Page 38 - Drumul_socialismului_1969_10

Anul XXI PROLETARI PIN TOATE Ţ&WLE, U N IŢ I-vX ! Redacţia

şi administraţia
Nr. 4596

ziarului

Duminică D E V A . str Or. Petru G r o t a n r M

telefoane : redacto* şet - 1585 ; te-
12 octombrie doctor şef odjunct. sectelor de redac­
ţie şi secţia viaţa de pailid - 2138 .
1969 secţiile cultuiâ-sport şi probleme cetă­
ţeneşti - 8317 ; secţia scrisori, docu­
mentare şi eiterne - 231? ; secţio in­
dustrie şi administraţia - 1275 ; tele­
fon de serviciu între orele 16-24 -
4 PAGINI, 30 BANI
1585.

Un im p erativ im pus de v ia ţă
I A E X E C U T A R E A

DIFERENŢIEREA Şl DIVERSIFI­ lU C R A R I I O R U G R lC O L f

CAREA ACTIVITĂŢII tori, lucrători din I.A.S. şi cadrele tehnice vor lucra număr însemnat de autocamioane la transportul recoltei In
Astăzi, pe ogoare, olâturi de cooperatori, mecaniza­

aproape 4 000 de tînerf, peste 1 000 de funcţionari şi şi furajelor.
Aceste acţiuni de masă evidenţiază răspunderea cu
muncitori din instituţii şi întreprinderi şi citeva sute de sprijinul
Elaborind un am plu pro­ renţieri, determ inate de locul practica consultării prealabile militari ai forţelor armată, contribuind la grăbirea recol­ care este privită soarta recoltei, dorinţa fermă a tuturor
gram de măsuri privin d îm ­ de muncă, i se adaugă d ife ­ a tin e rilo r ; au fost promova­ tării culturilor de toamnă şî la transportul producţiei la factorilor ce vin in sprijinul unităţilor agricole coopera­
bunătăţirea m uncii educative renţierea p rivind nivelul de te m anifestări antrenante, cu cooperatorilor
in rîndul tineretului, Consfă­ pregătire : 28 500 utecişti au caracter de concurs ; s-au in­ bazele de recepţie şi I.L.F. Totodată vor fi mobilizate un tiste şi de stat pentru a evita pierderile de producţie.
tuirea pe ţară a U niunii T i­ absolvit şcoala generală, tensificat acţiunile de educa­
neretului Comunist a subli­ 10 200 şcoli profesionale, 7 G00 ţie in sp iritu l disciplinei m un­ După cum ne-a in fo r­
niat că o condiţie hotâritoare liceul. 2 500 institute de invâ- citoreşti ; au fost obţinute m at telefonic tovarăşul
pentru ridicarea ca lită ţii m un­ ţâm int superior. Pot fi sta­ succese în activitatea din şcoli, Gheorghe Vaier, direc­
cii organizaţiei de tineret es­ b ilite şi alte d ife re n ţie i: pes­ în dom eniile m uncii voluntar- torul F. C. Orăştie, în
te diferenţierea activităţii, sta­ te 50 la sută din efectivul or­ patriotice, a sportului şi tu ris­ cursul zilei de ieri. pes­
bilirea unei corespondenţe de­ ganizaţiei sînt tineri sub 20 m ului, a ctivită ţilo r culturale. C a lit a t e a în s â m în ţ ă r ilo r a t îr n ă te 250 de salariaţi din
pline şi permanente Intre de ani, iar 21 000 sînt tinere Raportate insă la sarcinile uzină au participat la
metodele, form ele adoptate şi fete. fundam entale ce revin orga­
trăsăturile specifice fiecărei nizaţiei de tineret, aceste pro­ strînsul recoltei de pe
categorii de tin e ri cărora li grese sînt lim ita te la o arie tarlalele C.A.P. M ă rti-
sc adresează Modul in care destul de îngustă, in special neşti. Cu acest p rilej,
au fost aplicate în viaţă ho- la m anifestări cu caracter eul- g r e u în b a la n ţa r e c o lt e i au fost recoltate 29 to­
tă ririle stabilite de consfătui­ tural-sportiv O seamă de o­
re, privind diferenţierea şi d i­ biective de bază ale organi­ ne de porumb.
