Page 39 - Drumul_socialismului_1969_10

°AG. ? imumniniwnijii DRUMUL SOCIALISMULOI - DUMINICA 12 OCTOMBRIE 1062

lu i nou. entuziast, cutezător, aşteaptă ţinerea unei confe­ tâ rîrile partidu lui şi statului B
gata de acţiune, dornic să-şi rin ţe sau organizarea unui nostru, sâ le dezvoltăm dra­ LA MINA GHELAR
(UIMARC DIN PA0. ll pună în valoare întreaga sa concurs „Cine ştie meserie, gostea faţă de cuceririle re­
pricepere şi capacitate de cîştigâ". voluţionare ale poporului, dc
muncă în scopul intereselor O sarcină im portantă pen­ trecutul glorios de luptă a
un num ăr mare de tinere, dc generale ale societăţii. Nu tru organizaţia U.T.C, — a înaintaşilor, de istoria plină
uteciştii din comerţ, coopera­ peste tot se folosesc in munca spus în continuare prim ul se­ de zbucium a acestui popor CADRELE TEHNICE IN
ţie, sectorul sanitar. Sâ acor­ de educaţie forme vii de ac­ cretar al C om itetului judeţean harnic şi talentat, sâ facem
dăm o atenţie m ult mai mare tivita te, variate, bogate In de partid — este educarea t i­ tin e rii sâ înţeleagă că pentru
problem elor de educaţie, s;» conţinut, corespunzător p a rti­ nerilor in sp iritu l dragostei a ajunge Ia condiţiile de azi.
form ăm echipe de ordine ale c u la rită ţilo r de vîrstâ, pasiu­ pentru meseria aleasă, pentru p artidul şi statul nostru nu
tin eretului pentru respectarea n ilo r şi preferinţelor d ife rite ­ locul lor de muncă. Este o au parcurs un drum neted, cî DELICT DE PASIVITATE
norm elor disciplinare In so­ lor categorii de tin e ri din ju ­ stare cu totul necorespunzâ- a fost nevoie dc muncă şi
cietate (Ion Todea, instructor deţul nostru. toare faptul că 350 absolvenţi luptă neobosită.
al CC. al U.T.C.) In întreprinderi, instituţii, ai şcolilor profesionale nu au ite sâ execute o m are parte
LuîncJ cuvîntul în încheie­ u n ită ţi socialiste din agricul­ fost integraţi în colectivele de Constatările noastre, la ca­ M inei Ghelar, unitate apar- abatajelor cu încă 17 maşini tu l că In subteran nu am în -
rea lu cră rilo r plenarei, tova­ tură, in şcoli îşi desfăşoară muncă de la CS.H , unde au re se adaugă concluziile ple­ ţinînd I. M. Hunedoara îi re­ de încărcat. tlln it nici măcar un tehnician a operaţiilor manual, cu toate
răşul Ioachim Moga a apre­ activitatea zeci şi sute de t i­ fost repartizaţi şi unde, de narei. ne îndreptăţesc sâ a fir­ vin sarcini de im portanţă ma­ Deci, pentru început, toate sau inginer, cu toate că la su­ câ maşini de Încărcat există
ciat utilitatea dezbaterii aces­ neri. Am reuşit noi, oare, sâ-i fapt, este locul lor. măm că munca educativă des­ joră in extracţia m inereului bune şi la locul lor. Fâclnd prafaţă erau destui d intre a­ dar nu pot fi folosite din a­
tei teme si necesitatea ca rea­ influenţăm şi sâ-i determ i­ Acum, în plină campanie a- făşurată în organizaţiile de t i­ de fier. Astfel pînâ la sfîrşi- însă o investigaţie, In detaliul ceia care în loc să controleze ceeaşi cauză — lipsa de va-
lizarea obiectivelor propuse năm pentru a se integra or­ gricolâ, participarea tineretu­ neret nu răspunde în măsura tul anului curent producţia realizărilor ultim elor luni, pu­ diferitele locuri de muncă, sâ gonete. Cauza 7
prin planul de măsuri să se ganic In preocupările spre ca­ lu i de la sate, din în tre p rin ­ necesară cerinţelor impuse de minereu va creşte cu 10 tem observa că lu cru rile nu vină în sp rijin u l brigăzilor — In prezent — ne apunea
realizeze pe fondul unei îm ­ re ţinteşte întregul colectiv ? derile de mecanizare şi din de vastul proces de form are la sută faţă de media produc­ stau chiar aşa de bine. Fle­ din subteran, se plim bau fără Octav Benar, şef de brigadă
bunătăţiri generale a întregii Se poate spune că nu peste I.A.S.-uri la executarea lucră­ a om ului nou. că nu sc fo­ ţiei pe cele tre i trim estre ale care lună a fost caracterizată n ici un rost. Faţă de acest la Întreţinere — aproape 150
munci desfăşurate cu tinere­ tot se face cu eficacitate acest rilo r lasă foarte m ult de do­ losesc forme vii. variate şi a­ anblui. Mai m ult, în u ltim u l prin deficientele şi lip surile aspect al indisciplinei, sîntem de vagoneţi slnt inactivi dato­
tul. S în t m u lţi tin e ri cu o lucru. rit. De asemenea, e semnalat tractive de cultivare a trăsă­ an al actualului cincinal, ex­ ei care s-au acumulat şi, In dispuşi sâ acordăm credit m i­ rită defecţiunilor pe care le
tu rilo r înaintate la tineri. Nu fin a l, au avut repercusiuni n erilor care, pe bună dreptate, prezintă la sistemul de cu­
s-a făcut suficient ($i aici mă tracţia de minereu va spori spun câ ar trebui sâ stea în plare.
