Page 42 - Drumul_socialismului_1969_10

Anul XXI pr o leta r i o in TOATE TARILE, u n iţ i- v ă ! Redaclie
şi administrare.
Nr. 4597
ziarului

Mărfi D E V A , str Dr Pelrv Grota, nr ^

14 octombrie teleloone : redocloi şet - 1588 ; «e
doctoi şef odjunct. secretar de ledoc
Ţie şi secţio vioŢo de portid - 2138
secţiile tulluro-sporl şi piobleme cela-
1969 ţeneşli -o 8317 ; secţia scrisori, docu­
mentare şi externe - 2317; secţio in­
dustrie şi administraţio - 1275 ; tele­
fon de serviciu între orele 16-24 -
« PAGINI, 30 BANI 1585.
ORGAN A l COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R. Şl A l CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN

VIZITA TOVARĂŞILOR
Eforturi înzecite pentru realizarea integrală

a prevederilor de plan pe 1969

NICOLAE CEAUŞESCU Şl

Nil ADMITE DEROGĂRI DE IA PIAN ION GHEORGHE MAURER IN INDIA

Pentru marcarea sfir.şitu- decade a acestei luni se crase ce adinceştc şi mai
lui de an, numărătoarea zi­ desprinde că majoritatea co­ m ult prăpastia dintre plan
lelor continuă, apropiindu-se lectivelor de muncă din în ­ şi realizat In prim ele 10 zile S osirea la D elhi
vertiginos şi im placabil de treprinderi şi-au înscris e­ ale lu n ii octombrie s-au în­ P lecarea din C apitală
ora bilHnţului final. fo rtu l în contextul acestor registrat cele mai scăzute
In aceste zile hotăritoare, cerinţe majore, obtinînd re­ randamente din acest an. Preşedintele C onsiliului de DELHT 13. — T rim iş ii spe­ de M iniştri, Ion Gheorghe
organizaţiile de partid, co­ zultate favorabile. La Com­ Din cele peste 23 000 tone Duminică dimineaţă a pă­ Stat şi preşedintele C onsiliu­ ciali Agerpres. Nicolac Ioncs- Maurer. sînt p urtă to rii unui
mitetele de direcţie, cadrele binatul siderurgic Hunedoa­ restante fată de plan. 111120 răsit Capitala, plecînd spre lui de M in iştri sînt însoţiţi dc cu şi Ion P uţinclu trans­ mesaj de pace şi bună înţe­
dc specialişti din economie, ra s-au acumulat noi depă­ provin numai din această India, preşedintele C onsiliu­ Corncliu Mâncscu, m inistrul m it r Sentimentele dc prie­ legere. de prietenie şi colabo­
trebuie să desfăşoare o şiri la producţia dc fontă, perioadă scurtă ? ! lu i de Stat al Republicii So­ afacerilor externe. Cornel tenie, stimă şi preţuire rare, soli ai dorinţei poporu­
muncă complexă, plină de otel. lam inate şi cocs meta­ Aceste căderi sint intole­ Blocurile turn de la Vulcan cialiste Romârtia, Nicolac Burtică, m in istru l com erţului care leagă dincolo de lui român de a contribui la
răspundere pentru îndepli­ lurgic, ccca cc constituie un rabile. Totuşi, conducerea oferă familiilor de mineri, con­ Ceauşescu, împreună cu so­ exterior, şi Ion Morega, ad­ spaţiile geografice popoarele dezvoltarea continuă a bune­
nirea indicatorilor de plan indiciu sigur că planul a­ centralei, a exploatărilor, fortul şi eleganţa specifice ar­ ţia, Elena Ceauşescu, şi pre­ junct al m in istru lui industriei român şt indian, au găsit o lor re la ţii statornicite intre
(n fiecare zi şi la nivelul nual va fi realizat şl depă­ organizaţiile dc partid sînt hitectonicii modeme. şedintele C onsiliului de M i­ construcţiilor de maşini. convingătoare reafirm are în cele două ţâr» şi popoare, ba­
fiecărei form aţii de lucru şit. Cu rezultate asemănă­ răspunzătoare, dar şi acum. niştri, Ion Gheorghe Mauror, cordialitatea cu care au fost zate pe respectarea neabătută
cu
îm preună
soţia,
Elena
Orice m inut pierdut, orice toare a încheiat această de­ stau în expectativă. A sosit La plecare, pe aeroportul a p rin cip iilo r suveranităţii şi
abatere de la ritm u l accele­ cadă şi U. V. Câlan. I M. momentul de a se pune ca­ M aurer, care, la invitaţia pre­ Bâneasa, erau prezenţi tova­ întîm pinati solii României pe independenţei naţionale,, ega­