versificarea a ctivită ţilo r cu Plenara Comi­ zaţiei, cum sint educaţia po- 1
tineretul, rezultatele obţinute litico-ideologîcâ a tinerilor,
şi sarcinile de v iito r au con­ cultivarea a titu d in ii înaintate
s titu it subiectul dezbaterilor tetului judeţean faţă de muncă şi avutul ob­ Ieri am vizitat trei coope­ 100 de hectare din cele 230 tată cu porzolatorul". Acesta dar treabă (sâ nu mai vo him perativei. Nica Farcaş, şi se­
plenarei C om itetului judeţean ştesc, educaţia (şi autoeduca- rative agricole de producţie prevăzute, iar o parte din sâ- stătea însă ru g in it in maga­ de calitate î), nu se face. l'r. cretara com itetului de partid
al U.T.C., ce a avut loc de al U. T. C. ţia) etică, pregătirea m u ltila ­ de pe raza comunei Bretea m inţâ (15 tone), nici nu a fost zie. M in u ito ru l de pe maşină. de urmează sâ fie însâm inţat pc C A.P., Olga Todoroni, nu
curind la Deva. terală pentru viaţă nu benefi­ Română. Iată constatările fă ­ procurată. Gheorghe Tâtulescu, ne spu­ griul, mai foşneşte încă po­ pun prea m ult la suflet inte ­
La lu cră rile plenarei a par­ ciază încă de m anifestări d i­ cute cu acest p rile j Pe inginerul Marcu Horia, nea că .num ai semănat nu rum bul, cartofii nu sînt scoşi, resele cooperativei. lâsind ca
iar trifo iu l nu este peste lot
ticipat tovarăşul loachirn M o- versificate, cu eficienţă spo­ La ora 9. inginerul Tmre şi preşedintele C.A P. Bretea- este acesta, deoarece tractorul cosit. Se mai pot aştepta a­ lu cră rile sâ se desfăşoare mai
ga. membru al C.C. al P.C.R. rită. Handrea de la C A P Ruşi aş­ Strei, Fon Opriţescu, i-am gă­ merge cu viteza a patra, iar tunci recolte sporite ? m ult la voia in tîm p lâ rii, iar
prim -secretar al C om itetului De asemenea. activitatea tepta la birou (de o oră — ne sit la ora 9,30 trebăluind pc semănătoarea nu are trei tu ­ Grave deficienţe se în tîl- inginerul nu supraveghează
calitatea însâm înţărilor, adm i-
judeţean Hunedoara al P.C.R., Avînd în vedere că tin e rii, educativă, complexă şi m u lti­ spunea el), sâ transm ită si­ la sediul cooperativei „O rga­ buri, iar altele sint defecte". nesc şi la C.A.P Bretea Ro­ ţînd ca griu l sâ fie încorpo­
preşedintele Com itetului exe­ aşa cum rezultă din compozi­ laterală, care ar trebui sâ se tuaţia operativă. nizau" mersul tractorului du­ Ne-am convins de .calitatea" mână. In plină zi de lucru, la rat sub brazdă după ce a fost
griul,
însâm înţărilor, vâzînd
cutiv al C onsiliului popular ţia organizaţiei, nu constituie desfăşoare la nivelul organi­ — Am fost în cîmp pe la pă nişte viţele la Haţeg. Du­ sediul secţiei de mecanizare tratat in coşul semănătorii.