asupra realizării ritm ice a fie ­
refer la toţi factorii răspun­ cu aproape 340 000 tone, mina cărui indicator de plan. Căror atenţia conducerii minei, a or­ Un fa p t cu to tu l deosebit
contribuind astfel în proporţie
zători de problemele tinere­
DIFERI IUŢIIRCA Şl DIVER­ tu lu i) pentru integrarea tine­ de aproape 50 la sută la rea­ cauze s-au datorat aceste nea­ ganizaţiilor de partid, sindicat, l-am în tîln it la executarea o­
peraţiei de betonnre a suito­
din
şi U.T.C. şi acele cadre
junsuri ?
lizarea producţiei de minereu
rilo r in preocupările
funda­
mentale ale colectivelor de de fie r pe întreprindere. — Lipsa de efective — sus­ partea cărora se cere să-şi ru lu i colector, ce are o mare
în
desfăşurarea
im portanţă
muncă din care fac parte ; Este evident că pentru ob­ ţine tovarăşul Nicolae Stam in, facă sim ţită prezenţa în con­ unui transport corespunzător
ducerea şi coordonarea pro­
şeful serviciului organizare —
prin
procesul de
educare
SIFICAREA ACTIVITĂŢII muncă şi pentru muncă nu a trebui m obilizate toate forţele a contribuit în cea mai mare ducţiei. al m inereului în subteran. La
ţinerea acestor creşteri vor
această lucrare, — vă d it ră ­
Asigurarea lin ie i de front,
fost ridicat la nivelul cerinţe­
interne existente, vor
trebui
lo r Bctuale şi de v iito r ale asigurate condiţii tehnice, ma­ parte la realizările la lim ită in vederea realizării sarcini­ masă în urmă. se în treb u in ­
de pînâ acum.
societăţii. teriale si de muncă optime. — De ce aţi omis faptul că lor pentru anul 1970, reclamă ţează balast necorespunzâtor
Munca educativă nu-şi poa­ — Avînd in vedere sporul exploatarea înregistrează de în prim ul rînd term inarea u­ calitativ, ceea ce poate face
ca la darea suitorului în ex­
rodnică activitate, m uncitori, Sâ ne oprim asupra unui faptul că participarea tinere­ te atinge eficienţa dorită da­ de producţie pe care îl va la începutul anului. 1565 om- nor lucrări de pregătire d in ­ ploatare sâ apară surprize
elevi şi studenţi ce obţin re­ aspect. Educarea prin muncă tului la muncă in cooperati­ că nu există perseverenţă în marca mina noastră in trim es­ zile absenţe nemotivate; iar tre care numai o parte au fost nedorite, avîndu-se în vedere
zultate foarte bune în dome­ şi pentru muncă este, de e­ vele agricole şi aportul lui la urm ărirea unor scopuri bine tru l IV din acest an şi mai tim pul total neutilizat este de începute, iar altele nici măcar în prim ul rînd zona în care se
n iile lor. Este Insă de datoria xem plu, una din cerinţele şi dezvoltarea sectorului zooteh­ determ inate Sâ nu facem ac­ ales nivelul care trebuie atins peste 12 000 om-zile, ceea ce nu au fost atacate Bineînţe­ află amplasat suitorul precum
întregului tineret, a tu tu ro r preocupările fundam entale ale nic sînt aproape inexistente. ţiu n i educative de dragul de în anul v iito r — ne spune ing. înseamnă numai pentru peri­ les toate acestea sînt cuprinse Si solicitările intense la care
utecîştilor din judeţ, sâ se r i­ organizaţiei. Este adevărat — Aceste fenomene sînt posi­ a le face, pentru a le trece în Ştefan Cristea, şeful exploa­ oada care a trecut de la înce­ in planul de măsuri a) exploa­ va fi supus.
