Page 41 - Drumul_socialismului_1969_10
P. 41
♦ f iDRUMUl SOCIALISMULUI - DUMINICA 12 OCTOMBRIE t « t i
g = » m s E s m ti m s m m u u m
In Uniunea Sovietică a fost
PREZENŢE CURIER • CURIER - CURIER
lansată nava cosmică : i Şonin, com ondontul novei Gheorghi
Locotenent
colonelul
cosml-
S ce „S o lu i-ă ". lo n to to lim b a tă pe
| o rbită , i*o născut In o răţe lu l Ro* ROMÂNEŞTI
j venkl din U crolna. Lo vîrjto de 15 Noul plan cincinal a.1 Re
j ani, el a Intrat lo »coolo de o- publicii Arabe Unite (1970-
vla ţis din O d e n a , iar după trei i j 7o) prevede crearea în in In Comitetul politic al Adunării Generate a O.N.U.
„Soiuz-6“ cu doi onl o devenit elev ol In stitutului PESTE HOTARE dustrie a încă 1 663 000 locuri au început dezbaterile pe marginea propunerii sovie
de a via ţie m aritim ă m ilita ră . In«
Şonln o activat
ceplnd din 1957,
Sn o v la ţiile lio te i Baltice. Iar apoi de muncă, retribuite anual tice privind .întărirea securităţii internaţionale". Luind
cuvintul, lakov Malik, reprezentantul permanent
cu aproxim ativ 158 m ilioane
a)
Nordice. Anul trecut. Şonln a ter«
' m inat cu re iu lto te excelente Aca- § ® || de lire egiptene, relatează U.R.S.S. la O.N.U., a arătat că examinarea acestei pro
surse oficiale din Cairo.
dam io
m ilito ro
bleme nu trebuie sâ se limiteze la discuţiile din actua
o via ţio
de
,,Ju-
cosmonauţi ia bord } k o v ţk r. la sesiune a Adunării Generale şî la adoptarea Ape
Şonin, core are in prezent 34
de a ni, eite c ă lă to rit ţt are doi
m jjjg r
copii — O fiică de 14 onl j l un Kjt' lului către toate statele lumii, care conţine propune
rile sovietice in chestiunea respectivă. Studierea răs
b â io l de B ani. Com itetul executiv al S in punsurilor guvernelor la acest apel. a adăugat el, ar
Se va experimenta sudura în vid a metalelor, in Cosmonautul «oieri Kubcsov, dicatului u n it al m uncitori constitui o bază bună pentru examinarea la sesiunea
lor din industria americană
stare de imponderabilitate. Inginerul de bord al navei sovie de automobile şi avioane a a 25-a a Adunării Generale a problemei cu privire la
tice ,,Soiuz-6‘\ o urm ai cursurile
Au fost stabilite legaturi radio şi de televiziune In stitu tu lu i de ovio(ie din Mosco dat p u blicităţii o declaraţie ..înfăptuirea de către state a măsurilor pentru întări
va }■ a început să lucreze din a rea securităţii internaţionale".
de bună calitate cu echipajul navei. nul 1958 într-un birou de proiec in care apreciază că măsu
Microbiografiile celor doi cosmonauţi. tare Kubosav ji-o susţinut difer- rile antiinflaţioniste luate de
t a ţ i a . obt'n'n d titlu l de candidot A dm inistraţie contravin in
în stîimţe tehnice. El a efecluot in
MOSCOVA 11 (Agerpres). scrie în legătură cu zborul întregime progromu! de pregătire tereselor oamenilor muncii şi reprezentanţii populaţiei in C onsiliul central al Confe
La 11 octom brie ora 14.10 navei cosmice „Soiuz-f>" că In detaşom entul cosmonauţi lor. A sint «greşite din punct de diene să-şi expună revendi deraţiei internaţionale a sin
(ora Moscovei), in Uniunea programul acestui experim ent fosl dublura Iul Aleksei Ellscev, vedere economic şi social*, cările social-economi cc. Se dicatelor arabe se va reuni
care o electual un ibo r Io bordul
Sovietică a fost lansată o ra este amplu şi prevede efec novei .,5olui-S" in Ianuarie o.c., înţrucît sporesc numărul şo azi la Cairo, pentru a dezba
chetă purtătoare cu nava cos tuarea unui cerc larg de cer rea11 cind Irccereo dmtr-o novo cos m erilor. Comitetul executiv natorul democrat Edward te o serie de probleme lega
mică „Soiuz-6". La ora 14,19 cetări tehnice şi ştiinţifice. O mico in alia califică aceste măsuri drept Kenncdy a s p rijin it această te de colaborarea în acest
Kubosov s-o noseul in anul 1935
nava cosmică „Soiuz-6" s-a im portanţă deosebită se acor _ in oro(u I V ioiniV i. re g iu n jo Vla- o încercare „de a opri in fla propunere, declarînd că va domeniu între ţările arabe
plasat cu precizie pe orbită. dă problem elor legate de a j dimirsV (Io nord-est He Moscovu). ţia pe seama celor care au depune in Senat un proiect — anunţă agenţia MEN.