îm prăştiat ca şi cu mina, la
judeţean. Au fost prezenţi, o masă omogenă, dife re nţiin- za ţiilo r nu se ridică la nivelul ora 7, dar tractoarele nu sosi­ pă citeva minute, viţelele aş­ suprafaţa terenului. După cî- stăteau trei tractoare cu de­ ingin e ru l ne-a asigurat (am
de asemenea, conducători de du-se prin virstă şi ocupaţie, cerut. La adăpostul u­ seră la arat — ne-a relatat teptate au sosit insă cu un fecţiuni. Şeful secţiei. I l,â- vrea sâ consemnăm acest suc­
in s titu ţii şi organizaţii de ma­ loc dc muncă şi grad de pre­ nor a ctivită ţi pe întreprinderi inginerul. Avem peste 50 de autocamion (?). teva ture cu semănătoarea. zâreanu, era plecat la masă ces !), că în ziua de 15 octom­
să judeţene care concură ne­ gătire. starea civilă şi m ediul sau localităţi, a slăbit m ult hectare teren eliberat şi ne in vreme ce tractoriştii se brie ac., aşa cum este plani­
m ijlo c it la organizarea şi sus­ in care locuiesc şi muncesc, activitatea în celulele de bază lipsesc tractoarele, care fac invirteau pe lingă motoare, ficat. se va term ina semăna­
ţinerea m anifestărilor desti­ este limpede că în concepe­ ale organizaţiei, in special la zilnic naveta cale de ciţiva O Preşedinţii şi inginerii de la C.A.P. Ruşi, Bretea Strei a.ştcptîndu-i ajutorul Pe aici tul. Acest optim ism exagerat
nate tineretului. rea întregii noastre activităţi sate. kilom e tri la secţia de mecani­ şi Bretea Româna umbla cu scuze. a trecut şi directorul I.M.A. nu are de loc acoperire cu
Prezentînd raportul birou­ trebuie să pornim de la rea­ In luările lor de cuvînt, nu­ zare din Bretea Română. M iî- Haţeg, ing Ion Medrea. dnr fapte. Pe terenul unde u r­
lui C om itetului judeţean, to ­ litatea că problemele tin e ri­ meroşi participanţi au subli­ ne vrem sâ insâmînţâm în- O Directorul secţiei I.M.A, Haţeg, ing. Ion Medrea, nu nu a lăsat nici o urmă de a­ mează sâ se însâmînţeze grîu
varăşul Viorel Faur. prim -se­ lor, preocupările. gusturile niat lipsurile din activitatea tr-o tarla de 14 hectare, unde lasă urme concrete. ju to r concret acordat după porumb, nu s-au tăiat
cretar al C om itetului jude­ şi preferinţele lor. capacitatea organizaţiei pc linia diversi­ patul germ inativ este pregă­ Pe preşedintele consiliului cocenii încă. După toate re­
ţean al U.T.C., a subliniat că de înţelegere şi de reacţie fa­ fică rii şi au propus măsuri de tit. popular comunal, Anton Bran, gulile agrotehnice, ştiam că
necesitatea d ife re n ţie rii şi d i­ ţă de anumite fenomene d i­ remediere O seamă de mem­ — Dar griul cînd îl trataţi? — Cine se ocupă de restul s-a term inat sâmînţa. A fost l-am în tiln il bâtînd uliţele trebuie ca de la pregătirea
versificării a ctivită ţii este Im ­ feră foarte m ult, poartă pece­ b ri ai activelor U.T.C. se m ul­ — II tratăm la semănătoa­ tre b u rilo r în cooperativă — nevoie ca griu l sâ fie adus pe satului cu şareta. patului germ inativ şi pînâ la
pusă de însăşi viaţa organizaţi­ tea acestor deosebiri, că tot ţumesc cu o „activitate" ono­ re că nu avem oameni — i-am întrebat. un polidisc la semănătoare, — Am fost sâ comunic si­ însâm inţâri sâ treacă cel pu­
ei judeţene de tineret D in cei ceea ce facem trebuie să fie rifică ; nu se foloseşte sufi­ ne-a explicat cu seninătate — La brigada din Plopi e deoarece căruţa nu sc ştia tuaţia operativă — ne-a spus ţin 10 zile !