dice la nivelul acestor re a li­ şi nu se poate m inim aliza a­ bile pcnlru câ n-am reuşit sâ plan. ci pentru a urm ări efec­ tă rii — au fost luate o scrie putul anului o pierdere de tă rii, fixindu-se pentru fiecare
zări. la înălţim ea sarcinilor cest efort — contribuţia adu­ educăm şi sâ dezvoltăm la te precise în conştiinţa tine ­ de măsuri. dintre care o mare aproape 50 000 tone minereu termene dc rezolvare concrete Neîndoielnic, întreaga gamă
m ajore ce revin tinerei gene­ să de tineret la realizarea toţi tin e rii dragostea pentru rilo r. acţionînd in deplină cu­ parte au fost deja concretizate de fie r ? pînâ in prim a jum ătate a lu ­ a deficienţelor semnalate tre ­
ra ţii în etapa actuală. sarcinilor din siderurgie, m i­ meseria aleasă, pentru m un­ noştinţă de cauză în practică D atorită în special — A baterile de la discipli­ n ii decembrie. Acesta este buie să-şi găsească o rezolvare
Avem la baza a ctiv ită ţii cu nerit, construcţii şi din alte că, sâ-i facem sâ înţeleagă câ Problemele educaţiei tin e ­ rezultatelor bune obţinute la na m uncii se ţin lanţ — ne un lucru bun. Dar după cum c it mai urgentă Spunem n-
tine re tul documentele im por­ domenii este im portantă Sint trebuie sâ lucreze acolo unde retului trebuie sâ constituie lucrările de pregătire, putem dezvăluie tovarăşul Doru To- evoluează treburile, stă sub ccst lucru gindindu-ne în p ri­
tante ale celui de-al X-lea m ulte exemple care dove­ nevoile o cer, sâ-i învăţăm sâ un obiectiv principal in ac­ spune că pentru perioada care ma. m em bru al com itetului semnul întrebării atît term e­ mul rînd la sarcinile ce revin
Congres al P.C R — progra­ desc câ la C.S.H., I.C.S.H., lupte pentru a învinge greu­ tivitatea organizaţiilor de a mai rămas pînâ la sfirşitu l sindicatului pe exploatare. nul dc dare in exploatare cit exploatării, precum si la fap­
m ul m ăreţ de dezvoltare a E.M Lupeni şi în alte u n ită ţi tăţile Au fost şi vor mai fi partid. Ele trebuie sâ condu­ anului avem asigurată linia Num ărul mare dc nemotivate si calitatea lucrărilor. In p ri­ tul câ planul de producţie
în tre g ii noastre societăţi. Sînt economice din judeţ tin e rii, greutăţi în fabrici, in mine, că şi sâ îndrum e ne­ de fron t necesară re alizării se datorează în special celor mul rînd, lipsa vagonetclor trebuie realizat integral Ia
precizate aici cu limpezim e m em bri ai organizaţiei U.T.C. pe şantiere. în agricultură. m ijlo c it activitatea organiza­ integrale a sarcinilor de plan. care după salariu ..uită" cite- este reclamată la fiecare loc toţi indicatorii.