rat al muncii poate aduce Hunedoara, l.F. Deva. I T.L. păt acestui sistem de m un­ şedintelui R epublicii India. răşii Paul N iculescu-M izil, străvechiul pâm înt al Indiei. lită ţii In drepturi, neameste-
mari leziuni producţiei, poa­ Petroşani şi altele. Dc re­ că. Factorii răspunzători de V arahagiri Venkata G iri, şi a Preşedintele C onsiliului de
te deteriora rezultatele bune marcat că la „M arm ura" Si- soarta producţiei de cărbu­ Randamente Stat al R epublicii Socialiste
înregistrate pînâ acum Din meria. care a acumulat în ne din Valea Jiului sînt che­ p rim u lu i m inistru al Indiei. (CONTINUAM IN FAC. • 4 a| (CONIWUAM M MO. m * H
concepţia de lucru a unor prim ele 9 luni mari restante maţi să spună lu cru rilo r pe sporite Ind ira Gandhi, vor face o v i­ România, Nicolae Ceauşescu,
comitete de direcţie trebuie la dale mozaicate, în prim a nume şi să vindece „rănile" zită oficială in India. şi preşedintele C onsiliului
lichidată complet pasivita­ decadă a lu n ii octombrie s-a care dor producţia ! R eali­ Hărnicia colectivului de
tea. îmbrăţişarea restante­ înregistrat un plus dc 1 4311 zarea exemplară a sarcinilor muncă de ta l.M. Hunedoa­
lor in speranţa recuperări­ mc. trasate dc partid nu poate fi ra, la sfir.şitul primei deca­ D I N E U O F I C I A L
lo r pînâ la sfîrşitul anului. Cu (olul altfel înţeleg să lăsată la voia in tîm p lă rii, de a lunii octombrie, s-a
D im potrivă, mai m ult ca acţioneze conducerea Cen­ trebuie acţionat cu hotârîre materializat in 188 tone fier Preşedintele Republicii In ­ niştri, Ion Gheorghe Maurer, lare a Indiei. M. H idayatul- m in istru l pentru petrochim ie,
oricind este necesar ca acum tralei cărbunelui din Pctror acolo unde intervin greutăţi, conţinut în producţia de dia, Varahagiri Venkata G iri, cu soţia, Corneliu Mânescu, lan, preşedintele C u rţii Su­ m inelor şi m etalurgiei, Violet
să se facă totul pentru an­ şani. a exploatărilor miniere trebuie căutate soluţiile co­ minereu marfă peste sarci­ şi soţia sa, au oferit, luni sea­ m inistrul afacerilor externe. preme a Indiei, Dtnesii Singlt, Alva. vicepreşedinte al Con­
trenarea în procesul produc­ subordonate, care în loc să respunzătoare. nu justificări. ra. în saloanele Palatului pre­ Cornel Burtică, m in istru l co­ m inistrul afacerilor externe. s iliu lu i statelor, Hans Raj
tiv a tu tu ro r rezervelor ca­ opereze cu măsuri eficiente A. MICLE nile planificate. Depăşirile zidenţial „Rashtrapati Bha- m erţului exterior, Ion More­ Y. B. Chavan, m in istru l de Gupta, prim arul oraşului, de­
ro garantează efectiv succe­ pentru recuperarea m inusu­ înregistrate în această de­ van", un dineu oficial în o­ ga, adjunct al m inistrulu i in ­ interne, Jagjivan Rum. m inis­ putaţi, oameni de artă, ştiinţă
sul în d e p lin irii planului pe rilo r fată de plan. tolerează cadă amplifică sporul su­ noarea» preşedintelui C onsiliu­ dustriei construcţiilor de ma­ tru l agricu lturii şi alim enta­ şi cultură, oameni de afaceri,
trim estru cu o Inexplicabilă pasivita­ plimentar de concentrat de lu i de Stat al R epublicii So­ şini, şi Petre Tânâsie. amba­ ţiei, Bhagat Bali Ram, m inis­ ziarişti.
Din centralizările prim ei te „jocu l" unor deficiente fier din primele 9 luni la sadorul României în India. tru l com erţului exterior şi al In tim p ul dineului, care s-a
6 023 tone. cialiste România, Nicolae aprovizionării, C M. Poona-
Ceauşescu, şi a soţiei sale. Din partea indiană au par­ cha, m inistrul oţelului şi in ­ desfăşurat intr-o atmosferă
Elena Ceauşescu. ticipat : p rim ul-m inistru, In- dustriei grele, V. K. Rao, m i­ deosebit dc cordială, priete­
La dineu au luat parte pre­ dira Gandhi. G. S D hillon. n istru l educaţiei şi probleme­ nească. cci doi şefi dc state
CU FORTE SPORITE IR TERMINRRER şedintele C onsiliului de M i­ preşedintele Camerei popu­ lor tineretului, Triguna Sen, au rostit toasturi.