I idio. sel-io cosm onoutului. o ter- j
,,Soiuz-6" este pilotat de plicarea rezultatelor ş tiin ţifi | m lnot. de asemenea. Institutul de I devenit principala ei v ic ti
It-col. Gheorghi Şonin şi de ce obţinute de cosmonautică | aviaţie |i lucreoro în c.oi>tote de | mă".
inginerul de bord V aleri ICu- în satisfacerea necesităţilor e | Inginer. Kailo. Iilco lor. este în j
basov, candidat în ştiinţe teh conomiei naţionale. P rintre a i v irjio de trai onl. i Lo Bratislava s-a deschis, sub auspiciile Societăţii de prie
nice. cestea se numără experim en tenie româno-cehoslovace, o expoziţie de pictură „Arta grafică La 17 octombrie va avea
După cum transm ite agenţia te de studiere a particu la rită contemporană română". Sint expuse opere artistice semnate de Docherii din porturile M ar loc la Geneva cea de-a doua
TASS, echipajul navei va în ţilo r reliefu lui şi compoziţiei 26 pictori români. Aspecte din expoziţie. silia, Nantes şi Havre au de Surse oficiale au a sesiune a Com itetului con
fă ptu i un program amplu ds geologice a scoarţei terestre, clarat simbâtâ o grevă dc 24 nunţat că la Dar es Sa- sultativ al Asociaţiei Euro
cercetări tehnico-ştiinţifice şi studierea caracteristicilor at dc ore în s p rijin u l revendi laam urmează să se des pene a Libe ru lui Schimb
de experienţe, prin tre care o mosferei şi altele. Sesiunea Consiliu cărilor lor privind m ajora chidă la 13 octombrie (A.E.L.S.). Pe ordinea de zi
verificare complexă a siste Au fost începute cercetările UJGOROD 11 (Agerpres). mân Elie Carofoli a fost rea rea salariilor. La Bordeaux Conferinţa pentru dez se află înscrise probleme p ri
m elor de bord şi a com plexu şi experimentele, care pot fi lui Executiv al La Ujgorod s-au încheiat lu les preşedinte ol Federaţiei, şi Lorient. unde autorităţile voltarea ţărilor africa vind integrarea vest-euro-
lu i racheto-cosmic „Soiuz" de efectuate cu mare eficienţă, crările intîlnirii prieteneşti a portuare au hotărît sâ con ne. peana, precum şi unele
construcţie perfecţionată ; pu datorită construcţiei speciale U.N.E.S.C.O. partizanilor păcii din unele Q Vineri seara, „Madriga cedieze un număr de m un La lucrări şi-au anun chestiuni referitoare la dez
nerea in continuare la punct a navelor de tip „Soiuz". Pen ţâri socialiste europene, con- lul" bucureştean o făcut cu citori. situaţia răm m c ne ţat participarea delegaţi voltarea internă a ţâ rilo r
a sistemelor de pilotare ma tru experimente este destinat sacrotă sărbătoririi centena noştinţă cu scena Naţiunilor schimbată. In semn de protest din 41 de ţări ale conti membre ale A.E.L.S. Con
nuală, de orientare şi de sta com partim entul orbital — un PARIS 11. — Coresponden rului naşterii lui V.l. Lenîn. Unite din New York, unde a faţă dc această decizie, do nentului african. Pe a cluziile sesiunii vor fi pre
bilizare a navei in condiţii adevărat laborator. Cosmo tu l Agerpres. Georges Dascal, susţinut un concert extraordi cherii au hotărît să declare genda conferinţei figu zentate sub formă dc ra
grele de zbor, verificarea sis nauţii pot trece din com parti transm ite : Intre 15 septem La întîlnire a participat şi la 12 octombrie o grevă de rează examinarea unor poarte C onsiliului m iniste
tem elor de navigaţie autono m entul cosmonauţilor. unde brie şi 10 octom brie s-a des o delegaţie a Comitetului N a nar, Io invitaţia Consiliului 24 dc orc. O grevă asemănă probleme referitoare la rial al A.E.LS., care se va
me ; efectuarea unui amplu ei stau în perioada plasării făşurat la sediul U N E S C O , ţional pentru Apărarea Păcii recreotiv al O.N.U. toare va avea loc azi şi în măsurile necesare pen reuni tot la Geneva, la 6 şi
program de observaţii ş tiin navei pc orbită şi coborîrii pe din Paris cca de-a 83-a se din Republica Socialistă Spectacolul o avut loc in portul la Rochelle Pallice. tru dezvoltarea econo 7 noiembrie.