sarcinile ce revin organizaţii­ muncesc cu dăruire, cu entu­ Dur cite din acestea n-au fost ţiilo r U.T.C,, sâ impulsioneze va zile sâ maî vină la lucru... de muncă. Brigăzile sînt nevo­ Ing. CORNEL DUMITRU
lo r U.T.C. p rivin d pregătirea ziasm şi pasiune, sînt alături Învinse prin dăruire în m un­ activitatea acestora. M em brii — Pentru anul v iito r — con­
pentru muncă, viaţă $i socie­ de m u lţi vârstnici fruntaşi în că. ca sâ putem parcurge dru ­ de partid care fac parte din tinuă ing. Ioachim Florincaş. Desigur, şi acesta este un
tate a tineretului, pentru spo­ întrecere. Dar nu trebuie scă­ mul măreţ de la eliberarea organizaţiile U.T.C. trebuie sâ şeful serviciului producţie aspect al indisciplinei Dar nu
rirea contrib u ţie i sale la ope­ pat din vedere faptul câ de ţâ rii pinâ în prezent ? Tot desfăşoare o activitate bună, din cadrul m inei — o dată cu trebuie uitat eâ există atit in
ra de edificare socialistă a m ulte ori activitatea acesto­ ceea ce avem astăzi in H u­ plină de responsabilitate, in term inarea tutu ro r lu cră rilo r subteran c it şi Ia suprafaţă
patriei. O rganizaţiile de par­ ra este um brită de com por­ nedoara. la Deva. în Valea cadrul acestora. Aceleaşi răs­ de pregătire din partea estică m uncitori şi cadre tehnice ca­
tid , de sindicat, cadrele d i­ tarea necorespunzătoare a u­ Jiului, in întregul judeţ, ca punderi. nem ijlocite, le au a zâcâm întului, vom putea a­ re nu-şi justifică menirea în
dactice, între p rind e rile şi in ­ nor tineri, care nesocotesc ele a ltfe l in întreaga ţară. s-a sindicalele, conducerile adm i­ sigura intrarea în funcţiune a procesul de producţie. Cadrele
stitu ţiile , de la directori pînâ munca, nu fac din ca un realizat prin muncă, pasiune, nistrative ale între p rin d e rilo r încă 5 abataje. Singura proble­ tehnice de pildă, nu-şi ono­
ta şefii fo rm a ţiilo r de lucru, titlu de cinste, nu-şi îndepli­ poate chiar şi sacrificii. şi in stitu ţiilo r, aşezâmintele de mă care ne mai râmîne de re­ rează obligaţiile în totalitate.
to ţi trebuie sâ sprijine orga­ nesc sarcinile de producţie, O rganizaţiile U.T.C,, toţi cultură. Toţi cei'ca re intră în zolvat ar fî aceea a forţei de In ziua cînd am fost la Ghe-
n iza ţiile U.T.C., sâ se ocupe nu-şi îngrijesc maşinile şi a­ factorii care conlucrează cu contact cu tineretul au o- muncă precum şi asigurarea lar, am fost surprinşi de fap-
de form area tineretului, sâ gregatele la caro lucrează,iar activitatea de pregătire pen­ bligotia sâ se ocupe şi sâ răs­
răspundă de pregătirea lu i u n ii şi-au făcut un obicei de tru viaţă a tin e rilo r trebuie pundă direct de educarea lui.
pentru a se integra armonios, a lipsi nem otivat din produc­ sâ conlucreze pentru orienta­ lie fa t eâ. pentru atingerea ţe­ Aşa a Sosi c e rc e ta tă
Dezbaterile plenarei au re­
cu Întreg potenţialul său ţie sau a lucra de m întuialâ. rea tin e rilo r spre profesiunile
creator în procesul vast al Avem şi cazuri frecvente cînd de bază din economia ju d e ţu ­ lu rilo r propuse, încă nu este
con stru irii noii societăţi. Tlnâ- u n ii tin e ri nu au mai făcut lui, sâ intensifice acţiunile suficient de clar nici pentru
ra generaţie de astăzi este nici un pas înainte în pregă­ de m obilizare a tin eretului o parte din activul C om itetu­ sesizarea
chemată sâ ducă la În d e p lin i­ tirea profesională, râm inînd dc la sate pentru particioarea lui judeţean cum să lucreze,
re — dediclndu-.şi întregul e­ num ai cu cunoştinţele acu­ la m uncile agricole, sâ se ce metode sâ folosească Este
lan şi toată capacitatea de m ulate în şcoala profesiona­ preocupe serios de desfăşura­ necesar sâ intensificăm si sâ d u m n e a v o a s tră
muncă — m arile obiective lă sau la cursul de calificare. rea unei ample munci educa­ îm bunătăţim , în toate la tu rile
stabilite de partid si de stat Deşi aceasta este situaţia, tive cu toate categoriile de sale, munca efectivă, directă
pentru sporirea necontenită a organizaţiile U.T.C. nu acţio­ tineri. din organizaţiile de bază, a­ Mergînd pe urm ele scrisorii rid ic a ţi de tovarăşul O lariu.