GRRRNICH R LUCRĂRILOR RGRICOLE T oastul preşedintelui T oastul p reşed in telu i

V arahagiri V enkata Giri N icolae C eauşescu
Termenul scadent pentru
incheierea lu crărilor agri­ Duminică, pentru unele coope­ care va ofer-i o,.viaţă m ai,b u ­ Domnule preşedinte. ce, a ..cpnJucrării pe plan in
cole de sezon — respectiv Dumnuie preşedinte. nă tu tu ro r fiilo r şi fiicelor sa­ Doamnă prim-minislru. lernaţional, pentru salvgarda­
recoltatul c u ltu rilo r de Domnule prim-mînislru, le Este o coincidenţă cu ade­ Doamnelor şi domnilor. rea păcii şi securităţii, pentru
toamnă şi insăm inţările — Domnule ministru de ex­ vărat fericită câ anul acesta Nc aflăm doar dc rjtcva înţelegere şi colaborare intrr-
se apropie cu paşi repezi terne. s-a sărbătorit a 25-a aniversa­ orc în India — şi intr-adevăr naliuni.
de sfirşit. Pentru a evita rative agricole „ore pline,1“ Excelenţe. re a în fiin ţă rii României noi. ne sim ţim în ţara dumnea­ In ţara noastră este cunos
pierderile de recoltă, dum i­ Doamnelor şi domnilor. P erm iteţi-m i sâ mă folosesc voastră ca în m ijlocul unor cută şi preţuită contribuţia
nică s-a lucrat cu forţe spo­ de acest p rile j, pentru a vă prieteni buni, apropiaţi In valoroasă pe care India a a
rite în majoritatea u n ită ţi­ Am marea plăcere sâ salut felicita pe dumneavoastră şi, prim irea cordială pc care dus-o, de a lungul istoriei sa
lor agricole dc stat şi co­ iar pentru altele... „ore goale“ în seara aceasta pe preşedin­ prin dumneavoastră, poporul ne-ati fâcul-o dumneavoastră, Ic milenare, la tezaurul de ci
operatiste. înregislrindu-se tele C onsiliului de Stat al Re­ României, pentru această fe­ conducătorii statului indian, vilizaţie şi cultură al omeni
realizări m eritorii. In I.A.S.- publicii Socialiste România, ricită aniversare şi pentru a populaţia oraşului Delhi. noi rii : este cunoscut şi apreciat
uri, spre exemplu, s-a re excelenţa sa. domnul Nicolae vă exprim a cele mai hune u- vedem o expresie a re la ţiilo r geniul creator al poporulu
ro lia t porumbul dc pe 135 MĂRTINEŞT1 Ceauşescu. Domnule preşedin­ râ ri de prosperitate in v iilo r de prietenie şi colaborare indian, dragostea lu i pentru
de hectare, s-a pregătit pa­ R O ŞC A N I te, aceasta este prima dum ­ a României. dintre România şi India, a frumos, măiestria Iul de ar
lul germ inativ pe 110 hec­ neavoastră vizită in India şi, Pentru noi, cei din India, sentimentelor de stimă şi res­ list. sp iritu l lu i paşnic, con­
tare. iar alte <10 de hectare deşi sinteţi doar dc puţin anul acesta are, de asemenea, pect ce şi le nutresc reciproc structiv.
au fost insâminţatc. Toto­ Cuvlntul dat — tim p aici, avem impresia râ o im portanţă aparte. Noi co­ popoarele noastre. Vă m u lţu ­ Poporul român a urm ărit
dată s-au depânuşat şi trans­ Cum râmîne cu vă s im ţiţi bine. ca acasă. în memorăm acum centenarul mim încă o dată pentru ospi­ cu sentimente de profund;!
portat pentru depozitare 300 m ijlocul nostru. Avem plăce­ naşterii părintelui naţiunii. talitate. pentru salutul cordial solidaritate lupta poporului