ţifice şi de fotografiere a o Pâm int. în com partim entul siune a C onsiliului Executiv România, condusă de acad. amfiteatrul verde care poortă mică a ţărilor africane
biectivelor geologice şi geo orbital printr-o trapă de ac al U N E S C O La ordinea zi Dumitru Dumitrescu, membru numele fostului secretar ge * 0 * şî pentru creşterea nive ♦ O *
fizice ale Pâm întului, precum ces. In ambele com partim en lei au figurat probleme refe al Biroului Comitetului. neral al O.N.U., Dag Ham- lului de trai al popoare Generalul Em ilio Garras-
şi explorarea atmosferei P â te au fost amenajate locuri ritoare la executarea progra marskjold. situot în clădireo P articipanţii la Congresul lor lor. tazu Medici, desemnat zile
m în tu lu i in scopul punerii la speciale care oferă cosmo m ului UN.E.S.C.O, pentru $ BUENOS AIRES 11 (A- bibliotecii Naţiunilor Unite. naţional al indienilor din le trecute preşedinte al Bra
punct a metodelor de u tiliza nauţilor un cîmp larg de v i 1969—1970. metodele de lucru gerpres). - Congresul al XX- Şefi de delegaţii, ambasadori, Statele Unite, care şi-a în ziliei, a declarat la o confe
re a datelor obţinute in eco ale organizaţiei, eît şi unele lea al Federaţiei internaţio funcţionari internaţionali şi cheiat lucrările la Albuquer- rin ţă de presă că preconi
nomia naţională ; cercetarea zibilitate asupra Pâm întului probleme adm inistrative şi fi nale de astronauticâ, prezi diplom aţi acreditaţi pe lingă que (New Mexico). au pro de tege în vederea m ajorării zează admiterea existenţe;
pro p rie tăţilo r fizice ale spa şi spaţiului cosmic. nanciare. dat de acad. Elîe Corafolî, O.N U. au ovul prilejul de a pus organizarea unei consfă alocaţiilor federale destina unei «opoziţii constructive*.
ţiu lu i cosmic cîrcum terestru ; şl-o încheiat vînerî lucrările, petrece o seară plăcută în tu iri la Casa Albă. la care te populaţiei indiene. „C ritica constructivă, a a fir
efectuarea de explorări medi- după cinci zile de dezbateri compania ansamblului dirijot m at el, poate sâ mă ajute în
ro-biologiee pentru stabilirea animate. de artistul emerit Marin restabilirea procesului de
influentei facto rilo r zborului Au fost prezentate 136 de Constontin. m ocratic" în Brazilia.
