederea dizolvării „Comi­ Palme va depune jurâmîntul marţi. 14 octombrie. conservatorilor.
succesele obţinute în dome­ nă a oamenilor dc ştiinţă, in­ dai publicităţii un memo liniază în memorandum, tre­ siei O.N U. pentru unificarea Dezbaterea a p rile ju it o v i­
niul creşterii productivităţii ginerilor. tehnicienilor şî runclum în legătură eu propu­ buie sâ pună capăt neintirzint şi refacerea Coreei". rulentă ciocnire in tre adepţii
muncii şi ridicarea nivelului muncitorilor iugoslavi şi ro­ nerea înaintată de uncie lari acestor arte provocatoare îm ­ Dacă trupele americane, se Iilo r particulare de toate gra­ tentativă de omor, El a fost fostului m inistru Pow cll, în ­
de trai al poporului. Este a- mâni. constituie o expresie socialiste şi de o sene de ţâri potriva R.P.D. Coreene şi subliniază în memorandum, dele în adm inistraţia şi con­ arestat săptâmina trecută. La verşunat adversar al prezen­
devârat că mai avem incâ trainică a prieteniei şi cola­ din Asia şi Africa de a se dis­ saşi retragă necondiţionat vor fi retrase din Coreea de ducerea organelor de stat. 16 septembrie. în tim pul tei populaţiei de culoare in
destule dificultăţi, a spus vor­ borării politice şi economice cuta la coa dc-a 24-a sesiune trupele din Corcea de sud. sud si la pulcre vor veni for­ desfiinţarea taxelor şcolare campaniei electorale din Anglia, şi lid e rii conserva­
a Adunăm Generale a O.N.U După retragerea acestor ţe democratice progresiste, cu şi elim inarea tu tu ro r restric­ R.F. a Germ anici. K olley a to ri mai moderaţi. In cele din
problema retragerii trupelor trupe, între R.P.D. Coreeană o conştiinţă naţională, guver­ ţiilo r de ordin rasial sau re­ tras cu pistolul in p a rtici­ urmă. conferinţa a adoptat,
americane si a celorlalte tru­ şi Coreea de sud se poate în­ nul R .P D . Coreene este gata ligios la admiterea in şcoli. panţii la o demonstraţie de cu 1 349 mandate pentru şi
pe străine eare se află în Co­ cheia un tratat de pace şi se sâ discute cu ele, pe calc paş­ 954 contra, o rezoluţie care
In Tunisia ploile torenţiale rcea dc sud sub steagul pot lua măsuri in vederea re­ nică, problema reunificâriî Proiectul urmează să fie dez­ protest îm potriva P.N.D.. la confirm ă politica oficială a
bătut in Parlament la 21 oc­
Kasscl. rănind doi
tineri.
O N U . şi problema desfiin­ ducerii reciproce a forţelor ţârii. Guvernul R.P.D. Core­ tom brie. Acuzatul afirm ă că nu a P artidului conservator: un
ţării aşa-zisei comisii O N U . armate pînă la 100 000 de oa­ ene îşi menţine poziţia potri­ tras deeît un foc de avertis­ control ferm asupra noilor
continuă pentru unificarea şi refacerea meni sau mai puţin. Aceasta vit căreia reunificarea ţârii ♦ O * ment în aer. im ig ră ri şi drepturi egale
ar constitui o garanţie pentru
trebuie sâ se facă pe calea
pentru lo cu ito rii dc culoare
Coreei
Guvernul peruvian a ordo­
TU N IS 10 (Agerpres). — prezent întrerupt. 200 kilom e­ In memorandum sint citate o pace trainică şi reunificarea creării unui guvern central u­ nat exproprierea tutu ro r po­ ♦ O * instalaţi in prezent în Marea
nic şi organizării, după retra­
paşnică a Coreei
Britanie.