tone de porumb promisiunea? o frunză-n zbor ? rea de a avea in acelaşi tim p Mahatma Gandhi a determ i­ pe care ni l-a ţi adresat, pen­ indian, a forţelor sale înain
La cooperativele agricole în m ijlocul nostru pe d istin ­ nat scopuri care. desigur, re­ tru cuvintele frumoase rostite tate pentru scuturarea jugu
din Brîznie. Râcâştie. Iha, şii dumneavoastră colabora­ clamau un sp irit dc înaltă la adresa ţâ rii noastre. lui străin, pentru eliberare;*
In ziarul nostru dc sîmbă- Vineri nc supăra şi nc amuza, tn acelaşi timp, atitudinea tori. prim ul m inistru -şi m i­
Orâştie, Lunca. Pricaz, Câs- tă, preşedintele cooperativei nistrul afacerilor externe T u­ disciplină pentru toate po­ Contactele şi schimbul de de sub dom inaţia colonială
a preşedintelui C.A.P. Mârtineşti, Ioan Birceanu, cu
tâu. Dobra, Ţebea. Sarm i- agricole din Roşeam, Petru liniştită a preşedintelui C.A.P. Mârtineşti, Ioan Birceanu, cu turor, vă urez în scara aceas­ poarele lum ii, şi, ceea ce este vizite între conducătorii sta­ pentru independenţă naţiona
vegetusa şi în alte unităţi Mircea, relata că : „pînâ luni puţin deosebită de cea a celorlalţi membri ai cQnducerii coo­ ta un cordial „Bun venit". mai m ult, el ne-a indicat co­ telor noastre corespund pe lâ. România a salutat cu deo­
s-a lucrat, fiind deci „ore se va face un salt spectacu­ perativei. a inginerului Dieter Gabcl, a brigadierilor si a mandamentele, m ijloacele şi deplin dorinţei popoarelor ro­ sebită satisfacţie cucerirea in
p lin e ', la însâm înţări, pre­ los la toate lucrările agrico­ cooperatorilor, în ultimă analiză. (Nu i-am întîlnit pc toţi ta U rîndu-vâ bun venit, dom­ mân şi indian de a se cunoaş­
gătirea terenului, transpor­ le. Sc va fnsăminţa grîu pe bufet, ci numai pe preşedinte). nule preşedinte, no» salutăm te mai bine, de a prospecta
tul furajelor, eliberarea su­ 24 de hectare, se va recolta Acum. insă. ne convingem câ cei dc la Mârtineşti sînt România modernă, o naţiune (CONIINUAM IN MC. « 4-a) noi câ» şi p o sib ilită ţi pentru (CONTINUAM IN FAC. a <
prafeţelor de coceni sau la porumbul dc pe 22 de hecta­ oameni de cuvînt ! Au promis, în ziarul nostru dc sîmbâtâ, şi un popor angajat pe d ru ­ întărirea şi dezvoltarea con­
m ul construirii unei societăţi
transportul în baze şi la re". Am omis intenţionat s;\ lâ duminică nu voi lucra pe ogoare? Au prom is! S-au ţinut tinuă a ra p o rtu rilo r recipro­
C.L.F. a produselor agricole comentăm fn materialul de cuvînt ? S-an ţinut ! La C.A.P Mârtineşti duminică nu a
contractate cu statul. Sute­ „Salt spectaculos... Există 6 fost însâminţat nici un hectar şl nu a Cost dus la hambar nici
le de tone de porum b şi car­ tractoare", faptul că aceas­ un ştiulete de porumt».
tofi transportate, hectarele tă unitate agricolă este mult Dar... pripită afirmaţie Cooperatorii din Mârtineşti nu Deschiderea cursurilor Universităţii Varietate şi eficienţă
arate şi însâmînţate sînt ro ­ rămasă in urmă cu lucrările sînl thiar totdeauna parolişti. \e-au spus — şi dumneavoastră,
dul muncii pline de răspun­ agricole. Am lâcut-o pe conT stimaţi cititor», aţi contat pe cuvlntul lor — câ slmbătâ vor în activitatea cu pionierii