cosmic asupra organism ului Un grup de partizani uruguayeni. aparţinînd or-
misiunii
Searo, lo sediul
uman. 9 9 T C u e le x 9 6 9 66 comunicări referitoare la sis permanente a României la nizaţiei „Tupamaros". a atacat vineri localitatea Pân ♦ 0 *
In tim p u l zborului, pe nava temele moderne de propulsie O N.U. a ovut loc un cocteil do (30 000 de locuitori), situată la 30 kilometri de Mon
tevideo, pe care au ocupat-o şi deţinut-o timp de trei
în Cosmos, psihologia spaţia
cosmică „Soiuz-6“ se vor ex BASEL 11 (Agerpres). Corespondenţă du la H. L i lă, producerea energiei la bor dat în cinstea membrilor an Un radioastronom dc Ui
perimenta, cu ajutorul unei man : Simbâtâ s-a închis marele tîrg internaţional al dul viitoarelor staţii orbitale, samblului. ore. După retragerea grupului, poliţia a arestat 17 per observatorul „Jodrell B ank'
aparaturi tehnologice unice, industriei nucleare puse în slujba construcţiilor paş soane bănuite că ar avea legături cu organizaţia „Tu a descoperit două noi stele
diverse metode dc sudare a nice : „N uclex *69". D intre ţările participante, S.U.A., folosireo sateliţilor artificiali oi O Opera din Rouen a pre pamaros*. neutronice cunoscute sub nu
pâmîntului, sistemele de sol
m etalelor in vid şi in stare de U.R.S.S., Franţa, R.F. a Germaniei au fost expozanţii vă ne a cosmonauţilor şi la alte zentai vineri seara „Aida" de Pentru urmărirea partizanilor a fost ordonată una mele de pulsari. Cu acestea,
im ponderabilitate cei mai apreciaţi. Prezentă pentru in liia oară la acest dintre cele mai mari mobilizări ale poliţiei din istoria num ărul total al pulsnrilor
Cu nava au fost stabilite tîrg. România a demonstrat maturitatea tehnicii sale probleme. In cursul congresu Verdi, cu participarea solişti acestei ţări. identificaţi în ultim ele 18
lor români Dan lordăchescu,
legături de radio şi televiziu nucleare. D intre aparatele expuse au atras atenţia lui a Cvut loc şi un colocviu luni se ridică la 40.
ne de bună calitate. prin înaltul lor grad de lehnieilatp : um idim etrul ma- internaţional osupri proble Mogda lanculescu şi Nicotoe
Comandantul navei cosmi sie. laserul de putere cu bioxid de carbon, generatorul melor dreptului spoţioî. Florei. Preso, radioul şî tele
ce, Gheorghi Şonin. raportea gama, instalaţia do nivel diferenţial şi defectoscoape- Conducerea Federaţiei in viziunea locolâ au dedicot o-
ză că starea sănătăţii echipa le. Dem onstraţiile — care au atras un marc număr dc ternaţionale de astronautico cestui spectacol articole elo
ju lu i este bună şi că in cabi specialişti şi vizitatori — au facilitat condiţiile de co o hotărît ca cel de-ol XXI-lea gioase, subliniind marele suc
ces obţinut de ortiştîi români
na cosmonauţilor şi in cca or operare şî valorificare a produselor româneşti pc pia congres al său să aibâ loc în şî reliefînd colitoteo ortistică CURIER • CURIER . CURIER
bitală se m enţin condiţii nor 1970 în Republica Federală a
ţa mondială Delegaţia ţâ rii noastre condusă dc M ihai
male. Presiunea, temperatura, Bâlânescu, inginer şef al Institu tului de fizică atom i Germaniei. Academicianul ro.- deosebită o spectacolului.
um iditatea şi componenţa ga că, a participat activ la colocviile organizate in cadrul
zelor corespund celor terestre. tîrgului.
Cosmonauţii au trecut la
realizarea program ului. „Nuclex '69" a constituit un mare succes al spiri
tu lu i dc cooperare internaţională.
Comentatorul ş tiin ţific al „Z iua moratoriului Azi, alegeri parlamentare în Turcia
agenţiei TASS, A K a riţk i,
A N K A R A 11 (Agerpres). — strîns. Deşi în disputa electo
La alegerile parlamentare rală sînt angajate 8 form a
in Vietnam" Turcia, aproxim ativ 14 m ili ţiu n i politice, observatorii
rare vor avea loc dum inică în
preciazâ că lupta principală
oane dc cetăţeni cu drept de
vot vor participa la un scru se va da intre Partidul drep
tă ţii. aflat la putere, şi P arti
tin cc se anunţă destul de dul Republican al Poporului,
Cea mai mare acţiune de protest din istoria S.U.A. cetării războiului din V ie t fost partid de guvcrnânihu,
împotriva războiului nam, iar arhiepiscopul din Aproape 6000 apa actualmente îr> opoziţie.