In vaste regiuni din centrut tri de şosele, 200 kilom etri de numeroase fapte care demon­ gerea tuturor trupelor străine, sesiunilor consorţiului „C hi- Firm a japoneză „.Yussa
şi sudul Tunisiei continuă să cale ferată şi 20 de poduri au strează că S U.A. continuă Organizaţia Naţiunilor Uni­ de alegeri generale in nord si cama" anarţînind fam iliei Battery Co" a anunţai că. în- ♦ O *
plouă torenţial. P o triv it agen­ fost distruse. Numeroase so­ pregătirile militare în Coreea te se arată în continuare în în sud. pe haze democratice G ilderm cister. cel mai mare cepind de anul viito r, va în ­ Ploile torenţiale care s-au
ţie i T.A.P., situaţia evoluează cietăţi naţionale de Cruce Ro­ memorandum, trebuie sâ re­ şi fără nici un amestec străin. la tifu n d ia r din ţară. Consor­ cepe producţia de serie a u­ abătut asupra regiunii As-
însă spre norm ai. Mai m ulte şie şi guverne au trim is a ju ­ de sud şi provocările împotri­ nunţe la discutarea aşa-numi- Guvernul R P D. Coreene ţiu l. care deţine interese în nui autom obil cu m otorul wan. din sudul R.A.U.. au
căi rutiere şi feroviare au toare spre Tunisia. însă avind va R P.D Coreene. Din ia­ tei probleme corecnu in ca­ consideră râ. dacă va fi ne­ diferite sectoare ale econo­ alim entat dc acum ulatori. provocat puternice inundaţii
drul celei de-a 24-a sesiuni a
fost redate circulaţiei. fapt In vedere proporţiile catastro­ nuarie 1969 au fost înregistra­ Adunării Generale. Totodată, cesar, este posibilă convoca­ m ici peruvîene. precum şi Prototipul, care a fost supus şi alunecări de teren. Comu­
care a permis transm iterea de fei, s-au dovedit deocamdată te 7 570 de cazuri de încălca­ la discutarea problemei Core­ rea unei conferinţe interna­ acţiuni ale unor în tre p rin ­ unor teste diverse, a atins n nicaţiile rutiere intre oraşul
ajutoare in ca n tită ţi sporite deri din diverse ţări latino-a- viteză m axim ă de 80 km la Aswan şi cejelaltq . localităţi
sinistraţilor. La Tunis au con­ insuficiente. re, de către partea americană. ene, O N U . trebuie sâ invite ţionale a statelor interesate merieane, se ocupă, în p rin ­ oră. Astfel de m iniautom o- ale ţă rii au (p şfcîn lm u p tc.
tinuat totodată să sosească reprezentanţi ai R P.D. Co­ în vederea soluţionării paşni­ cipal. cu producţia şi exploa­
transporturi cu ajutoare fu r­ reene — parte direct intere­ ce a problemei coreene. tarea trestiei de zahăr, ore­
nizate de diverse ţă ri şi orga­ zului. bum bacului, creşterea
nizaţii. vitelor etc. El stăpinca pes­ La Bagdad a fost dat publicităţii un comunicat
★ laos Diiant ai succeselor te o jum ătate dc m ilion de al guvernului irakian care prevede adoptarea unor
GENEVA 10 (Agerpres). — hectare dc terenuri agricole
Tunisia trăieşte o catastrofă îm părţite în aproxim ativ măsuri, dc ordin cultural. în favoarea comunităţii
noţională cum nu a mai cu­ 200 dc ferme. kurde. Printre acestea, relatează agenţia Franco
noscut pînă acum in istoria 6or|el or Pathet Lao Prcsse, rare transmite ştirea, figurează introducerea
limbii kurde în cielul secundar, universităţi şi insti­
sa. La o conferinţă de presă ♦ O *
lin u tă la Geneva, ambasado­ X IE N G K H U A N G 10 (A- apoi a celor americane, for­ Fostul m inistru sudanez al tutele pedagogice. înfiinţarea unor programe în ]>m
ru l tunisian acreditat in E l­ gerpres). — Agenţia de presă ţele Pathet Lao au scos din com erţului. Ahmed El Saved ba kurdă în cadrul televiziunii irakiene, uimind ca
ulterior sâ fie creată o staţie dc televiziune ale râ
veţia. Sliro Benghazi, a făcut Khoosan Pathet Lao a dat pu­ luptă 165 U00 de militari ina­ Hamad. a fost condamnat la rci emisiuni sâ sc facă exclusiv în limba kurdă, a­
cunoscut că în urm a p uterni­ şase ani închisoare sub a­
celor in u nda ţii care s-au abă­ blicităţii un bilanţ al succe­ mici In prezent, două treimi cuzaţia de corupţie. El a fost cordarea permisului dc publicat ca lucrărilor holetris
tut asupra ţă rii, s-au înecat selor realizate în teritoriile din suprafaţa Laosului şi ju ­ privat. totodată, dc orice tirc aparţinînd oamenilor dc cultură kurzi.