dere depuse de către coope­ siderentul câ afirm aţiile pre­ însâminţa 15—18 ha cu grîu şi câ vor culege porumbul de pe serale de marxism-leninism
ratori, mecanizatori şi ca­ şedintelui Mircea erau opti­ 15—IC hectare lată însă că, aşa după cum am aflat ieri de In localităţile Orâştie, O- principiul varietăţii şi diver­
drele tehnice din unităţi. miste. la ing Dieter Gabcl, sîmbâtâ s-au însâminţat doar 10 hec­ Ieri a avut loc la Deva tiv işti de partid din aparatul râştioara de Sus şi Gcoagiu, sifică rii".
Merită, de asemenea, evi­ Dar, dezamăgire! Din re­ tare şi s-a recoltai porumb de pe 12 hectare Şi nici acesta deschiderea festivă a cursu­ de stat şi economic. tim p dc 3 zile a avut loc in ­
denţiat sp rijin ul p rim it din laţiile dale tot dc către tova­ nu e in totalitate meritul cooperatorilor, culesul porumbului rilo r U niversităţii serale de Expunerea inaugurală, in­ struirea com andanţilor dc u n i­ Com unicările susţinute,
partea tineretului şi al în ­ răşul preşedinte Petru M ir- fiind, dc fapt. munca... salariaţilor de la Fabrica chimică O- m arxism -leninism do pe lin ­ titulată „Făurirea societăţii tăţi din cadrul judeţului Hu­ schimbul de experienţă im
treprinderilor economice din eca, am notat câ în cele 2 râşlie gă Com itetul judeţean de socialiste m ultilateral dezvol­ nedoara Instruirea s-a pârtăşit de participanţi, acţi
judeţ, care au pus la dis­ zile s-au însâminţat cu grîu l)C(i cum râmincm cu cuv intui dat? Să mai aşteptăm partid, pentru anul de studiu tate, obiectiv fundamental :n desfăşurat sub forma unui unile metodice au-permis ex
poziţia cooperativelor agri­ numai 13 hectare. Scuze? Vi­ vreun răspuns din Mârtineşti ? Sau intervine cumva condu­ 1969-1970. Au participat stu­ perioada 1970-1975" a fost schimb de experienţă pc te tragerea unor concluzii u ti
cole însemnate forţe şi nu­ neri 3 tractoare au stat mult cerea U J C.A.P pentru corectarea obiceiului. Câ zilele trec. denţii tuturor secţiilor uni­ prezentată de către tovarăşul ma „Valorificarea condiţiilor le pentru munca de v iito r
meroase m ijloace de trans­ timp, din lipsă de motorină, Şi o să ajungem sâ ne îndoim şi de o altă promisiune — „re­ versităţii. conducători de în­ M ihai Chioreanu, lector la şi specificului local în a ctivi­ in vederea desfăşurării uno;
port Duminică, peste 500 de duminică nu s-a însâminţat, coltatul porumbului vs fi încheiat în 6 zile". — Una — cea treprinderi şi in stitu ţii, ac­ C.C. al P.C.R. cit mai variate şi eficiente
salariaţi de la Consiliul întrucît mecanizatorul de pe de duminică — a trecut... tatea cu pionierii, respeclind activită ţi cu pionierii.
popular orăşenesc Orăştie, semănătoare s-a îmbolnăvit.
spital, I.G.C.L., cooperati­ „Colegii" lui nu au avut ba­
va meşteşugărească, coope­ ră la îndemînâ să poată lega
rativa de consum. întreprin- semănătoarea (? !> etc. Spec­
taculos saltul... la organizare
şi disciplină ! Şi cind te gîn-
deşti că mai sint de însămtn-
ICQMQCJUU * M G ■ V* I CENTENARUL LICEULUI „AVRAM IANCU" DIN BRAD
ţat cu griu 100 de hectare !