avuţiei m ateriale şi spirituale nează energic, nu întreprind O contribuţie m ult mai ma­ colo unde trăiesc şi muncesc dumneavoastră, tovarăşe V i- Lentilele cu d io p triile incolore
a patriei. m ăsuri concrete, nu se creea­ re se aşteaptă din partea or­ zecile de m ii de tin e ri ai ju ­ orel H oraţiu Coşarca. din H u­ solicitate, nu le-am p rim it încă,
In faţa unor asemenea ce­ ză o opinie com bativă faţă ganizaţiilor U .TC. din şcoli­ deţului, sâ folosim form e şl nedoara, bloc C M. 2, ap. G7, acestea făcînd parte din plan-
rinţe majore, analizînd cu o­ de asemenea stări de lucruri. le ju d e ţu lu i pentru in te n sifi­ metode sigure, de înaltă e fi­ am ajuns la secţia radio-tele- nul nostru de aprovizionare,
biectivitate ceea ce s-a făcut Cind se observă câ luni de-a carea a ctivită ţilo r de dezvol­ cientă educativă. vizoare a cooperativei meşte­ întotdeauna lentilele cu co­
pînâ acum, desprindem cu rîn d u l un tinâr nu-şi re a li­ tare a răspunderii elevilor Sînt necesare fără îndoială, şugăreşti „Prestarea*’ din H u­ mandă specială sosite în de­
limpezim e concluzia câ m un- zează sarcinile de plan ca u r­ pentru muncă $i învăţătură, serioase îm bu n ă tă ţiri în s ti­ nedoara. Numai că „m eşterul" pozit au fost livrate solicitan­
ra educativă desfăşurată de mare a slabei lui calificări, nu a în tă ririi disciplinei şcolare. lu l $i metodele de muncă ale care se ocupă de aparatele ţilo r în termen de m axim 24
unele organe şi organizaţii sc iau măsuri eficiente de a O rganizaţiile de partid din organelor judeţene şi locale dumneavoastră era in altă tu­ ore de la prim ire, aceasta fâ-
I'.T.C nu a co n trib u it în su­ fi ajutat concret de un m un­ şcoli, cărora le revin sarcini ale U.T.C., în organizaţiile ră şi nu l-am putut găsi. T o­ cînd parte din g rija noastră
ficientă măsură la form area citor cu o înaltă calificare sporite In desfăşurarea pro­ de bază. In fruntea organiza­ permanentă faţă de solicita­
trăsă tu rilo r înaintate aleom u- sau chiar dc un inginer, ci se cesului instructiv-educativ şi ţiilo r trebuie sâ fie aleşi t i­ varăşul Mircea Rădic, din tura to ri".
de dupâ-amiazâ, a rid ica t şi
cadrele didactice, a căror răs­ neri competenţi, activi şi com ­ dlnsul din um eri, s-a m irat Un grup de surori medicale
pundere faţă de educarea bativi, dornici sâ se ocupe de cum . de aparatul stă din 13 din secţia nou-nâscuţi a S pi­
m ultilaterală a elevilor este problem ele fo rm ă rii unor t i­ august a c. şi încă nu-i gata I ta lu lu i unificat din Hunedoara
neri cu înalte ca lită ţi m oral-
Demarajul necesar sâ fie m ult întărită, sâ muncească concret. Este Dar, a precizat el, „n u -i la ne-au sesizat că sora şefă a
politice, oameni care ştiu cum
vor trebui ca îm preună cu or­
secţiei — A rghira Şarlota —
mine, e la Chelu. Aşa că eu
ganizaţiile U.T.C. să se ocupe
m u lt mai profund de rid ica ­ necesar sâ fie îm bunătăţită nu mă bag I" Aşteptăm sâ se a fost surprinsă cind a sustras
anumite m ateriale din maga­
„bage" conducerea cooperati­
rea nivelu lu i de pregătire al munca în planificare, sta b ili­ vei. Situaţia o im pune ! zia spitalului
in contratimp cu elevilor şi întărirea m uncii rea sarcinilor şi responsabi­ In ceea ce priveşte al doi­ Pe această cale vă inform ăm
lită ţilo r, controlul în d e p lin irii
educative în rîndul acestora.