peste 450 de persoane, iar controlate de forţele Pathet mătate din populaţie se află drepturi politice. Tribuna-
150 000 au rămas fără adăpost. Lao in perioada care s-a scurs sub controlul forţelor Pathet
El a arătat că Tunisia are ne­ de la proclamarea indepen­ Lao. In continuare, documen­
voie in continuare de sp rijin denţei Laosului (12 octombrie tul trece în revistă o serie de
realizări în domeniul agricul­
1045). Bilanţul
menţionează
cît mai repede posibil din că în cele două războaie de
turii. industriei;
comerţului,
străinătate pentru a înlătura rezistenţă, duse împotriva for­ comunicaţiilor, educaţiei, a­
efectele catastrofei. Ambasa­ ţelor colonialiste franceze şi sistenţei sanitare şi culturii CURIER « C U R I E R . CURIE R
dorul a inform at că exportul
de fosfaţi şi petrol a fost în
Ac(iunS ale forţelor de
Somalia
guerilă în Argentina şi „Mafia în kaki“
Mii de nomazi
Uruguay
ameninţaţi cu Un alt scandal în armata
BUEN OS AIRES 10 (Ager­ forţe ale organizaţiei de gue­
foametea pres) — In oraşele Buenos rilă „Trupamaros", au atacat
in localitatea Pândo un post
Aires, La Plata. Cordoba şi
G E N E V A 10 (Agerpres). — Rosario an avut loc joi, mani­ de poliţie, pe care l-au ocu­ americana
In nord-estul Somaliei sînt festaţii iniţiate de numeroase pat şi deţinut eîteva ore. La
ameninţaţi cu foametea 35 000 organizaţii politice. Paralel Montevideo, persoane necu­
de nomazi. Doi ani succesivi cu aceste demonstraţii. în noscute au organizat o serie NEW Y O R K 10 (Agerpres). poliţiei militare, generalul mele acumulate de cci Erei
de secetă au distrus o mare principalele localităţi orgen- de atentate cu bombe contra După scandaloasa afacere a Cari Turner, precum şi patru „coechipieri" sâ-i fie pu.\e la
parte din efectivul dc ani­ liniene s-au produs atentate sediilor unor companii nord- „Beretelor verzi" în Vietna­ subofiţeri consideraţi pînă nu dispoziţie pentru a achiziţio­
male ale acestora. Liga socie­ cu bombe contra unor sedii amerieane mul de sud, eare a discredi­ de mult drept „aşi ai virtuţi­ na produse cu mare căutare
tăţilor de Cruce Roşie a adre­ ale companiilor americane. Toate aceste acţiuni sint tat Pentagonul, C.I.A. şî cele­ lor militare", dar care in rea­ fn armată, ce urmau sâ fie
sat un apel societăţilor naţio­ Forţe de guerilă au atacat, la considerate ca o formă de brele „foile speciale" ameri­ litate erau patru escroci. revindute popotelor şi duhu­
nale dc Cruce Roşie pentru a rîndul lor, două posturi dc protest împotriva regimurilor cane. un nou scandal s-a pro­ O subcomisie de anchetă a rilor militare americane din
contribui la finanţarea a 20 poliţie din împrejurimile ca­ din cele două ţâri. Multe din dus în armata americană El Senatului S.U.A. a stabilit eâ Vietnam şî R.F. a Germaniei
staţiuni de distribuire a lap­ pitalei. reuşind sâ le ocupe ele au fost organizate pentru pune indirect in cauză pe fos­ şeful bandei acestor soldaţi n- şi chiar în S U.A Asemenea
telui, precum şi de a trimite după o luptă dc mai multe a comemora doi ani de la tul şef de stat major al for­ faccristi este sergentul major „consilii la nivel înalt" s-au
medicamente, alimente şi îm­ India, Delhi. „Poarta-lndiei" - unul dintre cele mai impor­ ore. moartea tragică a cunoscutu­ ţelor armate terestre, gene­ al armatei. William Wooldrid- ţinut apoi cu regularitate.