59 000 utecişti hunedoreni. izvorît din aceste cerinţe rea­ cient opinia tineretului (foan inginerul. brigadiera Are două tractoa­ unde se află. T ractoristul Ser- el Deficienţele crase p rivind
26 000 sînt m uncitori, peste le ale tinerilor. Comă ne.seu. prim -sccretar a) Acest lucru este cu totul re la discuit*, şi unul la semâ- yenţchi Ion nu cunoştea ce — Azi. eu nu am dat nici stadiul şi calitatea lu cră rilo r
7 000 îşi desfăşoară a ctivita­ A ctivitatea desfăşurată în ' C om itetului m unicipal H une­ inadm isibil şi contraindicat,- |nat —• ne-ab spus Interlocu­ cantitate de sâminţâ^so-dă, la o situaţie la -c o n s iliu ,— ne-a agricol^ în tiln ite în cele 3
tea la Sate. 17 000 sînt elevi organizaţiile de tineret din doara al U.T.C.). In d ive rsifi­ ducînd la pierderi irecupera­ torii. ; hectar, spunînd că acest lu ­ răspuns inginerul C.A.P., Con­ cooperative reflectă indiferen­
şî studenţi, o mare parte eon- judeţ, in direcţia d iferenţierii carea a ctivită ţii organizaţiilor bile de recoltă. Procedeul fo ­ Spre surprinderea noastră şi cru (o fi vreun secret ?), îl cu­ stantin Coţolan. Ce a comu­ ţa şi pasivitatea cu care fac­
stituînd-o masa de tineri in ­ şi d ive rsificării m anifestări­ de tineret este necesar sâ fim losit de cooperatorii din Ruşi a inginerului, la tarlaua unde noaşte doar inginerul, iar nicat atunci preşedintele ? to rii răspunzători — preşe­
telectuali — forţă cu deose­ lor. a permis să se concreti­ s p rijin iţi in mai mare măsură dovedeşte ignorarea celor mai se lucra, brigadiera M ar ia Tâ- pentru tratat, se pune o lin ­ L-am întrebat pc inginer ce d in ţi de C.A.P.. brigadieri, in ­
bită vita lita te şi capacitate zeze o seamă de form e şi me­ dc către organizaţiile de elementare reguli agrotehnice nâsonî nu era prezentă G riul guriţă de substanţă la un sac s p rijin primesc din partea gineri şi lucrători de la con­
partid şi conducerile în tre ­ la însâm inţâri. De altfel, si­ cu grîu. Inginerul ne spunea consiliului popular comunal siliu l popular comunal — p ri­
organizatorică. Acestei d ife ­ tode adecvate: s-a extins pentru insâm înţat se trata în
p rin d e rilo r (Ludovic Feieş, tuaţia pare şi mai alarmantă coşul semănătorii, deşi ingi­ că „e zi cu ghinion". Conclu­ Ne-a răspuns că „eu nu vreau vesc soarta recoltei. Fată de
directorul E.M. Vulcan) A c ti­ avind in vedere eâ insâmînţâ- nerul şi preşedintele ne asi­ zia e lim p e d e : tim pul trece; sâ vorbesc pc nim eni de râu". această situaţie se impun mă­
v iş tii com itetelor U.T.C. tre ­ rile nu s-au efectuat nici pe guraseră că „sâmînţa e tra ­ leafa şî zilele-muncâ merg, Com entariile sînt de prisos. suri severe din partea D i­
buie sâ se deplaseze mai m ult La C.A P Bretea Română recţiei agricole judeţene,
REQtlZnRI EXEMPLARE în organizaţii, pentru a cu­ recoltatul porum bului (din 55 U.J.C A.P şi celorlalte orga­
noaşte problemele reale, rid i­
dc hectare, pînâ ieri s-au rea­
ne judeţene, fâcindu-i
răs­
7 0 PREGDTIHI TEMEINICE cate de viaţa tin e rilo r. Numai lizat abia 7). a in tirz ia t in punzători pe cei vinovaţi de
pe baza acestor probleme se
nejustificat.
De-abia
mod
nerespectarea celor mai ele­
poate realiza diferenţierea acum s-a constatat că este mentare reguli agrotehnice «i
(Gheorghe Sâcâluş. prim-se- nevoie sâ se construiască un de pierderile de recoltă ce
D e m a ra ju l in cretar al C om itetului m unici­ coltei. sâ sc evite transportul sînt provocate din cauza în­
pâtul pentru depozitarea re­
pal Petroşani al U.T.C.).
târzierii nejustificate a lucră­
Kste adevărat că la baza ei la 4-5 km Preşedinta coo­ rilo r agricole de sezon.
varietăţii, diferenţierii şi d i­
c o n tra tim p versificării stă cunoaşterea o­ La dumneavoastră cînd în­
sondarea
p in iilo r tin e rilo r,
lor Dar a sonda nu înseam­
nă a subordona scopurile or­ cepe recoltatul porumbului?
ganizaţiei unor preferinţe se­
cu v o lu m u l lectate in pripă şi nesem nifi­ seara zilei de 10 octombrie a r. neşte la cooperativa agricolă
Din situaţiile comunicate în
cative
M arile probleme ale
de producţie din Jeledinţi, unde
organizaţiei trebuie coordo­ reiese câ în cooperativele agri­ trebuie recoltat porumbul de pe
cole de producţie din Haţeg, 120 de hectare. La Foit şi
nate eficient (G ligor Haşa. Sirbi. Silvaş, Sintâinăria Orlea, Totia, de asemenea, n-a înce­
s a rc in ilo r preşedintele C onsiliului Jude­ Lâpugiu, Livadia, Orâştioa- put culesul porumbului.