O preocupare de seamă a lo r ; sâ fie folosite la întrea­ lea aparat de radio, aveţi şi că conducerea adm inistrativă
a spitalului cunoştea această
Nu
dumneavoastră o vină.
organelor şi organizaţiilor ga capacitate activul U.T.C. şi trebuia sâ um blaţi la el în pe­ problemă şi luase m ăsurile
volumul sarcinilor U.T.C, trebuie să fie pregăti­ com isiile obşteşti ; sâ se e vi­ rioada de garanţie Din mo­ cuvenite.
te şablonizarea,
rea tineretului pentru viaţă,
u niform iza­
încadrarea lui în normele de rea şi rigidizarea a ctivită ţii. ment ce aţi lucrat la aparat, Tovarăşul Aurel Botezau,
etică socialistă ale societăţii A dunările generale care se vopsind butoanele, lu in d jos din Hunedoara, ne-a trim is o
noastre Avem o serie de as­ vor pregăti şi desfăşura în unele piese, aparatul nu mai scrisoare prin care ne sesi­
pecte necorespunzâtoare p ri­ perioada care urmează sâ fie poate fi considerat în garanţie. za despre comportarea urltâ,
vind comportarea unor tin e ri folosite pentru a dezbate te­ De fapt, dacă aţi fi c itit in ­ lipsită de um anitate a m edicu­
în fam ilie şi societate, deza­ m einic activitatea şi a stabi­ strucţiunile din certificatul de lui Felszegy Irina, care a re­
probate de opinia publică. Se li cele mai eficiente măsuri. garanţie nu făceaţi greşeala fuzat sâ-i consulte copilul mic,
Desigur câ greutăţile care le-am lntîm p inat 1n trim es­ manifestă şi o creştere a stă­ pe care lucrătorii secţiei radio grav bolnav.
tru l I puteau fi evitate dacă beneficiarul — Direcţia r ii -infracţionale în rîndul t i ­ v-au im putat-o pe bună drep­ D irecţia sanitară a ju deţului
judeţeană de gospodărie comunală — ne asigura la nerilor. Asemenea aspecte Plenara a adoptat un am­ tate. a cercetat această abatere şi
tim p docum entaţiile tehnice de execuţie şi dacă din demonstrează câ activitatea plu plan de măsuri pentru Ilisie O lariu, din Dobra. ne-a răspuns: „In urma cer­
partea noastră exista un plus de preocupare. In mod organizaţiilor UT.C. p rivin d diferenţierea şi diversificarea ne-a sesizat că nu a p rim it cetărilor s-a confirm at vino­
cert, acum rezultatele erau şi mai bune". educarea moral-cctâţerreascâ a a c tiv ită ţii în rîn d u l tineretu­ la tim p ochelarii comandaţi văţia m edicului Felszegy Irina,
Aşadar, bila n ţul realizărilor şantierului 4 construc­ tineretului, câ gradul ei de lui. E l va putea fi realizat nu­ prin O ficiul farm aceutic Deva. fa p t pentru care a fost sanc­
ţii din cadrul I.C.SH. a fost afectat de slaba pregă­ com bativitate nu se ridică la mai în măsura în care vor fi Luind legătură cu conducerea ţionată Cazul a fost prelucrat Colectivul de muncâ de Io „Energoconstrucţîa" din Mintia,
tire a c o n d iţiilo r de lucru din acest an. Din relatările n ive lul impus de realitate. aduse îm bunătăţiri în toate oficiului, ni s-a co m u n ica t: în şedinţa cu medicii S pitalu­ pe primele 9 luni, a realizat planul de producţie in proporţie de
Interlocutorului nostru am re ţin u t insă câ nici soarta In centrul m uncii de edu­ la tu rile a ctiv ită ţilo r de orga­ „In luna noiembrie 19G8 le n ti­ lui u nificat din Hunedoara". 116,4 la suta, ceea ce reprezintă 68,1 la suta din planul anual.
locuinţelor pentru anul 1970 nu este mai bună. Acum, caţie a tineretului trebuie sâ nizaţie. Pornind de la aceas­ lele tovarăşului Ilisie O lariu. Aspect de munca de pe acest şantier.
cînd a mai rămas doar puţin tim p pinâ la finele punem cerinţa de a lega strîns tă premisă, diferenţierea şi în coloraţie de 25 la sută. au GH. I. NEGREA
anului, din peste 1 100 apartamente planificate a se această activitate de preocu­ diversificarea se vor transfor­ fost date u n ită ţii tehnico-me-
executa în anul v iito r, numai pentru 270 există pările m ajore ale partid u lu i ma dintr-un deziderat într-o dicale din Deva, pentru exe­
documentaţie asigurată şi sint puţine şanse ca pinâ şi statului nostru. Sâ înar­ realitate vie. palpabilă a vie­ cuţie. Asistentul ootîcîan ne-a
la 15 noiem brie — termen oficial în construcţii de măm operativ tin e rii cu ho- ţii organizaţiilor U.T.C, com unicat .că ochelarii au fost
începere a ie rn ii — ca situaţia sâ se schimbe. Râu CVonlcă teadraBă
este şi faptul câ nici acestea care au asigurată docu­
m entaţia nu au un stadiu fizic de execuţie avansat.