brăcăminte, în special, pentru tante monumente arhitectonice ale capitalei ţârii. Acţiuni similare s-au înre­ lui revoluţionar cuban. „Che“ ralul Johnson, şî în mod di­ ge, cu un stagiu de 25 de ani, S-a pus pe picioare o escro­
copii gistrat şi In Uruguay, unde Guevara. rect pe fostul comandant al decorat de către generalul cherie de mare anvergură,
Johnson cu prestigioasa me­ creîndu-se „Compania Marc-
dalie „pentru servicii merito­ dem" — un cuvint prescurtai
rii excepţionale". Pentagonul din numele soţiilor lor — M a­
o anunţat câ generalul Wil­ riane, Edith şi Emily Aceas­
Oroş o cănO Istorie îşi ore lor, otît de spinoase în toate liam Westmoreland, actualul
rădăcini adinei în însăşi existen- D I1 L H I centrele urbane ole Indiei. sef de stat major al forţelor ta a revîndut pentru 14(100
\o milenoro o poporului indian, iii ii iii; intre vechi şi nou Bulevardele noi, moderne, ale armate terestre, a smuls per­ dc dolari popotei din I.ongh
Binh un frigider de 20 dc to­
Delhi - capitala Indiei - se dez­ capitolei indiene te poartă cu sonal de pe piepturile gene­ ne, cumpărat cu un preţ de­
văluie privirilor vizitotorului eu- predilecţie spre locuri istorice - ralului Johnson şi sergentului rizoriu de la sergentul furier
ropeon ca un loscinont film pa- adevărate relicve - astăzi păs­ Wooldridgc medaliile „pentru al primei divizii de infante­
noromic in culori, în ale cârc: trate cu grijă. Unul dintre aces­ servicii meritorii excepţio­ rie americană din Vietnamul
secvenţe inedile contrastează iz­ care India întreţine relaţii diplo­ Triumf din Bucureşti - ridicat in Jmpodobiţi cu veşminte colorate ple, unde se depun ofran­ tea este monumentul „Qutb M i­ nale". de sud. In colaborare cu rci
bitor vechiul şî noul. Trecutul şi matice active. memoria soldaţilor indieni că­ şi cu măşti masive de our pă­ de constînd din lapte, fruc­ nor", despre care arheologii au­ Scandalul îşi are originea patru sergenţi, responsabilii
zuţi în timpul războiului din şesc greoi în fruntea procesiunii te şi chior bani. Religia tohtoni ofirmâ că s-or li putut
prezentul şi-au pus pecetea asu­ Din Conought Place - centrul In afacerile pe care le-au în­ mai multor cluburi militare
pra întregii vieţi o oraşului şi o oraşului — bulevardele largi, în­ 1914-1918. De aici, de lo „India şi sînt conduşi de oameni din hindusă, core întreţine ocest număra printre cele şapte minuni ceput in 1967 sergentul Wool- americane din regiunea Sai-
Gote” , pe o colină se dezvăluie garda prezidenţială ce poortă cult. spune câ zeii şi demonii ale lumii dacă el ar fi fost con­
locuitorilor lui. Vestigiile ontice trerupte dm loc în loc de strade­ dridge si alţi trei subofiţeri gonului şi-au procurat diver­
prezente lo tot pasul. vorbesc le circulare ce înconjoară roton­ 'chilor impunătorul fort „Rash- tunici roşii, pantaloni olbl şi obţin de la şerpi un elixir care struit oriunde în altă parte. M o­ „de elită", cînd au golit nişte se produse de la „Compania
despre un popor cu o cultură şi de de gazon şi spaţii omenojo- le-or conferi nemurirea Din sui­ n u m e n tu l— un turn ol victoriei maşini automate de schimbat Maredem" In valoare de un
0 civilizaţie ce se pierd adine te cu flori, se răspindesc radio! ta amintită trezesc curiozitatea şî un minorei - a fost construit monezi, folosite de militarii milion de dolari Cei patru au
în negura vremilor, în timp ce pînă Io periferie Una din aceste şî donsurile tribale din Mathyo în centrul vechiului oroş „Rai americani în regiunea Augs- mers mai departe şi au în­
noile construcţii întregesc im a­ artere ale copitalei, Porliament Note de drum Prodesh, Festivităţile dedicate Pithoro". unde îşi ovea reşedin­ burg din Republica Federală ceput sâ organizeze toate
ginea ho r n i ci ci oamenilor săi de Street, te poortă kilometri întregi „Zilei Republicii" se încheie du­ ţa unul din ultimii regi hinduşi a Germaniei, furind astfel spectacolele destinate milita­
azi. Oraşul însuşi este delim itat pină la doua mari corpuri de pă o săptămină, printr-o more din nordul ţârii. Prithvîrai, ucis soldaţilor celei de-a 24-a di­ rilor din Vietnamul dc sud,
!n două părţi distincte : Vechiul clădiri în vecinătateo cărora se din India serbare populară în piaţa Vijay in luptele cu armatele turceşti vizii de infanterie americană alegînd „vedetele" şi îuînd a­
Delhi şi Noul Delhi. oflă Rajya Sobho şi Lok Sobha Chowk... în anul 1192. peste 350 000 dc dolari anual. poi dc la acestea import,mie
Străinii veniţi in ospitaliera ca­ - cele două Camere ole Parla­ Dîntr-o strodă circulară, nu In partea opusă Palotului pre­ Potrivit declaraţiilor făcute sume „drept recunoştinţă".