Duminică s-ou încheiat la tâţile jubiliare ou continuat. Ora inouguroiâ. dezvelindu-se chipul
Brod festivităţile inchinote împli­ 10. In curtea liceului se află o tribunului, simbol al luptei ma­
nirii unui secol de existenţă a li­ mare mulţime de oameni - elevi, ţilor pentru dreptate socială şl
B A T I Z ceului „Avram loncu" din loca­ profesori, conducători de între­ naţională în vremurile de restriş­
litate. prinderi şi instituţii, invitaţi, oa­ te ale istoriei neamului româ­
In cursul zilei de sîmbâto au meni oi muncii. nesc. Corul liceului Intonează so­
Patru muncesc - avut loc vernisajul expoziţiei co­ La festivităţi ou luot parte to­ lemn „Imnul centenarului" de
memorative şi sesiunea jubiliară varăşii ; loachim Moga, membru profesorul Silviu Olosu pe versu­
rile poetului Vloicu Bîrno, fost e­
unul face... întreţinere! de comunicări pe temo „Liceul o) C. C. ol P.C.R.. prim-secretor lev ol acestui liceu. Grupuri de
ol Comitetului judeţeon de por-
«Avram lancu» din Brad - lec­
Au trecut tloar 4 zile dc ce excepţie. Zice că dumini­ tor. de cultură şi civilizaţie in tld. preşedintele Comitetului exe­ pionieri şi elevi depun flori Io
monumentul
proaspăt dezvelit.
cutiv al Consiliului popular jude­
cind scriam din campania a­ ca c pentru... întreţinere ! Zorond", Io care a participat un ţean, Ion Lungu, Ştefan Almâşan Se dezveleşte apoi placa come­
gricolă de toanmă dc la Ua- Porumbul a fost cules dc număr mare de cadre didactice, — secretari oi Comitetului jude­ morativă aşezată pe frontonul
tiz : „M ari necazuri avem cu pe o suprafaţă dc 54 ha. Mai alţi intelectuali, mulţi din ei ab­ clădirii liceului.
tractoriştii. Nu-i putem nici­ sînt 99. Şi la această lucrare solvenţi oi liceului, elevi, condu­ ţeon de porţid, conferenţiar doc­ Pe o scenă amenajată în
cum urni la Ircabă înainte am fost asiguraţi că sc mun­ cători de întreprinderi şî institu­ tor Vasile Bunescu, reprezentan­ curleo liceului, frumos împodo­
dc ora 8. Nu se scoală !** Fra ceşte cu sirguinlă. ţii, oameni oi muncii. In cadrul tul Ministerului Invâţomîntului, bită, ore loc odunarea festivă.
intr-un fel o motivare a mer­ — In mod deosebit — a sesiunii profesorul Vasile Costîn Vichente Bălan, prim-vicepreşe-
sului can» „cu încetinitorul" continuat tovarăşul Oprincs­ o prezentat comunicoreo „împre­ dinte al Comitetului executiv ol Festivitatea este deschisă de to­
a treburilor în cimp. Ieri am cu — ne preocupăm dc eli­ jurările istorice in core s-a în­ Consiliului popular judeţean, varăşul Ioan Cosma, Profesorul
luat din nou act despre si­ berarea terenului unde ur­ fiinţat gimnaziul din Brad”, pro­ Ioan Cosma, prim-secretor ol Co­ Romulus Neagu, directorul lice­
tuaţia la zi a campaniei. La mează să insăminţăm, de cali­ fesorul doctor Nestor Lupei - mitetului orăşenesc de partid ului, a prezentat un amplu ex­
griu insămîntat, suprafaţa a tatea lucrărilor care este „Ctitori oi gimnaziului românesc Brod, primarul oroşului. Viorel pozeu, cuprinzînd principalele
ajuns dc la 60 dc hectare la mult superioară celei din a- din Brod” . profesorul doctor do­ Faur, prim-secretar ol Comitetu­ momente ale dezvoltării liceului
81. Fină la 243 plan, mui uii trecuţi. cent Sabin Opreon - „Din acti­ lui judeţeon al U.T.C., conducă­ brădeon de la modestul gim­
este totuşi ! Timpul prielnic nc face să vitatea culturol-potriotîcâ a gim­ tori ai organizaţiilor de mosâ şi naziu de acum 100 de onl.
— I ii ultimele zile s-a lu­ Ic amintim cooperatorilor din A luot apoi cuvlntul tovorâ-
crat în plin — ne spunea to­ Uatiz : c mult mui hinc să naziului din Brad” etc. O porte obşteşti locale. In foţo monu­
varăşul Gheorghe Oprincscu. lucrezi în cîmp acum, dccit din comunicări relevă activitoteo mentului cu bustul Iu! Avrom lon- C. ARMEANU
secretarul Comitetului orăşe­ atunci cind îţi sufli in cău­ bagotâ desfâşurota de liceu in cu tovarăşul llie Avrom, inspec-
nesc dc partid Câlan. Trac­ şul palmelor. Profitaţi, deci, anii construcţiei . f>- * ' '---- ctorotulu» şco-
toriştii au lucrat şi noaptea dc zilele frumoase, dc fieca­ ■ — ■ rin
şi duminică. Unul singur fa­ re ceas bun dc lucru ! Duminică dii pe tovorâşul Moment solemn la sărbătorirea centenarului liceului din Brad : înaintea dezvelirii monu-
splendidă zi de taie panglico montului cu bustul lui Avram lancu.