In prezent se execută lucrări de săpături şi fundaţii.
Faţă de această situaţie, risipa de forţe din prim ul
trim estru al anului apare inevitabilă. Deci ..istoria"
din anul trecut se repetă în anul acesta. Oare n-ar „ia ciorba de potroace 1 1
putea fi evitată ?
In acest sens am cerut explicaţii tovarăşului
A lexandru Popa — inginer şef la Direcţia judeţeană Numele lui Sergiu Fârcâ- de actori apţi pentru p a rti­ personajului, va fi primit m
de gospodărie comunală — principalul beneficiar al şan nu necesită prezentări tura d ific ilă a comediei. C. gur cu o căldură binemei
şantierului care ne-a relatat : „Cu toate insistenţele deosebite. A utorul „Stelei Dicu consideră lucrarea lu i tată. In rolul conului Jer
noastre pentru apartamentele planificate în 1970 la polare" şi-a ciştigat un re­ Fârcâşan drept o hiperbolă câ apare Nicolae Nicol?
. Hunedoara nu am putut asigura documentaţie dccît nume îndeajuns de consoli­ satirică, deci spectacolul se aclor cu un fin registru c
in proporţie de 23,5 la sută, ceea ce este insuficient. dat în lumea scenei, pentru structurează în conform itate mic, avind-o ca parlene o
Aceasta deoarece vechile studii tehnico-economice tre ­ ca spectatorul sâ aibă ga­ cu cerinţele genului. E vi­ pe actriţa Pu.şa Novâcrsru,
buiau refăcute conform îm bunătăţirilor aduse de re­ ranţia unei seri de destin­ dent. Sergiu Fârcâşan se fo ­ rare interpretează cu un u­
centele hotârîri în vigoare. Noi le-am restituit proiec­ dere deplină. Este perfect loseşte din p lin de p o sib ili­ mor robust mahalagioaica
tantului. 1 S.C.AS. Bucureşti, imediat ce am p rim it adevărat câ literatura dra­ tăţile oferite de procedeul mcţitâ de un non plus mi­
dispoziţii în acest sens, insă refacerea lor necesită un matică are de în fru n ta t o caricaturizării. Toate perso­ tra al visurilor : o piatră fu­
volum im portant de muncă şi im p licit aminarea pre­ concurenţă serioasă : nenu­ najele apar cu trăsături h i- nerară somptuoasă. Fiul. ca­
dării lor. La insistenţele noastre, proiectantul nc-a mărate form aţii muzicale, perbolizate sub lupa satirei, re pînâ la urmă trâdea^
asigurat că pentru 200 apartamente documentaţia va spectacole de revistă, em i­ defectele alcătuind un fu n ­ visul patern de dragul unei
fi gata la începutul lunii noiembrie, in acest fel cre- siunile sinonime ale Televi­ dal grotesc de un substan­ garsoniere, plus o maşin.j
indu-sc posibilităţi constructorului sâ-.şi sporească ziunii. Dar Sergiu Fârcâşan ţial efect comic. este întruchipat dc ti năimi
frontul de lucru. Am hotârît sâ scurtăm circuitul p ri­ are un m erit deosebit în a- Trec in revistă, pe rînd, actor Mihai Ciita, interpre­
vind avizarea şi aprobarea studiilor tehnico-economice ceastâ întrecere i reuşeşte sâ p ietra ru l infid el, care, deşi tul de succes al lui Dc i
prin trecerea lor de la proiectant direct la organele scrie o comedie plină de are o vîrstâ respectabilă, Juan în piesa lui Radu Star
centrale. Considerăm câ pînâ la sfîrşitul anului docu­ vervă, la contemplarea că­ mni tinjeşte după aventuri ca. Njţulescu este adus :n
mentaţia va fi predată constructorului în totalitate". reia, nici chiar cei mai în ­ amoroase lejere, voind sâ scenă dc Al. Codreanu ; <*u
flăcăraţi adm iratori ai m u­
Luăm ca bune intenţiile bcncficîai-ului. însă avem închirieze o cameră In res­ umor, pietrarul dc Mircea
zicii „beat" nu vor sesiza pectabila casă a coanei Ra- Pînişoarâ, iar Vaier Don. a
în vedere şi faptul câ documentaţia pentru cele 200 absenţa chitarelor electrice. litca (şi fiindcă conul Jenicâ
de apartamente va fi asigurată destul de tîrziu şi câ Poantele de soi asigură fie ­ îi confundă intenţia cu ideca apare intr-un rol bizar, a u ­
nici această suplim entare nu este suficientă pentru cărui moment scenic o bună m andatarism ului, se gene­ tomobilistul Dominic Buj j
a crea un fro n t de lucru corespunzător desfăşurării r it ­ dispoziţie molipsitoare. rează un qui-pro-quo savu­ In rolul coanei Ralucn, per
mice a lu cră rilo r pe tim p de iarnă. Pentru un ritm Sergiu Fârcâşan semnea­ ros). Apare figura demago­ tru întîia oară intr-un rol
de lucru corespunzător ar trebui sâ se păşească In ză actul de naştere al co­ gică a „tovarăşului" N iţu - de această factură, a m i
fost distribuită
actrii
şi
’70 cu un fro n t de lucru de peste 60 la sută din volu­ mediei sale sub egida umo­ ’lescu, funcţionarul, care îşi
mul sarcinilor fizice planificate. A ltfe l forţa de muncă ru lu i caragialesc. Problem a­ maschează ineapaciţatca Claudia Popescu. „A r tis t
plastică"
eiubucară.