D etroit i-a chemat pe credin U llim u l marc sondaj efec
NEW YORK 11 (Agerpres), octombrie, m ajoritatea in sti cioşi sâ postească în această rate de zbor ame tuat în rindul opiniei publice
Agenţiile americane de pre tutelor dc învâţâm înt supe zi. indică o scădere a popularită
să relatează despre amplele rio r îşi vor suspenda cursu Una din cele mai neobişnui ţii P artidului dreptăţii, ron-
pregătiri care se fac pe întreg rile la fel ca şi şcolile din te acţiuni va avea însă loc în ricane doborîte dus de prem ierul Sulevrnon
te rito riu l S.U.A. în vederea New York unde învaţă 1.1 clădirea Congresului S.U.A., Demirct 111 ar putea oblice
dem onstraţiilor ce vor avea m ilioane de elevi. Numeroşi unde 64 de congresmani care în Vietnam — p o trivit acestui sondaj —
loc la 15 octombrie îm potriva m anifestanţi vor purta bra se opun intervenţiei america aproxim ativ 46.9 la sută c';n
războiului din Vietnam — sarde negre in semn de do ne în Vietnam, au anunţat că SAFGON 11 (Agerpres). num ărul de voluri, faţă de
«Ziua m oratoriului in V ie t liu faţă de cei 40 000 de ame în tot cursul n opţii de m arţi In ciuda intensităţii rela peste 52 la sută la alege; i!r
nam ". P o triv it re latărilor a ricani căzuţi în Vietnam , iar spre m iercuri, Camera Repre tiv scăzute din ultima pe din 1965. Sondajul acordă in
genţiei Associated Press, .se în cursul m itin g u rilo r vor fi zentanţilor va fi ţinută in se rioadă a operaţiunilor mi schimb aproxim ativ 30 la
aşteaptă ra aceste demonstra citite liste ale m o rţilo r In a siune, ia r cuvîntârile ce vor litare din Vietnamul dc din num ărul vo tu rilo r P a rti
ţii sâ sc desfăşoare în fiecare cest război In m ulte oraşe se fi rostite de ei vor constitui sud. pierderile americane dului Republican al Poporu
6tat al S.U .A * La ele vor vor desfăşura marşuri cu to r „un sp rijin sim bolic dat ma în aparate de zbor se apro lui. ceea ce ar însemna un a
participa guvernatori, membri ţe. M arşul din Washington va nifestanţilor". Z iarul „New pie rapid dc cifra 6 0 00 — vans faţă de alegerile prece
ai Camerei Reprezentanţilor, fi condus de Corctta ICing. Y ork Times" arată că hotâ- comentează agenţia Asso dente.
senatori, foste o ficia lită ţi gu văduva fostului lide r al popu rîrea grupului congresm anilor ciated Press, care menţio
vernamentale, oameni de a fa laţiei de culoare din S.U A., de a ţine „o sesiune simbolică nează doborîrea in cursul
ceri. m uncitori, cadre didacti M artin Luther King. La m ar de protest" se explică prin zilei de vineri a altor două
ce şi un mare număr de stu şurile de protest, vor lua par „uriaşul val al m işcării a n ti elicoptere aparţinînd forţe Fotbal
denţi de la toate universită te, prin tre a lţii, senatorul Eu războinice care capătă o forţă lor S.U.A. Potrivit datelor
ţile şi colegiile americane. gene McCarthy şi John Laird. sporită în întreaga tară". U l furnizate dc comandamen
tul american de la Saigon.
Pregătirile în vederea aces fiu l m in istru lu i apărării al tim u l sondaj G allup arată de Statele Unite au pierdut pî-
tor dem onstraţii, apreciate de S.U.A., M elvin Laird, student altfel că 50 la sută din ame nă in prezent în războiul i R om ânia—
agenţia AP drept „cca mai la Universitatea din Wiscon- ricani consideră intervenţia vietnamez 3 097 de elicop
marc acţiune de protest îm sin. C ardinalul Rîchard Cus- în Vietnam drept o greşeală, tere şî 2 873 de avioane de
potriva războiului ce a avut hing din Boston a chemat toa iar numai 35 ia sută aprobă diverse tipuri, al căror cost | Portugalia
loc vreodată în Statele Unite" te bisericile sâ organizeze ser politica adm inistraţiei in V iet
se ridică la aproximativ 6 1 Stadionul „23 August" din ■
6e apropie de sfîrşit. La 15 vicii speciale In favoarea în nam. miliarde dolari. ! Capitală, găzduieşte astăzi un j
| meci de mare atracţie ; ■
j România — Portugalia, din i
i cadrul prelim inariilor cam* !