ra de Sus, Nandru şi în alte
ţean a) Organizaţiei pionieri­
Cu totul nesatisfăcător
se
lor) In prim ul plan sâ avem unităţi, recoltatul porumbului desfăşoară activitatea la C.A.P.
s-a terminat sau se apropie de
Patrim oniul locuibil al oraşului Hunedoara conti­ intotdeauna obiectivele m ajo­ sflrşit. Deva, unde din 170 hectare ru
nua să sporească. Numai în acest an s-au alocat din re ale organizaţiei. Sâ ne o- In contrast cu asemenea re­ porumb s-au recoltat doar 12
partea statului fonduri pentru un număr dc 1 135 oupâm mai m ult d r tine rii zultate, există însă in uncie hectare şi la C.A.P. ftomoşel.
unde s-a strîns producţia de pe
apartamente cu grad de confort diferenţiat, conco­ de la sate. de organizaţiile cu cooperative agricole de produc­ numai 5 hectare din cele 100
m itent cu am plificarea corespunzătoare a spaţiilor ţie situaţii care sint de neînţe­ planificate, fn aceste unităţi se
comerciale. Sarcina de căpetenie privind m ateriali­ T. ISTRATE les. La C.A.P. Aurel Vlaicu, de impune să fie luate măsuri ho-
zarea acestor fonduri ii revine şantierului IV con­ pe cele 122 hectare cultivate cu tărîte, astfel incit recoltatul sâ
strucţii civile din cadru! I.C.S.H . şantier de a cărui Imaginea de faţă o fost surprinsă in obiectiv zilele trecute cînd, în plină campanie, porumb, nu s-a recoltat niciun poală fi terminat în cel mai
activitate se leagă întreaga reconstrucţie a oraşului de aceste tractoare „se odihneau" Io C.A.P. Sintandrei. Cind au de gind mecanizatorii sâ pună ştiulete Se va începe „mîine" scurt timp posibil, avînd In ve­
astăzi. (CONTlNyJW M/AO; » 2 a) în funcţie „herghelia de cai-putere" ? — ne spunea tovarăşul Sabin
A vind ca fir director predarea locuinţelor în fo­ Baieşan. secretarul comitetului dere câ pe unele suprafeţe, du­
losinţă la termen, constructorii hunedoreni au desfă­ comunal de partid. pă eliberarea terenului, urmea­
şurat în prim ele 9 luni o muncă rodnică cu ritm u ri O situaţie similară se IntU- ză sâ se însâmînţeze grîu.
rapide de execuţie, reuşind să predea la cheie un
număr de 745 apartamente Ia Hunedoara şi 30 la
Cîhelar. De remarcat râ aceste ,ralizâri fizice s-au
obţinut în condiţiile in care economiile suplimentare Plenara Comitetului
la preţul de cost au înregistrat o valoare de peste
200 000 lei. iar volum ul beneficiilor aproape două „COPIII" D l U R I Al u m n - Central al IJ. T. C.