de senatorul Abraham Ribi-
pitală Indiano sc stabilesc, fără mentului indion Clădirile monu­ tropoti Bhowon” - Polotul pre­ turbane gălbui. Numeroase care departe de „India G ate", por­ zidenţial, lo capătul celălalt al eoff, traficanţii s-au transfe­ Se spune câ toate aceste a ­
excepţie. în Noul Deliii, unde ho­ mentale în stil arhitectural hindi! zidenţial - şi el o construcţie alegorice se înşiruie in această neşte Curzon Road - un bulevard bulevardului „Central Vista", se rat apoi în Vietnamul de sud, faceri au beneficiat de com­
telurile luxoase, cu oer condiţi­ au fost construite după proiectul care te întîmpîno cu blocuri de ollă ruinele fortului „Purana unde au început sâ „opereze" plicitatea unor ofiţeri dc grad
onat, piscine şi conalîzore le a- unui arhitect străin, pe vremea monumentală- procesiune, ilustrînd reolizânle locuinţe date în folosinţă de cu- Q ilo", datînd din secolul al pe lingă popotele şi cluburile superior din armata S.U.A.
In fiecare an, lo 26
ionuarie,
siguro un confort ce nu se deo­ eînd administraţia colonială de „Ziua Republicii", părţile 1a- obţinute şi redind scene folclori­ rînd. Asemenea blocuri se con­ XVI-lea de pe vremea dinastiei primei divizii dc infanterie, Serviciile de anchetă crimi­
nală ale armatei au încercat
ce vechi interpretate cu o măes-
sebeşte aproape cu nimic de cel britanică o hotoril mutarea cen- terole spaţioase ole bulevardu trie desovîrşită. In ritmurile mu­ struiesc şî pe locuri de la perife­ Mughal. De această dinastie plasînd sumele sustrase la în repetate rînduri sâ demaş­
01 marilor metropole oic lumii. * Irului rezidenţial de lo Colcutla ria oroşului unde nu de mult se este legot şî monumentul „Hu- băncile din Elveţia şi R.F.G. te identitatea gangsterilor,
In această parte o oroşului îşi lo New Delhi Din Vijoy Chowlr. lui „Cenlrol Vista” sint umplute zicii, mii de bărbaţi şi lemei in­ oftau mii de cocioabe şi unde moyun Tomb". din o cărei a rh i­ sub nume false. Sergentul dar dc fiecare dală s-au lo­
desfăşoară activitatea instituţiile pioţa situata în faţa clădirii Par­ pină Io refuz de sutele de mii terpretează dansuri închinote mizeria părea să nu moi poată tectură s-ou înspîrat creatorii Taj Wooldridge, instalat intr-o vi­ vit de opoziţia generalului
guvernamentale, sint omplasate lamentului, se deschide larg ca­ de oameni veniţi din întreaga zeului Nogo (Zeul Cobră) După fi dezrădăcinată. M unicipalita­ Mahol ului de la Agro-perla mo­ lă cumpărată la Saigon, a (Turncr şi apoi a generalului
cum este cunoscut, hinduşii con­
ţară să asiste la procesiuneo do
numentelor istorice indiene
sediile unor maii firme comercia­ lea „Central VistaT ce duce spre tea o elaborat un pion îndrăz­ prezidat la sfirşilul anului Johnson. Se pare câ scanda­
le şi bancare străine, precum şi „India G ote" (Poarta Indiei) - o rară frumuseţe orgonizolă cu sideră Cobra drept un şarpe neţ menit să rezolve, cît mai cu- IO N PUŢINELU 1967, la Hong Kong, un prim lul „Mafiei în kaki" se va
locolurile ambasadelor ţărilor cu monument în forma Arcului dc acest prilej . Şose elefonţi uriaşi, sfînt. Lui i-ou fost dedicote tem­ rînd posibil, problema locuinţe­ (va urma) „Consiliu de administraţie", extinde, potrivit constatărilor
compus din cei trei colabora­ făcute de comisia senatorială
tori ai sâî. S-a stabilit ca su­ de anchetă.
TIPARUL t întreprinderea poligrafică Deva
I I 066