(Urmore din nr, 4595) nelor reuşeşte să urnească locuri, corpurile neînsufleţi ! pionatului mondial de fotbal, j
din loc acest animal cu ochi
D E L I I I SI te ale celor doi mari oameni [ Intîlnirea suscită un deosebit !
Printre monumentele le- DIA10G IM VECHI blinzi, care, toropit de căldu politici indieni au fost inci j interes. Fotbaliştii români spe- :
(jale cel mai direct de tsto- ră, se aşează de-a curm ezi nerate, iar cenuşa a fost răs i râ să revanşeze infrîngerea ;
tia contemporană a Indiei, şul străzii, bloctnd deseori pândită în apele Gangelului. | din prim ul joc (0—3), suferi- ■
cel mai reprezentativ este circulaţia. De asemenea, ne Nu departe de Rajghat se a- j tâ Ja Lisabona şi să-şi con- j
„Fortul roşu", devenit sim lipsiţi din acest peisaj, sfnt flă casa memorială Sangra- | solîdeze poziţia de lideri ai j
bol al luptei pentru liberta negustorilor înstăriţi ,stnt a tmblinzitorii de cobre, care halaya, unde sint expuse o j grupei, necesară calificării In
te a poporului indian. A ici a hi. Zidurile vechi fnconjoa- rid, găseşti o răcoare recon tudinea el cu tot coloritul, companiate de strigătele in cu nişte coşuri rotunde din biecte personale, documente turneul fina) din Mexic. Jo-
zarva şi vacarmul ce o în
fost arborat pentru prima ră oraşul ca un briu, între fortantă. soţesc de sute şi poate chiar sistente ale vinzătorilor am nuiele la subsuoară sint gata şi fotografii care vorbesc de | cui va începe la ora 15,30 şî
dată la 15 august 1947, dra rupt din cînd in clnd. de porţi Vechiul Delhi conservă via bulanţi gala să-ţi ofere orice să-ţi. prezinte un spectacol spre viaţa şi activitatea lui- | va (i arbitrat de iugoslavul
pelul tricolor (roşu, alb, ver de intrare in Vechiul Delhi. ţa indianului dc rtnd in toc m ii de ani. Un iz nedesluşit te interesează. Pe trotuare, in ed it: dansul unei reptile Mahatma Gandhi. Din piaţa ! Canac.
de) al statului independent Urme ale construcţiilor an mai cum este ea, nesofisticată ne atrage atenţia spre un fel în acest vacarm, lucrează în sunetele unui fel de flu „Vijay Chowk" de care am Cele două echipe vor aii-
India. Situat pe n colină la ticului Shahjahanabad mai Văzîndu-l, mi-am dat seama de gogoşerie in care vinziI- meşteri care dintr-o tablă o ier, folosit de artistul stră mai vorbit, pe o stradă apro I nia următoarele form aţii pro
hotarul imaginar dintre V e pot fi întilnite chiar în bişnuită sau dintr-o piatră zii. Un soi de îm blînzitori- piată, „Teen Murti House' babile : ROMÂNIA : Râduca*
chiul Oclhi şi Noul Deliii, Chandni Chowk, stradă-ba- oarecare îţi confecţionează dresori întilneşti în persoana — reşedinţa oficială a fostu nu, Sâtmărcanu, H&lmăgea-
..Fortul roşu" Stâ mărturie a zar, unde vizitatorilor li se pe loc un bibelou demn de acelora care, după învoială lui prim -m inistru indian — nu. C. Dan, Deleanu, Dinu,
vrem urilor trecute şi este oferă tot ce se poate cumpă toată admiraţia. In stradă ai în schimbul unei rupii, scot a fost transformată in pre Nunweiller VI, Dembrovschi,
murtor al prezentului. Intre ra sau vinde. Dincolo de pră Note de drum impresia că se consumă în dintr-un sac două maimuţe zent în „Muzeul memorial Dumitrachc, Dobrin, Luces-
zidurile sale groase cu porţi vălioarele şi bazarele, în ma treaga viaţă. Tunsul şi bdr- ce vor executa amuzante Nehru". cu : PORTUGALIA : Damas,
monumentale, palatul din in rea lor majoritate încropite bieritul, proba la croitor, re dansuri. Locuitorii capitalei indiene Pedro Gomez, Batista, Huni-
terior. cu săli de marmură. din te m iri ce, se află case din India paratul pantofilor, dichisul, Indienii care vin la Delhi se rnindresc cu oraşul lor de berto, Hilario. Toni, Jose
incruslafii de aur şi pietre cu balcoane interioare, curţi totul se petrece în văzul pu cu treburi sau pur şi simplu spre care afirm i, pe drept cu- Marîa, Nelson, Torres, Euse-
nreţioase, incintă privirile, cu fintîni, cu porţi din lemn blic, fiecare căutîndu-şi ini- în pelerinaj m.erq mai intii vînt, că are o istorie m ilena bio, Simoes.