milioane lei
După un demaraj destul de slab în primele luni în zilele de 10 şi 11 octom­
ale anului — HO de apartamente predate în prim ul brie a avut loc plenara C.C ca invita ţi, m in iştri, reprezen­
tanţi ai unor organizaţii ob­
trim estru — ritm u l de lucru s-a intensificat de la o al U.T.C. cu următoarea o rd i­ şteşti şi in s titu ţii centrale, ac­
lună la alia. valorificind progresiv potenţialul produc­ ne de zi : tiv iş ti ai C.C. al U.T.C., p rim i-
tiv existent pe şantier. SPECIALIŞTII D l ASTĂZI Al I I — A ctivitatea U niunii Tine­ secretari şi şefi dc comisii de
Dc ce s-a croat totuşi această indisciplină in rea­ re tului Comunist in rin d u l t i­ la comitetele judeţene ale
lizarea ritm ică a sarcinilor de plan ? lată întrebarea neretului din întreprinderile U.T.C., secretari ai unor com i­
la care căutăm sâ-i aflăm răspunsul cu ajutorul tova­ industriale, de construcţii şi tete U.T.C. din întreprinderi
răşului ing Toadcr Dâră mus, şeful şantierului. „Este In urmă cu 15 ani. 10 co­ alţii apăram culorile asocia­ lor agregate energetice. Vlădeonu este şeful secţiei transporturi — raportor Tosif şi licee, conducerile publica­
adevărat râ activitatea I.C.S.H., im p licit a şantierului legi de şcoală se alăturau e­ ţiei sportive „Energia' la Mulţi tineri, mulţi prie­ electrice, Pavel tlcău, şeful W altcr. secretar al C. C. al ţiilo r pentru tineret
ee-1 condur, se caracterizează în gereral printr-un forturilor depuse la inălţu- fotbal şi cu majoritatea din­ teni au invăţat aici ce este formaţiei de reparaţii elec­ U.T.C. : La lucrările plenarei a par­
rilm rapid, constant de lucru, ceea cc asigură de fapt rea unui nou astru al ener­ tre el număram in fiecare munca, aici q u invăţat să trice, Ion Dijm ărescu lucrea­ — inform are privind a ctivi­ ticipat tovarăşul V irgil Tro-
încadrarea şi chiar reducerea termenelor de execuţie. giei electrice româneşti — dimineaţă traversele de pe prefuiască învăţătura. T ra­ ză la sectorul de reparaţii, tatea U.T.C. in domeniul pre­ fin. membru al C om itetului
Dc altfel, la nivelul nostru dc dotare tehnică, de orga­ termocentrala Paroşeni S-au linia ferată, începînd din ion Nistor, Isaia Miulescu, Petre Rebreanu este inginer g ă tirii politico-edueativc a ti­ Executiv, al Prezidiului Per­
nizare superioară a m uncii acest lucru apare ca ceva contopit din prima zi in clo­ dreptul cartierului Sohodol Ştefan Ostroveanu, Cornel de serviciu. Ştefan Rădulescu neretului — raportor Ton Po­ manent, secretar al C. C. al
firesc. Totuşi anul acesta la construcţiile de locuinţe cotul şantierului, s-au arun­ şi pină Ia halta Paroşeni, In Constantinescu, Ion Popescu semnează condica la servi­ pescu, secretar al C. C. al P.C R.
in prim ele (tini rie-am îm potm olit Aceasta deoarece cat din prima zl In arderea drumul nostru spre viitoarea II, llie Opreau, Petre Lau- ciul tehnic-producţie. Toţi U.T.C. : Plenara a adoptat :
nu ne-am pregătit temeinic condiţiile de lucru incâ lui de jeratic. Pe locuri dc uzină. renţiu sint doar ciţiva din­ cinci sint ingineri — ce» mai — Planul dc măsuri privind
clin anul trecut Am in trat în iarnă cu un front de lucru ierburi şi mlaştină se înălţau Energia şantierului creşte tre tinerii pe care uzina i-a noi ingineri ai Paroşeniului. — activitatea U niunii Tine­ îm bunătăţirea a ctivită ţii o r­
nrcorespunzâlor. insuficient pentru a antrena la mun- schele... cu fiecare zi. Cu fiecare zi trimis la învăţătură şi care Toţi cinci au absolvit in acest retului Comunist în rindul e­ ganizaţiilor U.T.C din între ­
râ toate forţele de care am dispus La tem peraturi de In fiecare an, în blocul creşteau şi energiile tinerilor, azi sint ingineri cu funcţii de an secţia electromecanică a levilor — raportor Floarea Is­ prinderile industriale, de con­
— 2H grade am fost nevoiţi să executăm săpături şi burlacilor se făceau cunoş­ aspiraţiile lor. Dimineaţa lu­ bază în diferite întreprin­ Institutului dc mine din Pe­ pas, secretară a C.C. al U.T C. strucţie şi transporturi :