car.
pe tim p de iarnă nu poate fi folosită raţional, apro­ tica propusă investigării p lin vorbe pompoase, dar sc-ncaierâ din pricina un. î
vizionarea cu m ateriale de construcţii nu se poate este profund contemporană, goale, cu eterne re fe riri la neînţelegeri cu Astra M
face conform necesităţilor impuse de nevoile produc­ In centru stînd m andataris- „cuceririle" occidentului. A - clcscu (nevasta pietrarului)
ţiei. mul, o noţiune lansată de lâ tu ri de el deţine un efect este interpretată de Paulir, i
Pinâ la sfîrşitul anului. în ceea ce priveşte asigu­ u ltim ii ani. Personajul p rin ­ nu mai puţin h ila r pseudo- Codreanu.
rarea cu documentaţie, lucrările nu se pot schimba cipal, conul Jean, fost maes­ artista plastică, care-.şi în ­ Pitorescul mahalalei buci
prea mult. Totuşi, pentru a contracara intr-o oarecare tru grataragiu, la Îndem nul viorează bugetul cu clubu- roş te ne de altădată, pe co>
măsură efectele negative ale acestui neajuns, condu­ fiu lu i său întreprinzător. curi conştiincios îm pă r­ de dispariţie, este reînviat
cerea şantierului IV. a I.C.S.H. trebuie sâ facă un Geo, se hotărăşte sâ devină ţite cu „tovarăşul" N iţu - plastic de scenograful Auri .
plus de efort pentru a asigura stadii fizice avansate mandatar, deşi un fel de lescu’ Florea. Spectacolul regizat
la locuinţele In rare există condiţii dc execuţie, iar pe circumspecţie caracteristică Cea mai simpatică figură de Constantin Dicu porne
baza experienţei ce o posedă sâ asigure din tim p ma­ virstei îl face sâ examineze a comediei este Moambâ, te de la ideea stabilirii unc
terialele strict necesare locurilor de muncă. Este neee situaţia cu maî m ultă lu c i­ prietenul in tim al conului cit mai depline comuniuru
car. de asemenea, ra to--*»e forţele dc pe şantier sâ ditate dccît băiatul sedus de Jcnicâ. om sim plu, dar a- cu sala. Spectatorii, fârâ-r
fie antrenate cu întreaga capacitate la o muncă perspectivele tra n d a firii ale vind un ataşament sincer doialâ, vor reacţiona viu în
risiduâ, plină de răspundere faţă de sarcinile încre­ eventualului succes fin a n ­ fată dc fostul grataragiu. faţa anomaliilor contempe
dinţate. astfel incit p rin tr-o d irija re raţională a po­ ciar. Moambâ reacţionează prom pt rane, atacate cu mult cura
tenţialului productiv, a tit olanul de producţie cît şi Constantin Dicu. directo­ şi cu un instinct sănătos în de autor, prin intermediu
angajamentele, frontul de lucru pentru ’70 sâ fie rea- Aspect de pe şantierul sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier, rul de scenă al spectacolu­ faţa paradei de .şnapanism spectacolului.
1 lizatC. Foto i V. ONOIU lui, a grupat sub bagheta de tonte felurile. A ctorul
sa regizorală un mănunchi D um itru Drâcea, interpretul DAN COLDA