în acelaşi complex se află incrustat, şi in care pătrunzi verturbabil de treaba lui. să viziteze Rajghat-ul şi ră — după unii istorici 3 000 In prezent. clasamentul
Jama Masjîd — o construc pe alei foarte înguste. Inte cit adevăr există fn afirma torul ne îmbie să cumpărăm Printre tarabele de legume Shanti Vana, locuri memo de ani — un prezent stimula grupei este următorul : 1.
ţie nu mai puţin monumen riorul acestor case este îm ţiile prietenilor indieni ca preparatele casei : cocă pră şi fructe. pe strada mare, in riale ridicate fn semn de pre tor şi un viitor plin de spe România — 5 puncte; 2. Gre
tală, supranumită „cea mai podobit cu carpete pe moti re-mi spuneau că adevărata jită umplută cu ceva ce are forfota aceasta obositoare, ţuire a celui ce a fost mare ranţă A ja l-am văzut şi noi, cia — 4 puncte ; 3. Elveţia —
nobilă moschee din Orient“. vele cărora sint aplicate bu Indie poale li cunoscută nu insă gust de carne foarte pu poate fi întilnii, ca intr-un le ginditor al poporului in un grup de ziarişti români a- 4 puncte : 4, Portugalia — 3
puncte.
Ambele au fost ridicate, du căţi mici de oglinzi rotunde mai uîzitm d această parte o ternic condimentată. Pe cit dian — Mahatma Candhi. flaţi în vizită in urmă cu a Au mai rămas de disputat ,
pă cum ne informează ghi şi pietre semipreţioase şle oraşului. Străzile înguste şi de picante la gust, aceste „de decor fără de care nu se poa de la a cărui naştere se (m- proximativ un an şi jumăta trei meciuri: Grecia — Elve
dul, de Shah Jahan. In ju fuite. Este de necrezut că. slrimbe de aici, cit aglome licatese', pregătite cu o iu te jucq o piesă, un personai nlinesc zilele acestea 100 de te. ţia (Ia 15 octombrie, la Sa
rul acestor două monumente in ciuda spaţiului destul de raţia specifică oraşelor O ri ţeală de invidiat de orice considerat sacru : vaci sterpe, ani. şi a prim ului şef de pu lonic) ; Elveţia — Portugalia
s-a creat şi dezvoltat oraşul redus, in aceste locuinţe, li entului, iţi dau imaginea u bucătar, sînt privite cu du animale ale nimănui Numai ION RUJINELU (la 2 noiembrie, la Berna),
Shnhjahanabad, pe vatra că pite una de alta, asupra că nui iarmaroc perpetuu Via biu de vizitatorul europeon. te m al Indiei independente. şi România — Grecia (la 16
ruia se află azi Vechiul Del- rora se revarsă un soare to- ţa se revarsă in toată pleni- Invitaţiile curtenitoare ale zgomotul asurzitor al claxoa Jawaharlal Nehru. Pe aceste (sfîrşîl) noiembrie, la Bucureşti).
(Agerpres)
TIPARUL i loireprinderM poligrafică Da va
14 066