să turnăm betoane, operaţii contraindicate în aseme­ tinţe noi. Tinerii din întrea­ crau, adăugind putere stelei. deri energetice din ţară. Ion troşani — cursurile serale — La plenară au participat — Hotârirea privind orga­
nea condiţii atmosferice, randamentul muncii fiind ga ţară, cu feţe ce nu cunos­ După-amlază erau ochi şi u­ Popescu il este astăzi inginer şi toţi cinci s-au reîntors în m em bri şi mem bri supleanţi nizarea a ctivită ţii politico-
foarte scăzut Or. în aceste îm prejurări, s-au des­ cuseră încă tăişul lamei sau rechi la explicaţiile profeso­ şef la Paroşeni. Drumurile uzina unde au învăţat ce-i ai CC. al U.T.C.. mem bri ai idcologicc în rind u l tinerelu­
completat form aţiile dc lucru, unele cadre plecind la briciului, erau trim işi, după rilor — la liceul seral — iar prietenilor de acum 10-15 ani munca, ce-i învăţătura, ce-i Comisiei Centrale de revizie. lu i în anul 1969—1970.;
alte u nităţi de construcţii, cu toate că în condiţii absolvirea şcolilor profesio­ seara, pină tirziu in noapte, s-au despărţit de mult. Dar demnitatea Ei au cres­ Au participai, dc asemenea. — Planul de măsuri privind
normale dc lucru aveam atîta nevoie de ele. Chiar cu nale, să pună In practică ce­ cochetau cu logaritmii şi in­ ele se întilnesc imaginar in cut paralel cu u zin a ; îm bunătăţirea a c tiv ită ţii orga­
aceste neajunsuri mai lîrziu am reuşit să ne creăm ea ce acumulaseră la orele tegralele, se afundau în com­ uzina care le-a fost şcoală cu uzina care i-a cres­ niza ţiilo r U.T.C. din şcoli
totuşi un front de lucru, să ne completăm forţele şi de teorie. Atunci, cu mulţi binaţii chimice, rezolvau pro­ F iii termocentralei şi-au îm ­ cut oameni întregi, demni Tn încheierea lucrări Kor ple­
inccpind din trim estrul II să intrăm in ritm normal. ani in urmă. i-am cunoscut bleme de fizică şi electrici­ plinit acolo, în vibraţia conti­ constructori ai socialismului. DE LA U NIVER SITATEA : narei a luat cuvîntul tovară­
După 9 luni am recuperat toate restanţele fizice la pe Dumitru Vlădeanu, Pavel tate cu care se intilneau <t nuă a generatoarelor de pu­ Locul lor la Institutul de mi­ SERALA DE M A K X IM L E - | şul V irg il T rofin. membru al
lucrări şi pinâ la sfîrşitul anului avem create toate Jlcău, Petre Rebreanu, Ion doua zi la uzină. Treptat, dar tere şl a turbinelor de abur. ne l-au cedat unor colegi mai C om itetului Executiv, al Pre­
condiţiile ca să dâm în folosinţă apartamentele Dijmărescu, Ştefan Rădules- sigur, se împlinea maturita­ visurile lor cele mat frumoa­ tineri. Afli cinci energeticl- N1NISM DEVA zidiului Permanent, secretar
planificate şi chiar să executăm suplim entar două cu şi mulţi alţii Cu unii am tea şantierului. încet, d a r si­ se. ent sint acum pe calea ingi­ al C.C al P.C.R.
blocuri cu 328 de apartamente din fondurile de o r­ dormit în aceeaşi cameră. gur, se maturizau ei. Mulţi Zilele trecute, drumul re­ neriei pentru a se întoarce Luni, 13 octombrie o.c. o- ■ Intr-o atmosferă entuziastă,
ganizare de şantier pentru I.C.S.H. Ne făceam împreună proble­ tineri, mulţi prieteni şi-au porterului s-a încrucişat din miinc la o altă cotă în ace­ rele 17, in sola cinematogra- ! exprim ind adeziunea întregu­
A. MOLDOVAN mele la matematică pentru împlinit visurile aici, in tiou cu drumul citorva din­ eaşi uzină in care se produc lului „Arta" din Devo, va o- i lui tineret la politica partidu­
cursurile liceului seral po. clocotul şantierului dc la tre foştii colegi de la Paro­ kilowaţi şi sc implinesc vi­ vea loc deschiderea cursurilor j lui şi statului nostru, plenara
care-l urmam in cartierul Paroşeni, in zumzetul ma­ şeni, chiar la tocurile de surile. Universităţii serale de mor- î a adoptat o scrisoare adresa­
(COMUMMRfl MMO. alo) Sohodol — la noi acasă. Cu şinilor şi al puternice- muncă ale acestora Dumitru DUMITRU GHEONEA tă C om itetului Central al
xism-leninism.
partidului, tovarăşului Nicolac
Ceausescu.